Parliamentary debates

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Protecţia ecosistemelor din România şi reconstrucţia ecologică!"

Schimbările climatice reprezintă una dintre preocupările esenţiale ale societăţii zilelor noastre (inundaţii, incendii, cutremure, inundarea zonelor amenajate sub nivelul mării etc.). Există o mare posibilitate ca schimbările climatice să devină ireversibile în condiţiile creşterii temperaturii pământului cu 2-3°C.

Fenomenele meteorologice extreme pot duce la înregistrarea unor declinuri economice, datorate pagubelor de natură materială şi psihică a numeroase comunităţi.

În România mişcarea ecologistă este încă în faza incipientă. Cu toate că există o platformă politică specifică, aceasta are o aderenţă redusă în rândul societăţii.

România are mari probleme de mediu, poluarea fiind un factor nociv pentru aer şi ape. Despăduririle majore din ultimii 20 de ani, dar şi dezafectările unor obiective industriale făcute fără ecologizare au provocat pagube substanţiale mediului ambiant.

Trebuie să preluăm temele ecologiste de stânga şi să creăm un cadru propice în care le putem aplica. Toate eforturile noastre pentru un mediu mai curat sunt necesare.

PSD trebuie să dezvolte o ofertă politică ambiţioasă în privinţa energiei regenerabile (aproximativ 33% din energia electrică ar trebui să aibă provenienţă din resursele regenerabile). Decalajul inovator tehnologic al României faţă de alte state membre ale UE este resimţit şi în acest domeniu. Uniunea Europeană a început să dezvolte şi să promoveze încă din anii 90 energie regenerabilă, pentru a înlocui combustibilii fosili.

Probabil că mulţi dintre noi se întreabă ce ar trebui să facem concret în acest demers ecologic. Soluţiile sunt numeroase: utilizarea biomasei (lemn), a deşeurilor biodegradabile şi a biogazului de către centralele electrice; folosirea boilerelor ce funcţionează pe bază de lemn în clădiri (ce înlocuiesc încălzirea din clădiri bazată pe electricitate sau combustibili); extragerea căldurii din sol prin sursele geotermale sau energie solară; generarea de energie eoliană prin turbinele eoliene; reducerea emisiilor de C02, ca urmare a creşterii carburanţilor regenerabili.

România trebuie să se ralieze Strategiei Energetice Europene prin asigurarea creşterii ponderii energiei alternative în producţia de energie. Acţiunea coordonată la nivel european în privinţa energiei nu este o noutate, UE având un cadru unic de reglementare a politicilor energetice. Acest tip de administrare a energiei va asigura resurse energetice competitive, durabile şi mai ales sigure pentru mediu, urmărind reducerea emisiilor de CO₂. Direcţiile prin care UE doreşte să-şi atingă obiectivele energetice şi de mediu propuse sunt: eficientizarea şi diversificarea pieţelor energetice; politică ambiţioasă în privinţa energiei regenerabile; economisirea energiei (nivel industrial şi rezidenţial); cooperare europeană şi internaţională.

Această raliere trebuie acompaniată cu protecţia ecosistemelor din România şi reconstrucţia ecologică, acolo unde este necesară. Protejarea tezaurului natural (floră, faună) din Deltă, Dunăre, parcuri naţionale şi Marea Neagră, îngrijirea ariilor şi siturilor protejate de lege sunt prioritare pentru România (1.121 arii naturale protejate, din care 27 sunt parcuri naţionale şi naturale; 3 rezervaţii ale biosferei incluse în patrimoniul UNESCO - Delta Dunării, Retezat şi Pietrosul Rodnei.

Problema deşeurilor, prevenirea generării, reciclarea şi valorificarea acestora trebuie rezolvată. Colectarea selectivă, folosirea deşeurilor ca materie primă în construcţie, valorificarea lor prin metoda tehnică şi depozitarea controlată sunt soluţii eficiente pentru moment.