Parliamentary debates

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Am mers, acum trei săptămâni, la "vizionarea" organizată, în incinta Parlamentului European, de euro-deputatul maghiar din PPE Gyorgy Schopflin (membru al FIDESZ - formaţiunea politică a şovinului Viktor Orban). La intrarea în sala de proiecţie, ni s-au înmânat mai multe materiale anti-româneşti, printre care şi o hartă a "teritoriilor locuite de secui şi ceangăi" ("Szekely es Csangofold"). Nu mică mi-a fost mirarea să constat că oraşul meu, Iaşi, se numeşte, de fapt, "Jaszvasar", iar locuitorii sunt "ceangăi maghiari", de religie catolică! O pată mov se lăţise peste "dulcele târg al Ieşilor" (semn că noi, cei 400.000 de români ortodocşi de acolo, pieriserăm subit, prin extincţie, lăsând loc unei... puternice comunităţi maghiare), dar şi peste Botoşani ("Botosan"), Suceava ("Szucsava"), Piatra Neamţ ("Kasracsonko"), Bacău ("Bako"), Vaslui ("Vaszlo"), Focşani ("Foksany"), Galaţi ("Galac") etc. Cât despre judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ele erau separate de restul ţării printr-o linie albă, deoarece formează, cică, "Ţara Secuilor" ("Szekelyfold")!

Poate că autorităţile române ar trebui să-i întrebe de sănătate pe cei care au făcut această hartă mârşavă - Retvari Laszlo şi Hajdu-Moharos Jozsef - în numele "Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova". Dar, să ne întoarcem la film, despre care realizatoarea, Zsofia Vitezy, pretindea că a fost doar montat de ea, în vreme ce imaginile brute ar fi fost captate, cu camera de luat vederi, chiar de copiii ceangăi care apar în documentar. O minciună sfruntată. La o privire atentă, se observă că unele secvenţe sunt filmate nu cu una, ci cu două camere, simultan, din unghiuri diferite, iar calitatea înregistrării este una profsională, ceea ce arată: 1) că nu s-a folosit o aparatură de amatori, ci, probabil, BETA CAM, sau chiar echipamente tehnice din cinematografie; 2) cu excepţia câtorva cadre scurte, restul peliculei a fost filmată de cameramani profesionişti. De fapt, aşa-zisul "documentar" (sau "document" - pentru că sunetul e "sincron", fără comentarii, din off, adăugate în faza de post-procesare) reprezintă o făcătură ordinară, de la un cap la altul. Premiza de la care se pleacă, "Ceangăii sunt maghiari", fiind falsă, concluizia nu poate fi decât la fel de falsă. Afirmaţia conform căreia în România trăiesc 60.000-70.000 de ceangăi vorbitori de limbă maghiară este aberantă. La recensământul din 1992, au fost înregistraţi 2.062 de ceangăi, iar la cel din 2002 - 1.266. Dintre aceştia, majoritatea au declarat că limba lor maternă este cea română.

În disperare de cauză, lobby-ul maghiar a preparat o reţetă pentru dezinformarea comunităţii internaţionale (este al doilea demers important, după cel de la Consiliul Europei, din 2001, când, la iniţiativa deputatei finlandeze Tytti Isohookana-Asunmaa, s-a adoptat un Raport plin de inepţii cu privire la "minoritatea culturală a ceangăilor din România").

Iată cum se face totul ca la carte! Se ia o localitate mică, Puştina, din judeţul Bacău, şi se deşiră tot felul de poveşti de adormit copiii. Cazul e cunoscut, şi nu prea. Acum câtva timp, o oarecare Asociaţie "Sf.Ştefan" a solicitat Bisericii Catolice ca, în respectivul cătun, slujbele să fie oficiate în limba maghiară. Numai că însuşi episcopul romano-catolic din Iaşi, Petru Gherghel, s-a pronunţat ferm împotriva unei asemenea soluţii, replicând, pe bună dreptate!, că ceangăii nu sunt unguri, ci români maghiarizaţi. Acum, chestiunea "persecuţiei religioase" este readusă în discuţie. Preotul catolic refuză, cică, să oficieze slujba de înmormântare a ceangăilor, care au vorbit ungureşte în timpul vieţii etc., etc. dar poeziile şi cântecele interpretate de copii, la comandă, în faţa camerei de filmat, nu reuşesc să ne convingă de faptul că ceangăii sunt maghiari. La târg, toată lumea vorbeşte româneşte. La disco-bar, se aud, pe fundal, melodii populare româneşti. Femeile poartă ii cu motive româneşti. Unii dintre copiii ceangăi nu se pot abţine să vorbească româneşte, aşa că, din când în când, scapă câte un cuvânt în adevărata lor limbă maternă: "Unde?", "Cine?" etc. O fetiţă se laudă cu o felicitare artizanală pe care a făcut-o, de sărbători, cu mânuţa ei. Numai că pe aceasta scrie, în româneşte: "La mulţi ani!". Nişte "maghiari" care se plâng că sunt "izolaţi" şi supuşi "românizării forţate" s-ar felicita, unii pe alţii, în ... limba română? Cu siguranţă, nu. Am ieşit dezgustat din sală, după vizionarea acestui film absolut stupid, care falsifică grosolan realităţile din România ...