Parliamentary debates

Domnul Culiţă Tărâţă:

Până la începutul acestui an, criza economică globală era pentru noi o ameninţare de la distanţă, deloc alarmantă.

Înseşi autorităţile se arătau surprinzător de liniştite, socotind, probabil, că România nu se va intersecta cu această nouă depresie capitalistă.

Astăzi, criza a făcut un pas mare peste pragul caselor noastre, insinuându-se intolerant în viaţa cotidiană a oamenilor.

O resimţim în coşul zilnic, din ce în ce mai gol, ca urmare a îngheţării salariilor şi pensiilor, a creşterii permanente a preţurilor la alimente, medicamente şi servicii.

Ne împovărează, prin sporirea, de la o săptămână la alta, a numărului celor care îşi pierd locurile de muncă, detaşamentul şomerilor înregistraţi la această oră se apropie de o jumătate de milion, nivel prevăzut pentru sfârşitul acestui an.

Creşte, de asemenea, rata inflaţiei.

Scad, în schimb, cheltuielile pentru consum, iar la vânzările în domeniul imobiliar, unele apartamente şi terenuri mult supraevaluate anul trecut, au ajuns acum la preţuri de chilipir.

Tot mai mulţi români o duc greu, din punct de vedere al nivelului de trai, o mare parte a salariului lor fiind cheltuită pentru mâncare, băuturi şi ţigări, pentru întreţinere şi celelalte servicii, iar restul, dacă mai poate fi vorba de aşa ceva, pentru sănătate şi educaţie.

Potrivit unui studiu recent întocmit de o prestigioasă companie de cercetări, în luna ianuarie a acestui an, 44% din populaţia ţării noastre declara că situaţia financiară a familiilor lor este din ce în ce mai proastă, în timp ce în luna octombrie a anului trecut doar 30% dintre cei chestionaţi susţineau că resimt o scădere a nivelului de trai.

Din acelaşi studiu, rezultă că în România circa 22% dintre persoane trebuie să consume din economii sau să împrumute bani pentru a se descurca.

Românii sunt mai afectaţi decât polonezii, din rândul cărora doar 24% spun că nivelul lor de trai s-a înrăutăţit, şi decât cehii, unde acest procent este de 30%.

România rămâne, de asemenea, una dintre ţările cu un nivel redus al satisfacţiei de viaţă, aceasta atingând la începutul anului 2009 doar 47%, în timp ce Italia era de 63%, în Polonia de 76%, în Franţa de 80%, în Cehia şi Spania 80%, iar în Germania de 85%.

Din păcate, aceste date statistice oglindesc starea de fapt, aşa cum se prezintă ea acum în România, când criza n-a intrat decât cu un picior în casele noastre, vârful crizei fiind aşteptat în lunile mai - iunie.

Ca atare, specialiştii apreciază că sărăcia absolută ar putea să crească în acest an cu 1 - 2% faţă de nivelul atins în 2008.

Deocamdată, cheltuielile pe cap de locuitor în ţara noastră, destinate protecţiei sociale pentru acest an sunt reduse, ridicându-se la 11,4% din p.i.b.

Să sperăm că, prin măsurile anticriză pe care Guvernul le va pune în practică, prin consolidarea legăturilor dintre asistenţa socială, educaţie şi muncă, şi printr-o ofertă mai consistentă de sprijinire a persoanelor defavorizate, în special a celor din mediul rural, vom ieşi la liman.

Îmi exprim speranţa că România va trece fără situaţii de maximă dificultate peste actuala criză economică atât de nefastă, aşa cum în decursul existenţei sale a învins nenumărate şi grele vicisitudini care s-au aşternut în faţa sa.