Parliamentary debates

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Subiect: "Catastrofa de la Cernobîl"

Pe data de 26 aprilie se împlinesc 24 de ani de la cel mai mare accident tehnogen din istoria omenirii, de la catastrofa de la centrala nucleară situată în apropierea oraşului ucrainean Cernobîl. O dramă ale cărei urmări negative le-am resimţit noi şi le vor resimţi încă multe generaţii de locuitori din Europa.

O bună parte din Europa a fost expusă contaminării. Aproape un milion de oameni au murit, în primele două decenii de la accident, de diverse forme de cancer provocate sau agravate de radiaţiile de la Cernobîl. Şi acest bilanţ va creşte. Norul a fost purtat de vânt aproape peste tot în lume, iar substanţele rămân active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutaţii genetice la plante şi animale şi a scăzut imunitatea la boli a populaţiei tinere în numeroase zone, inclusiv în România. Oficial, numai în Ucraina se consideră că 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Între 1986 şi 2006, 4.400 de ucraineni - copii sau adolescenţi în momentul catastrofei - au fost operaţi pentru cancer de tiroidă, consecinţa cea mai evidentă a iradierii.

În România există o centrală nucleară la Cernavodă, iar Guvernulintenţionează să construiască încă două reactoare nucleare şi o nouă centrală nucleară. Acestea vor crea zeci de tone de deşeuri radioactive extrem de letale care ar putea rezulta într-un accident de dimensiunea celui de la Cernobîl.Organizaţiile nonguvernamentale militează pentru promovarea energiei regenerabile ca alternativă la energia nucleară, deoarece România are un potenţial foarte mare în acest domeniu şi acest tip de energie nu prezintă riscuri faţă de mediul înconjurător sau faţă de sănătatea oamenilor şi necesită investiţii semnificativ mai mici decât energia nucleară. Riscurile ce însoţesc energia nucleară sunt reale, inerente şi de durată.

Pentru promovarea energiei regenerabile trebuie stabilit un program complex de măsuri şi o bază legislativă.