Parliamentary debates

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Declaraţie politică intitulată "Sistemul educaţional se îndreaptă spre colaps".

Proiectul noii Legi a educaţiei, puse pe masă de ministrul Funeriu, nu este avizat de niciunul dintre sectoarele interesate în acest domeniu. Politicienii din opoziţie consideră această lege ca fiind una făcută în grabă, care pregăteşte schimbări la nivelul structurii învăţământului românesc, schimbări care ar trebui să fie făcute după luni întregi de dezbatere. Noi avem 2 săptămâni.

Profesorii şi rectorii universitari nici nu vor să audă despre proiectul aberant al ministrului Funeriu. Acest segment a cerut prelungirea perioadei de dezbatere la 2 luni şi un dialog eficient cu părţile interesante. Ministrul Funeriu a venit cu o declaraţie în care a spus că în 2 săptămâni se poate face o dezbatere eficientă şi că va ţine cont de părerile tuturor. Oarecum această declaraţie ne arată graba ministrului de a mai bifa încă un proiect legislativ prost făcut, care se va face vinovat de pierderea controlului asupra educaţiei. După ce am vorbit luni întregi despre nevoia relansării educaţiei în România, despre alinierile la standardele europene, despre problemele grave cu care realmente se confruntă acest sistem în România, suntem pe cale să adoptăm una dintre cele mai proaste Legi ale educaţiei din istoria democraţiei româneşti. Toate acestea se întâmplă sub protecţia preşedintelui ţării.

Măsurile aberante propuse de această nouă lege arată cât de slabe sunt cunoştinţele celor care au întocmit-o. De la propunerile de a amenda părinţii pentru chiulul copiilor de la şcoală, până la modificarea în profunzime a succesiunii ciclurilor de învăţământ, ministrul ne lansează o invitaţie clară la desfiinţarea învăţământului în România. În universităţile de stat băncile din amfiteatre stau să se prăbuşească peste studenţi, faţada Universităţii din Bucureşti este în reparaţie de ani buni, studenţii nu-şi mai primesc bursele şi ies în stradă. În schimb, ministrul propune ca universităţile private să primească fonduri publice consistente. Care este criteriul pe care îl ia în seamă ministrul atunci când face o astfel de propunere? Numai domnia sa ştie. Mai mult decât atât, preşedintele ţării şi ai săi ascultaci vor să preia controlul asupra universităţilor, prin transformarea acestora într-un soi de corporaţii şi prin schimbarea sistemului de alegere a rectorilor cu unul de numire.

Probabil că Guvernul României suferă de pe urma visului american, fără să vadă realităţile unui sistem aflat în colaps. Este clar că multe dintre elementele acestei legi sunt preluate din sistemul american. Din păcate pentru România, momentul în care sistemul universitar din ţara noastră poate măcar să spere la mici similitudini cu acela american este încă foarte departe. Până atunci, Guvernul implementează forme fără fond, ignoră realitatea şi se îndreaptă către distrugerea sistemului educaţional din România.