Parliamentary debates

Domnul Ion Călin:

"Tragic-comic"

La fiecare sfârşit de săptămână, populaţia ţării noastre află de la premierul României şi preşedintele partidului de guvernământ câte sacrificii au făcut şi cât de buni sunt dumnealor şi cât de răi sunt cei din opoziţie, iar cei care îi conduc formează un "cuplu tragic-comic". Oare dacă acesta este un cuplu tragic, imaginile prezentate cu copiii şi bătrânii "uitaţi" în spitalele desfiinţate cum pot fi interpretate? Poate comice pentru cei din PDL; dar, sigur, cuplul Boc-Cseke Attila este tragic pentru români. Să desfiinţezi spitalele, să laşi bolnavii în spitale fără hrană, curent electric, apă, să-i transporţi pe unii pe targă cu perfuzii, aceste lucruri cum pot fi numite?

Să te îmbărbătezi în faţa propriilor membri de partid şi să-i îmbărbătezi şi pe aceştia în speranţa că veţi rămâne la putere, vorbindu-le mereu despre creşteri economice, despre plătirea de salarii şi pensii decente şi să le dai speranţe că viitorul partidului este să fie numai la putere, iar actuala opoziţie va rămâne veşnic acolo, aceasta chiar este comic.

Să fii premierul unei ţării şi să îţi faci datoria numai ca preşedinte de partid ţinând discursuri în faţa propriilor membri de partid e prea comic. Când o ţară întreagă aşteaptă să vadă ce se întâmplă cu preţurile, cu taxele, cu politicile de redresare economică, premierul le povesteşte tinerilor PDL-işti despre fuste scurte, iPad şi câştigarea alegerilor. Aceasta se numeşte inconştienţă şi iresponsabilitate.

Să apari mereu în faţa camerei de luat vederi susţinând lucruri aberante, dar să eviţi mereu discuţiile faţă în faţă cu populaţia ţării, asta chiar este tragic.

Să susţii că bugetul a crescut în trimestrul I al anului 2011 cu 9,7% faţă de trimestrul I al anului 2010, să susţii smerit că ai greşit când ai susţinut majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, chiar este comic, iar faptul că ai obţinut voturi şi că guvernezi această ţară în urma acestei greşeli, este tragic.

Să insişti mereu că România va avea o creştere între 1,5 şi 2% în 2011 şi 4-4,5% în 2012 şi mai ales că anul viitor românii vor resimţi şi în nivelul de trai lucruri mai bune, în raport cu evoluţia economiei, dar să vezi mereu cozi şi bătăi la promoţiile oferite de magazine, să vezi cozi la casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sau oriunde se dă ceva gratis, este tragic pentru români şi probabil comic pentru guvernanţi.

Uneori când vezi cum trăiesc românii, deşi numai trai nu se poate numi, începi să crezi că aceşti oameni conduc altă ţară decât cea despre care vorbesc în discursuri.

Să ai imnul "Omul bun şi pomul copt", să îl fredonezi mereu la întâlnirile de partid şi să vezi români înfometaţi, morţi din cauza organizării sistemului sanitar, este tragic pentru noi şi probabil comic pentru PDL-işti.

Să votezi fără reţineri majorarea salariilor, să îndemni chiar alte categorii de bugetari să aibă revendicări similare doar pentru că era campanie electorală, iar acum să susţii că nu ştiai că vine criza, să fii contrazis de cablogramele WikiLeaks, asta este chiar o mostră de ipocrizie şi demagogie tragică.

Să fii convins că în anul electoral 2012 sectorul bugetar îşi va recupera integral pierderea salarială şi din asta să faci un titlu de glorie, chiar este comic.

Ce este însă cu adevărat grav este că Guvernul Boc se pregăteşte să comită o gravă încălcare a puterii judecătoreşti. Căci nu este nici constituţional, nici moral ca nişte hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile să fie blocate printr-o lege şi să îţi asumi răspunderea într-o jumătate de mandat cât toţi ceilalţi premieri în 20 de ani de guvernare, este o tragedie pentru democraţie şi comic pentru actuala putere.

Să declari că "după vremea rea, vine şi vremea bună", arătând astfel că dacă reformele vor fi continuate, "România va avea prosperitate în cadrul Uniunii Europene", iar vremea bună să înceapă cu creşteri de preţuri la alimente, benzină, gaze, utilităţi, este o tragedie pentru populaţie şi comic pentru Emil Boc.

Întreaga populaţie a ţării trăieşte o adevărată tragedie datorită proastei guvernări, iar guvernanţii se comportă ca nişte actori comici. Păcat însă că poporul român nu mai are resurse nici să zâmbească şi nici să se distreze la replicile comedianţilor recitate seară de seară pe micul ecran şi la fiecare sfârşit de săptămână.