Parliamentary debates

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Acceptăm şabloanele sau încercăm să impunem o percepţie adevărată asupra realităţilor"

La sfârşitul săptămânii trecute, am participat, alături de alţi colegi, la o întâlnire cu una din personalităţile politice importante ale Uniunii Europene. Am crezut că voi participa la o întâlnire în care vor fi puse în discuţie problemele importante cu care se confruntă Europa în contextul globalizării şi al omogenizării stării economico-sociale a ţărilor membre, în situaţia în care aproape jumătate dintre acestea se află în structurile Uniunii Europene de mai puţin de cinci ani de zile.

Am avut convingerea că, la acest nivel, dispar şabloanele de apreciere, fie că este vorba de o naţiune sau de anumite grupări confesionale ori profesionale, iar discuţiile se vor purta pornind de la cunoaşterea şi aprecierea realităţilor.

Din păcate, nu a fost aşa, cel puţin dacă iau în considerare aprecierile făcute la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Am rămas surprins, aprecierile făcându-se la Cluj, că BOR este o structură închisă, nu este deschisă dialogului şi nu are capacitatea de a comunica la nivel european.

Această prezentare a punctului de vedere m-a supărat, readucându-mi în memorie perioada în care, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, primeam diverse delegaţii din străinătate, care aveau stabilit mental anumite păreri asupra Clujului, unde caracteristica dominantă era cea a naţionalismului.

În timp, pentru că alta era situaţia, mi-am stabilit un discurs de prezentare cu întrebări comparative asupra stărilor prezentate la Cluj şi oriunde altundeva în Europa.

La această întâlnire, având în vedere situaţia creată, am folosit aceeaşi prezentare, încercând să-i fac oaspetelui o prezentare corectă asupra realităţii, realitate care apare altfel decât cea percepută de acesta.

L-am întrebat pe oaspete dacă ne poate da un exemplu european în care, în acelaşi loc, coexistă şase episcopii: Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Greco-Catolică a Clujului, Episcopia Reformată, Episcopia Unitariană Vicariatul, Episcopia Evanghelică Luterană şi Episcopia Romano-Catolică.

L-am mai întrebat dacă ne poate da un exemplu, din cele cunoscute de dânsul, în care, în aceeaşi Universitate, să funcţioneze Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Romano-Catolică şi Facultatea de Teologie Reformată.

În acest context, slujitorii Bisericii Ortodoxe Române au iniţiat numeroase întâlniri, au organizat împreună acţiuni, au avut discuţii teoretice profesionale şi pot să afirm că, deasupra acestora, a existat şi o confruntare în sensul pozitiv, benefică tuturor şi poate, în primul rând, Bisericii Naţionale.

Pe lângă aceste acţiuni, aş prezenta colaborarea complexă între Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului şi una din bisericile luterane din Germania, acţiunile sociale, dezvoltarea parteneriatelor cu universităţi de prestigiu din Europa, fapt care a determinat ca numeroşi studenţi din Cluj să participe la schimburi universitare ce au cuprins cursurile de masterat şi doctorat.

Aş fi încercat să spun că nu au existat şi confruntări, dar s-a creat cu ştiinţă capacitatea de a se găsi rezolvări fără a atinge fundamental credinţa şi comportamentul celuilalt. Consider că exemplul de conlucrare, în care Mitropolia Clujului joacă un rol central, demonstrează deschiderea şi capacitatea de a aduce noi valori în contextul multicultural şi multiconfesional european.

Aveam pregătite mai multe teme pentru discuţie, mai multe întrebări, cum ar fi:

Cum apreciaţi, în context european, viitorul de lungă durată al unei naţiuni europene, care se specializează în servicii de valorificare a produselor altora, neglijându-se intenţionat sau nu producţia acestora?

Cum apreciaţi importanţa politicilor credibile naţionale şi locale într-o situaţie în care populismul de dreapta şi partidul fără doctrină sau cu doctrină variabilă au câştiguri electorale importante?

Cum apreciaţi stabilitatea economică atunci când creşterea economică s-a bazat pe consum şi pe împrumuturi la nivel naţional, local şi individual?

Cum apreciaţi capacitatea constructivă la nivelul infrastructurii, în situaţia în care utilizarea banului public se face aleatoriu, la buna dispoziţie sau indispoziţie a celor care se găsesc la guvernarea, la administrarea regională sau locală şi fără niciun control?

Cum apreciaţi recunoaşterea socială a muncii prestate şi solidaritatea socială, în situaţia în care pensia unui agent de poliţie este dublă faţă de pensia unui profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române?

Nu a mai fost timp pentru răspunsuri la întrebările puse, nu a fost timp pentru discuţii, a fost însă timp pentru aprecieri de tip şablon, care nu au nimic de a face cu realitatea. Pentru că şabloanele create în timp creează efecte negative asupra României, vă propun, domnule prim-ministru, o analiză asupra acestora şi un program cu angajament naţional pentru a le elimina sau a le diminua efectele. Acest lucru este important, chiar dacă, în momentul de faţă, abordările liderilor politici şi ale formatorilor de opinie au alte teme în dezbatere.

Totul este important, dar cred că deasupra tuturora este tema interesului naţional.