Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Al doilea punct: prezentarea de răspunsuri la întrebările orale adresate membrilor Guvernului.

Dar cum secretarul de şedinţă a dispărut şi nu a lăsat o listă, vă întreb pe dumneavoastră dacă există deputaţi care doresc să formuleze întrebări la adresa membrilor Guvernului.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Domnule preşedinte,

Îmi daţi voie?

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Conform regulamentului nostru, cursul este aşa: se formulează întrebarea, se pune la acest microfon, răspunde reprezentantul ministerului respectiv, apoi trei minute cel care a pus întrebarea are voie să dea o replică. Acesta este cursul regulamentului nostru.

Domnul Vasile Lupu:

De la Ministerul de Externe este prezent domnul Florian Murg, director la Direcţia consulară.

Întrebarea formulată de domnul deputat Petre Ţurlea: de ce nu s-a implicat Ministerul Afacerilor Externe în problema alcătuirii actelor ce trebuiau întocmite de cetăţenii români pentru a beneficia de prevederile legii ungare privitoare la despăgubirile acordate celor care au avut de suferit de pe urma ocupaţiei hortiste a Transilvaniei?

Obiectul întrebării a fost notificat în scris, a fost depus la secretarul de şedinţă şi invit pe domnul director Florian Murg să răspundă.

Domnul Florian Murg:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea domnului deputat Petre Ţurlea am fost abilitat să prezint verbal următorul răspuns:

Legea ungară nr.29 din 1997, intitulată, "privind acordarea unor despăgubiri persoanelor care din motive politice şi-au pierdut viaţa şi libertatea în mod nedrept", este o lege internă, care nu a făcut obiectul unor consultări sau negocieri cu partea română.

În cursul lunii septembrie 1997, Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Budapesta, a solicitat autorităţilor ungare: prelungirea perioadei de întocmire şi depunere a dosarelor de către cetăţenii români cu cel puţin o jumătate de an, instituirea unor facilităţi procedurale în ce priveşte procurarea actelor din arhivele ungare, asigurarea traducerii sau tipăririi formularelor în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională, precum şi alte facilităţi.

La demersurile Ministerului Afacerilor Externe, partea ungară a răspuns că nu este posibilă prelungirea termenului dincolo de 7 octombrie 1997, deoarece o asemenea măsură ar implica modificarea legii, procedură complexă şi de lungă durată.

Partea ungară a acceptat ca, în cazul imposibilităţii procurării documentelor doveditoare până la data respectivă, să primească totuşi cererile, cu condiţia ca solicitanţii să menţioneze în chestionar că procurarea actelor doveditoare se va face ulterior.

Răspunsul primit din partea autorităţilor ungare a făcut obiectul comunicatului de presă al M.A.E. din 29 septembrie 1997 difuzat prin mass-media.

Cu prilejul convorbirilor oficiale pe care le-a avut în zilele de 8 şi 9 octombrie 1997 cu ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, domnul Adrian Severin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, a solicitat ca guvernul Ungariei să analizeze posibilitatea prelungirii termenului de depunere a cererilor de către persoanele îndrituite să obţină despăgubiri, arătându-i că termenul fixat de partea ungară a fost foarte scurt, ceea ce a îngreunat completarea formularelor şi obţinerea actelor doveditoare necesare. Ministrul Laszlo Kovacs a reiterat că stabilirea unui nou termen ar fi deosebit de dificilă, fiind nevoie de adoptarea unei noi legi, dar a promis că va ridica această problemă în cadrul unei şedinţe a guvernului ungar.

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost adresate direct numai câteva cereri pentru eliberarea de documente care să ateste că persoanele în cauză au avut de suferit în timpul regimului hortist. În fiecare caz în parte s-a comunicat răspuns la cererile primite.

La solicitarea filialei Cluj Napoca a Arhivelor Naţionale în vederea obţinerii de acte doveditoare în legătură cu aplicarea Legii ungare nr.29 din 1997, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, nedispunând în arhivă de asemenea date, nu poate furniza un răspuns documentat şi că astfel de documente pot fi găsite în Arhivele Naţionale, Arhivele Marelui Stat Major al Armatei, arhivele fostei poliţii şi ale siguranţei statului. Menţionăm că sursele cele mai documentate în această problemă se află, desigur, în arhivele ungare.

Acesta a fost răspunsul la întrebarea pusă. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Domnule preşedinte,

Am trei minute.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aţi auzit cu toţii răspunsul reprezentantului Ministerului de Externe. Problema o ştiţi cu toţii. Legea aceasta ungară din vara anului acesta este evident o recunoaştere a crimelor făcute în Transilvania de Nord.

Problema este următoarea: aplicarea legii în România a fost făcută de către ambasada unui alt stat, de către Ambasada Ungariei, cu ajutorul unui partid de la noi, adică al UDMR.

1. S-a încălcat suveranitatea României, deoarece pe teritoriul unui stat independent doar organismele acelui stat aplică legile.

2. Datorită neimplicării statului român, dar şi a tergiversării acţiunii de către Ambasada Ungariei, nu au putut înainta cereri decât aproximativ 30 de mii de oameni, din care au fost recunoscute ca juste de către partea ungară numai 10 mii. Dar, în realitate, ar avea dreptul la asemenea despăgubiri un număr - deci 10 mii au fost acceptate - ar avea dreptul un număr de 368.833 de oameni din Transilvania de Nord. Din aceştia, este vorba de cei 991 de români asasinaţi, deci urmaşii lor, cei 217.942 de români alungaţi din Transilvania de Nord, cei 150 de mii de evrei deportaţi în lagăre, din care 132 de mii au fost asasinaţi. Toţi aceştia au dreptul la despăgubiri.

3. Statul român are obligaţia să ceară despăgubiri şi pentru zecile de mii de români arestaţi şi trimişi în batalioanele de muncă forţată, pentru zecile de biserici distruse sau avariate, biserici româneşti, şi pentru toate averile românilor confiscate sub autoritatea maghiară.

4. Unii români din Transilvania au făcut cereri de ajutor pentru a se încadra în această lege unor organisme locale. Iată, unul dintre aceşti petenţi mi-a trimis chiar astăzi o scrisoare. Se numeşte Popa V. Gheorghe din Luduş, care a cerut sprijinul pentru aplicarea acestei legi, a cerut sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, iar acesta, domnul Kolumban Gabor, reprezentantul UDMR, prin Adresa nr.4552 din 1997 îi răspunde: "Nu există lege specială pentru stabilirea măsurilor reparatorii". Iată o minciună sfruntată din partea şefului unui organism local din România.

5. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe, pe care l-aţi audiat domniile voastre adineauri, de care nu învinovăţesc deloc pe reprezentantul ministerului, care l-a citit aici, spune aşa, aţi auzit şi dumneavoastră: "Arhiva Ministerului Afacerilor Externe nu are în posesie documente prin care să se dovedească justeţea cererilor românilor". Este o minciună! Iată, domnule reprezentant al acestui minister, cartea aceasta, intitulată: "Ip şi Tresnea, atrocităţi maghiare şi o acţiune diplomatică românească", pe care am publicat-o chiar anul trecut la Editura Enciclopedică, care cuprinde în proporţie de 99%, sunt vreo 600 de pagini, documente extrase din arhiva dumneavoastră. Vă indic şi fondul: Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fondul Transilvania 1920-1945. Sunt sute de dosare cu documente care puteau fi probe pentru despăgubirile maghiare.

Evident că în faţa acestor lucruri, în faţa incapacităţii ministrului român de externe de a apăra interesele românilor şi în faţa relei voinţe, este imposibil să cred că dacă o singură întrebare la arhiva ministerului s-ar fi făcut, nu s-ar fi răspuns clar că există aceste documente, toate acestea duc la o singură concluzie: acela care ocupă portofoliul de ministru de externe în guvernul actual al României nu merită acest lucru şi trebuie imediat demis. Nu să i se ceară demisia, ci să fie demis.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Trecem la următoarea întrebare.

Domnule deputat Ţurlea, consideraţi că la cele două întrebări s-a abordat suficient subiectul sau formulăm şi a doua întrebare?

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

S-a răspuns numai la o singură întrebare. Urmează celelalte.

Domnul Vasile Lupu:

Urmează cealaltă întrebare.

Deci cum caracterizează Ministerul Afacerilor Externe amestecul ministrului maghiar Laszlo Kovacs şi a prim-ministrului maghiar Gyula Horn în treburile interne ale României?

Răspunde domnul Alexandru Cornea? Vă rog.

Domnul Alexandru Cornea (director în Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt abilitat să aduc la cunoştinţa domniilor voastre, din partea conducerii Ministerului de Externe, următorul răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Ţurlea, înregistrată la Camera Deputaţilor în data de 5 noiembrie 1997.

Ministerul Afacerilor Externe nu este în posesia unor date din care să rezulte amestecul în treburile interne ale României din partea primului-ministru şi a ministrului afacerilor externe ai Republicii Ungare şi nici cu privire la etichetarea unor forţe politice româneşti.

În perioada 8-9 octombrie 1997, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, a efectuat o vizită oficială în România, iar în zilele de 20 şi 21 octombrie a.c., premierul ungar Gyula Horn a fost oaspetele primului-ministru Victor Ciorbea.

Convorbirile româno-ungare la nivelul primilor-miniştri, respectiv al miniştrilor de externe, s-au concentrat asupra unor aspecte de interes privind consolidarea încrederii, intensificarea colaborării şi parteneriatului între ţările noastre.

Cu prilejul convorbirilor, înalţii interlocutori unguri s-au referit şi la ceea ce au numit unele manifestări naţionaliste antimaghiare în presa română şi în retorica unor politicieni, condamnând în egală măsură manifestări similare care s-au petrecut în Ungaria.

La rândul său, partea română a solicitat ca partidul de guvernământ din Ungaria să vegheze ca în perioada care urmează problema Transilvaniei să nu constituie un subiect electoral sau un teren electoral de manifestare a partidelor politice ungare. Constatându-se că, din păcate, se înregistrează unele manifestări antiromâneşti în Ungaria şi antimaghiare în România, care pot influenţa negativ noul climat de înţelegere, încredere şi colaborare, s-a convenit ca factorii guvernamentali din cele două ţări să ia atitudine pentru dezavuarea unor asemenea tendinţe, fiecare în plan naţional.

Acesta a constituit răspunsul. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ţurlea. Două minute aveţi.

Domnul Petre Ţurlea:

Conform regulamentului, trei. Dar eu nu o să folosesc decât un singur minut.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule, iată, să vă citesc regulamentul: " Întrebarea orală este pusă sumar într-un interval de timp de cel mult un minut".

Domnul Petre Ţurlea:

Folosesc doar un minut.

Domnul Vasile Lupu:

..."Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute".

Domnul Petre Ţurlea:

Până acuma terminam, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ţurlea:

Aţi auzit, doamnelor şi domnilor şi domnule preşedinte, răspunsul distinsului reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Din păcate, nu este domnul Severin. Realitatea este evident îndulcită, este normal, în expunerea dânsului.

Domnul Laszlo Kovacs, aşa cum rezultă din relatările tuturor ziarelor din momentul respectiv, a declarat că a atras atenţia în mod solemn omologului său român asupra manifestărilor naţionaliste din România şi a atras atenţia să fie acestea stopate. Altfel spus a poruncit, a dat ordin domnului Severin să stopeze..., a bătut din picior în faţa acestuia să stopeze aşa-zisele activităţi naţionaliste. Domnul Severin nu este însă o persoană particulară. Este ministrul unui stat independent. Domnul Adrian Severin nu vrea, deci, să apere demnitatea statului român, pentru că nu a răspuns aşa cum trebuie reprezentantului guvernului maghiar la Bucureşti. Deci domnul Adrian Severin nu se comportă ca un ministru al unui stat independent. De aceea, evident, cer încă o dată demiterea acestui ministru care ne face de râs peste tot. Nu ştie să apere demnitatea statului român. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea Ministerului de Externe se doreşte o replică, tot pentru două minute, poate avea cuvântul.

Doriţi o replică la această intervenţie? Vă rog.

Domnul Alexandru Cornea:

Aş vrea să fac următoarele precizări:

Protecţia cetăţenilor români este o obligaţie constituţională şi Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu misiunile diplomatice exercită această atribuţie şi această obligaţie constituţională.

În legătură cu datele menţionate care ar exista la Ministerul de Externe sau făcându-se referire şi la acea carte. Într-adevăr, la Ministerul de Externe există arhive, fonduri arhivistice pe perioada ocupaţiei hortiste, date comunicate de misiuni, de prefecturi, de organe locale...

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Deci aveam dreptate.

Domnul Alexandru Cornea:

...dar care sunt date statistice, date generale, nu date primare, care să se refere la persoane. Sunt date de politică externă care sunt menţionate şi în acele cărţi, dar datele primare care să stea la baza constituirii unui dosar de despăgubiri nu mi s-au comunicat de către direcţie. Există o direcţie de documente diplomatice, a documentelor diplomatice. Nu există şi nu putea Ministerul de Externe să elibereze dovezi constatatoare privind aceste probleme.

Celelalte aprecieri ale domnului deputat Ţurlea sunt, desigur, aprecieri personale, pe care nu le comentez.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Trecem la următoarea întrebare, adresastă tot de domnul deputat Petre Ţurlea ministrului educaţiei naţionale. Întrebare astfel formulată: de ce a permis ministrul educaţiei naţionale ca în judeţele Covasna şi Harghita să se studieze după manuale şcolare editate în Ungaria?

Este prezent domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Răspunsul la interpelarea stimatului domn deputat Petre Ţurlea este foarte simplu.

Ministerul Educaţiei Naţionale nu permite folosirea altor manuale şcolare decât cele aprobate conform legii şi nu numai că nu permite, ci o interzice cu severitate. În cazul în care s-ar încălca aşa ceva, urmează sancţiunea, conform Statutului personalului didactic, care este lege de stat. Deci nu există nici o aprobare în acest sens.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Două minute pentru domnul Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ar fi bine dacă ar fi aşa cum spune domnul secretar de stat.

Dânsul, deci Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia să vegheze asupra a ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc şi, din ceea ce spune dumnealui, se pare că ministerul nu ştie de aceste întâmplări. În Harghita şi Covasna circulă două feluri de manuale de istorie în acest moment: unu, manual de istorie a poporului maghiar, editat la Cluj Napoca şi la Sf.Gheorghe, două broşuri apar treptat, şi doi, manual de istorie a Ungariei, iată o fotocopie a acestui manual, editat chiar în Ungaria. Ziarele, chiar ziarele centrale, dacă le citea domnul ministru, putea să vadă că chiar ziarele centrale au menţionat existenţa a tone de manuale şcolare venite din Ungaria. Şi iată ce spune ziarul Haromszek din Sf.Gheorghe, care menţionează în fiecare săptămână procesul de editare a acestor manuale publicate chiar de către inspectorul de istorie din Covasna, sub egida Inspectoratului Şcolar din Covasna: "Ministerul Educaţiei Naţionale a anuţat, pe 30.10.1997, că profesorii care predau istoria după manuale ungureşti vor fi sancţionaţi". Nu e bine! Nu profesorii trebuie sancţionaţi, pentru că ei au executat doar un ordin. Este vorba de Inspectoratul Şcolar din Covasna şi Harghita.

De aceea, trebuie imediat, cred eu, ca o măsură de apărare a învăţământului românesc, trebuie destituită atât inspectoarea generală Keresztely Irma din Sf.Gheorghe, cât şi inspectorul de istorie de acolo. La fel să se facă şi în Harghita. Aceste manuale circulă şi sunt tone de manuale, dar cu aprobarea inspectoratelor şcolare din acele localităţi. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Exercitaţi dreptul la replică de două minute? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

În cazul în care domnul deputat Ţurlea sau alţi domni deputaţi deţin documente care probează încălcarea dispoziţiilor Ministerului Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte interdicţia oricărui alt manual, îi rugăm să ni le furnizeze şi nouă, Ministerului Educaţiei Naţionale. Ţin, însă, să atrag atenţia că circulaţia unui număr de manuale, fie editate la Cluj-Napoca, în edituri particulare, fie editate în Ungaria, nu este de competenţa Ministerului Educaţiei Naţionale, atâta vreme cât ele nu sunt folosite drept obiecte de studiu la clasă. Persoanele particulare, ca atare, pot deţine astfel de cărţi; mă rog, în mod obişnuit ele trebuie, adică prezenţa lor în ţară ţine de altceva decât de unităţile şcolare.

Problema este dacă în clasă sunt utilizate astfel de cărţi, dacă răspunsurile elevilor sunt cotate după astfel de cărţi. Dacă sunt, dacă este aşa şi avem documente în această privinţă, eu vă pot asigura pentru că ţine de mine - eu răspund de învăţământul preuniversitar - că vom lua măsurile cele mai drastice de sancţionare a profesorilor respectivi. Deci, vă rugăm, în măsura în care aveţi documente să ni le furnizaţi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumim.

Tot o întrebare a domnului deputat Ţurlea adresată Guvernului: "De ce a modificat ministrul Gyorgy Tokay rezultatul recensământului din 1992 ?"

Domnul ministru Gyorgy Tokay este prezent şi are cuvântul.

Domnul Gyorgy Tokay:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Intrebarea domnului deputat Petre Ţurlea sună, după cum am primit eu, cam aşa: "Cu ce drept mistifică domnul ministru Tokay rezultatele recensământului din 1992, umflând proporţia populaţiei de origine maghiară din diverse localităţi ale ţării?".

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Da. Aşa este.

Domnul Gyorgy Tokay:

Mulţumesc.

Această întrebare, de fapt, cuprinde şi o altă întrebare, printre altele s-ar putea formula dacă există un drept, un temei legal pentru mistificare, să nu folosesc pentru minciună, pentru fals. Răspunsul categoric este că nu există nici un fel de drept ca cineva să mistifice cifrele recensământului sau oricărui alt act.

Aş fi dorit ca întrebarea să precizeze când şi în ce condiţii am mistificat rezultatele recensământului. Pornind de la o frază a moţiunii înaintate de opoziţie, doar bănuiesc că domnul deputat Petre Ţurlea s-a gândit la anexele scrisorii mele de informare adresată prefecţiilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, pe tema Ordonanţei de urgenţă nr. 22. Zic, presupun. Nu pot să ştiu.

Aduc la cunoştinţa domnului deputat că în aceste anexe au fost folosite datele oficiale ale recensământului populaţiei din anul 1992 cu privire la limba maternă declarată. Aceste date, care, de altfel, sunt publice ne-au fost puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Statistică şi nu am nici un motiv să pun la îndoială profesionalitatea şi onestitatea acestei instituţii.

Întrucât domnul deputat Petre Ţurlea nu aduce nici un argument concret, nici un exemplu în susţinerea acestei întrebări vagi, consider că discuţia noastră aici se termină. Nu-mi rămâne altceva decât să resping cu tărie orice insinuare de acest fel.

De altfel, la dorinţa domnului deputat, aş putea pune la dispoziţia domniei sale copiile acelor anexe care au fost trimise în diferite localităţi, respectiv în diferite judeţe.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Pentru două minute are cuvântul domnul Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Exact ce a spus domnul Tokay, este vorba de anexa aceea la ordinul domniei sale către prefecturi, de inscripţionare bilingvă. Prefecturile şi consiliile judeţene s-au conformat. Iată cum s-a conformat - conform acelei anexe - e semnată de domnul ministru, prefectura sau Consiliul judeţean al judeţului Harghita, care, printr-o adresă către Primăria Topliţa, îi indică să pună inscripţii bilingve pentru că - preluând din ceea ce a scris domnul ministru Tokay - în Topliţa ar fi 35,09% maghiari. În realitate, conform acelui recensământ menţionat adineauri, în Topliţa sunt 29,56% maghiari. Scris negru pe alb.

Doi: în judeţul Bacău s-a ordonat de către domnul ministru inscripţionarea şi a satelor, conform legii. Or, ultima, cea mai mică unitate administrativ-teritorială este comuna. Deci, nu trebuie inscripţionat şi satul.

Trei: în judeţul Covasna - aici s-a atins culmea - există un oraş numit Întorsura Buzăului. Aici sunt 8.626 locuitori, din care 86 maghiari, deci, 1%. Şi, iată, vă prezint aici adresa, în urma ordinului domnului ministru, adresa domnului preşedinte al Consiliului judeţean, Orban Árpád, către primăria din localitatea Întorsura Buzăului, în care se spune foarte clar să se conformeze ordinului ministrului şi să se pună inscripţiile. La care, cu demnitate, spre deosebire de mulţi din Guvernul românesc care nu au această demnitate, cu demnitate primarul de acolo, reprezentant al Partidului Democrat, de altfel, a pus următoarea rezoluţie: "Nu este cazul. Aici sunt doar 99% români; abia restul, 1% sunt maghiari".

Iată documentele pe care vi le-am spus. Sunt mult altele. S-a dovedit faptul că aveam dreptate. Ministerul respectiv, condus de un reprezentant al UDMR, mistifică realitatea din România. De aceea, evident, se demonstrează faptul că aducerea în Guvernul românesc a unor reprezentanţi ai UDMR nu face decât rău acestei ţări.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru doreşte o replică?

Aveţi cuvântul.

Domnul Gyorgy Tokay:

Deşi, după cum am spus, în obligaţiile legale ale Executivului nu intră şi citirea gândurilor acelora care pun întrebări, eu am presupus, dar nu am putut citi intregral gândurile domnului deputat Petre Ţurlea, motive pentru care nu am adus numai acele documente care se referă la Întorsura Buzăului. Îi pun la dispoziţie domnului deputat copia exactă, trasă la xerox, a listei localităţilor din judeţul Covasna, în care, domnule deputat, trebuie să vă spun că Întorsura Buzăului nu figurează pentru simplul motiv pentru că nu intră sub incidenţa legii.

Or, în ceea ce priveşte adresa chestiunea este foarte clară, respectiv întrebarea este foarte clară şi mi se adresează mie personal.

Eu am mistificat în susţinerea dumneavoastră aceste date. Or, eu vă dovedesc şi vă cer ca să binevoiţi a vedea aceste acte, să vă convingeţi că afirmaţia dumneavoastră nu are suport faptic - ca să mă exprim elegant - cum trebuie să ne exprimăm cu toţii sub această cupolă.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Şi aceasta este tot o fotocopie, domnule!

Domnul Gyorgy Tokay:

Dar, nu este semnată de mine. Aş fi recunoscător dacă ar fi semnată de mine.

Am onorea să vă informez, domnule Ţurlea, că ministrul delegat pentru problemele minorităţilor naţionale nu are în subordine, fiind administrativ, autorităţile locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Mai departe. De la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este prezent domnul secretar de stat Iuliu Bara şi va răspunde la întrebarea domnului Iulian Ţocu, care se referă la înfiinţarea Centrului regional de formare profesională pentru adulţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Iuliu Bara:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

La intrebarea formulată de domnul deputat Iulian-Costel Ţocu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 222/A din 5 noiembrie, răspunsul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale privind înfiinţarea unui centru regional de formare profesională pentru adulţi în judeţul Neamţ este următorul: este recunoscut faptul că judeţul Neamţ se confruntă cu probleme privind integrarea profesională a şomerilor. Rata şomajului este de 13,9%, faţă de 7,2% media pe ţară. Din aceste considerente şi pentru protecţia socială a şomerilor prin recalificare, judeţul Neamţ a fost sprijinit prin înfiinţarea unui centru de calificare, recalificare şi perfecţionare pentru şomeri în municipiul Piatra Neamţ, care are o filială şi în municipiul Roman. Acest centru a beneficiat de sprijin în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind dotat cu echipamente şi alte materiale de instruire, precum şi cu finanţare de stagii de pregătire în ţară ....

Domnul Traian Dobre (din sală):

Domnul Ţocu nu este în sală...!

Domnul Iuliu Bara:

... şi străinătate pentru personalul de specialitate.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, linişte!...

Termină imediat.

Domnul Iuliu Bara:

În prezent, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale derulează un proiect intitulat "Forţa de muncă şi protecţia socială" finanţat de Banca Mondială, care prevede în cadrul subcomponentei de ocupare a forţei de muncă două obiective: crearea Consiliului Naţional de Formare Profesională şi înfiinţarea centrelor regionale de formare profesională a adulţilor.

Până la înfiinţarea Consiliului Naţional de Formare Profesională, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a demarat acţiunea de identificare a viitoarelor centre de formare profesională, - şase centre regionale, în loc de trei - cât era prevăzut iniţial.

Printre propunerile primite de la 13 judeţe, susţinute şi de partenerii sociali, se numără şi propunerile judeţului Neamţ. Conform calendarului stabilit de misiunea Băncii Mondiale, de comun acord cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în prima parte a anului 1998, după înfiinţarea Consiliului Naţional de Formare Profesională, se vor face demersurile necesare pentru selectarea centrelor respective.

Analizând nota de fundamentare a propunerii judeţului Neamţ de înfiinţare a unui centru regional de formare profesională pentru adulţi în comuna Horia şi cele prezentate de domnul deputat Iulian-Costel Ţocu, apreciem că aceasta corespunde în mare parte criteriilor stabilite, decizia finală urmând a fi luată după această dată.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Copia răspunsului puteţi să o primiţi imediat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Mai departe. Domnul deputat Tudor Moroianu Geamăn a solicitat o întrebare ministrului justiţiei.

Domnul ministru solicită amânarea răspunsului, deoarece nu este finalizată verificarea dosarului.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dacă nu este în sală, nu se răspunde...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Eugen Nicolicea e în sală? Nu e în sală.

Domnul Petre Naidin. O clipă. Deci, domnul Dimitriu, preşedintele FPS, solicită amânare răspunsului deoarece face parte din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Emil Constantinescu în India.

De aceea, domnule deputat, răspunsul îl veţi primi data viitoare.

Domnul Petre Naidin:

Domnule vicepreşedinte,

Vreau să fac un comentariu la pct. 8 şi la pct. 10. La pct. 10 observaţi că domnul ministru Buruiană trebuia să-mi trimită un răspuns scris. Având alte întâlniri, nu l-am primit astăzi.

Deci, în primul rând, la pct. 8 trăsnaia asta cu fostele CAP-uri trebuie eliminată, pentru că i-am cerut schimbările de directori la fostele IAS-uri, şi nu la CAP-uri, pentru că FPS nu are competenţa asupra CAP-urilor şi nu vreau să mă trezesc, împreună cu domnul Dimitriu, prin "Adevărul" sau prin "Caţavencu" şi, problema de fond, de comentariu este că eu acum contabilizez - eu şi cu domnii miniştri - contabilizez vreo cinci, să spunem, dialoguri neonorate din partea altora. E vorba de două interpelări, două întrebări şi o întrebare scrisă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Naidin, domnul ministru Clinciu, pentru relaţiile cu Parlamentu, este prezent în sală. A luat act. Vom comunica şi noi ca miniştrii să se conformeze Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Naidin:

V-aş cere şi dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, să interveniţi. Am cerut-o şi domnului Chiliman. Este o rubrică a noastră. Am spus acum o săptămână că măncâm o pâine, efectiv, şi noi, şi miniştrii susţinând această rubrică şi, deci, să o tratăm cu seriozitate. Eu nu ştiu când Dumnezeu mai putem dialoga asupra celor cinci interpelări sau întrebări pentru că vine decembrie şi va veni vacanţa parlamentară.

Nu ştiu dacă acum eu trebuie să exprim punctul de vedere politic, dar...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Clinciu a luat act.

Vă mulţumesc.

Domnul Sergiu Rizescu aştepta răspuns de la domnul ministru Ion Oltean, de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, care îi comunică domnului Sergiu Rizescu că îi va răspunde în scris la termen, până la data 25.XI.1997.

Domnul Petre Ţurlea aştepta răspuns de la domnul Caramitru. De asemenea, domnul Caramitru a solicitat amânarea şi a trimis în scris. Ministrul Culturii a răspuns în scris. N-a mai aşteptat domnul Ţurlea.