Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, şedinţa în plen destinată dezbaterii proiectelor de lege s-a terminat. Trecem, în continuare, la capitolul "Întrebări şi interpelări", care va fi condus de domnul vicepreşedinte Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vom începe cu interpelările adresate primului-ministru.Doamna deputat Paula Ivănescu a formulat o interpelare, pe care o rog să o dezvolte.

Poftiţi,doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimaţi colegi,Domnule preşedinte,

Nu am să mai dau citire textului interpelării, deoarece este depusă de atât de mult timp, încât, între timp, am înţeles că s-a şi schimbat procedura de acţiune a PSD-ului, care se crede partid - stat în România.Am să vă expun pe scurt obiectul interpelării, care este adresată primului-ministru al României, care, în acelaşi timp, deţine şi funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat majoritar în cele două Camere legislative.

Cezând că, în democraţie, toate instituţiile statului sunt în subordinea partidului de guvernământ, încălcând orice principiu al democraţiei chiar incipiente din România, domnul prim-ministru Adrian Năstase şi preşedinte al Partidului Social Democrat organizează caravane ale modificării Constituţiei, în care, printre alţii, include şi Avocatul Poporului.

Noi am înţeles că Avocatul este al Poporului, şi nu al PSD-ului, şi nu al primului-ministru, pentru că eu nu îmi aduc aminte ca, în cele două Camere legislative, să se fi discutat şi aprobat modificări ale Constituţiei, care să constituie obiectul unei caravane electorale, care şi-ar găsi rostul înaintea unui referendum. Deocamdată, o instituţie pusă în slujba poporului este folosită de un partid - stat pentru a-şi prezenta, mediatiza şi valorifica propriile propuneri de revizuire a Constituţiei.

Consider că este o încălcare gravă a democraţiei, a principiului separaţiei instituţiilor în stat, indiferent care este originea susţinerii materiale a acestora şi, din acest punct de vedere, am simţit nevoia să atrag atenţia primului-ministru să nu mai încurce rosturile instituţiilor democratice în România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi permiteţi să prezint răspunsul primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, la interpelarea formulată de doamna deputat Paula Ivănescu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "Prezenţa Avocatului Poporului, domnul Ioan Muraru, în campania de mediatizare a propunerilor PSD privind revizuirea Constituţiei". Deci acesta a fost obiectul interpelării, iar completarea adiacentă pe care a prezentat-o doamna deputat nu are nici un fel de legătură cu obiectul propriu-zis al interpelării.

Care este răspunsul la interpelare?

"Stimată doamnă deputat,

După cum vă este cunoscut, proiectul de revizuire a Constituţiei, la care vă referiţi, nu este al Guvernului, ci al Partidului Social Democrat. De aceea interpelarea dumneavoastră este fără obiect, prin raportare la art.162 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe".

Opinia dumneavoastră se întemeiază şi pe o regretabilă confuzie. După cum este îndeobşte cunoscut, domnul Ioan Muraru este profesor universitar de Drept constituţional, unul dintre cei mai reputaţi specialişti ai ţării noastre în acest domeniu, autor a numeroase şi valoroase lucrări, care reprezintă contribuţii esenţiale în edificarea şi dezvoltarea constituţionalismului românesc. De asemenea, domnul profesor a făcut parte din Comisia de redactare a Constituţiei şi a îndeplinit funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale. De aceea nimic mai firesc ca, având în vedere aceste calităţi, să fie implicat în actuala preocupare legată de revizuirea Constituţiei, cu atât mai mult cu cât domnia sa a propus o reconsiderare a instituţiei Avocatului Poporului, pe care a ţinut s-o prezinte personal pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

Prin natura ei, Constituţia unei ţări este expresia nu numai a voinţei politice, dar constituie şi un act de cultură. Totodată, pentru Partidul Social Democrat, întrucât Constituţia interesează fundamental societatea, în general, revizuirea ei implică un dialog activ cu societatea civilă, nu doar în cadrul clasei politice.

Îmi exprim convingerea că lipsa de transparenţă, ocultismul sunt practici revolute, profund dăunătoare, contrare îndeosebi politicii unui partid de guvernământ.

Partidul Social Democrat nu are nimic de ascuns, acţiunea sa politică fiind, întotdeauna, cu cetăţenii şi pentru cetăţeni. Tocmai acesta este sensul dialogului organizat prin deplasările ce au avut loc în ţară, la care au participat numeroşi cetăţeni din medii sociale diferite, iar singurul criteriu în constituirea echipelor ce au prezentat proiectul de revizuire a fost acela al competenţei, al meritului. Este ceea ce dumneavoastră nu aţi înţeles şi am impresia că nici nu doriţi să înţelegeţi. O personalitate ce exercită o funcţie publică o deţine în virtutea meritelor sale, nu invers, astfel încât acţiunea sa nu este exclusiv în exercitarea acelei funcţii, ci, îndeosebi şi în principal, pe temeiul competenţei sale şi a prestigiului de care se bucură.

Sper că, în timp, acest punct de vedere să triumfe şi în cadrul partidului din care faceţi parte.

Vă asigur, doamnă deputat, de aprecierea mea pentru activitatea parlamentară pe care o desfăşuraţi în cadrul Camerei Deputaţilor".

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat Paula Ivănescu, poftiţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă asigur că am înţeles că Partidul Social Democrat procedează cu cărţile pe faţă. De fapt, nici nu se mai ascunde, în tendinţele sale totalitare. Asta este: foloseşte instituţiile care sunt în serviciul cetăţenilor, în serviciul populaţiei, în serviciul poporului pentru interesele sale de clan, de grup sau partinice.

Am înţeles foarte bine, şi toate vorbele acelea ameţitoare puse în răspunsul primului-ministru, de fapt, nu fac decât să arate că realitatea este alta: Guvernul nu este în slujba cetăţenilor, nu respectă şi nici nu are de gând să respecte instituţiile statului, precum Avocatul Poporului şi le foloseşte cum poate, când poate, la orice oră din zi sau din noapte, pentru interesele partinice.

Dorim să înţeleagă Guvernul Adrian Năstase, din acest exemplu, că, în această ţară, până la urmă, democraţia va triumfa, că şi Guvernul României trebuie să se pună în slujba cetăţenilor, nu numai în slujba PSD-ului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc a formulat, de asemenea, o interpelare adresată primului-ministru. Îl rog s-o dezvolte.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea adresată domnului Adrian Năstase vizează implicarea domniei sale în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău şi cu suspendarea din funcţie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Suspendarea din funcţie şi începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor pun sub semnul întrebării independenţa Justiţiei în România, aspect care reprezintă unul dintre elementele esenţiale ale statului de drept şi unul dintre cele mai importante criterii de aderare la Organizaţia Nord Atlantică.

Procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost suspendat din funcţie la un an după ce a semnat în data de 20 aprilie 2001 un mandat de arestare pe numele omului de afaceri Adrian Tărău, fiul prefectului de atunci al judeţului Bihor şi unul dintre principalii susţinători financiari ai PDSR Bihor. Potrivit presei din municipiul Oradea, Serviciul Român de Informaţii semnalase existenţa unei structuri de tip mafiot în jurul lui Adrian Tărău, chiar înainte de numirea tatălui acestuia în funcţia de prefect.

Adrian Tărău a fost arestat sub acuzaţia de complicitate la contrabandă în urma implicării sale într-o afacere care a păgubit statul român cu cel puţin 3 miliarde de lei.

Din data de 22 aprilie 2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus revocarea arestării preventive faţă de învinuitul Tărău Adrian pe motive medicale. La numai o zi după aceea, în data de 23 aprilie, dumneavoastră, domnule prim-ministru, aţi declarat: "Eu nu cred în arestările de vineri seara".

Procurorul Alexandru Lele afirma că asupra sa s-au efectuat presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tărău. Magistratul pune aceste presiuni pe seama unei dispoziţii venite din partea dumneavoastră, acuzându-vă de trafic de influenţă. În luna iunie 2001, procurorul Alexandru Lele a fost schimbat din funcţia de şef secţie judiciară. Ulterior, acesta a susţinut un examen pentru a fi promovat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, obţinând nota 9,50. Documentaţia pentru promovare nu a fost trimisă la Ministerul Justiţiei în baza unor acuzaţii despre care Alexandru Lele afirma că nu a fost probată.

Procurorul Alexandru Lele consideră că schimbarea sa din funcţie, precum şi refuzul de a fi promovat se datorează unei răzbunări politice.

La 29 martie 2002, procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au efectuat o percheziţie la locuinţa procurorului Alexandru Lele, căutând acte care s-ar fi putut afla la domiciliul acestuia. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva procurorului Alexandru Lele pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizare a infractorului, arestare nelegală, cercetare abuzivă şi sustragere înscrisuri. Acuzaţia de arestare nelegală se referea la arestarea nelegală, fără probe, a trei persoane printre care: Adrian Tărău şi complicele acestuia, Mircea Focşe.

De asemenea, Parchetul General îl mai acuza pe Alexandru Lele de faptul că s-a autosesizat în dosarul lui Adrian Tărău care: "nu mai era de competenţa sa". Între timp, mă refer la perioada scursă din 10 aprilie, data depunerii interpelării de către mine la Parlament şi, din nefericire, nici de această dată nu sunt respectate termenele de răspuns la interpelările adresate primului-ministru, a intervenit acel tragic eveniment, legat de decesul procurorului Cristian Panait. Poate, dacă această interpelare ar fi fost discutată la timpul potrivit, la termenul regulamentar, poate, repet, unele ".. şi poate Cristian Panait ar fi fost în viaţă.

De aceea, domnule prim-ministru, considerăm următorul lucru: clarificarea acestui caz este importantă pentru eliminarea oricăror suspiciuni de imixtiune politică în puterea judecătorească. Aveţi, de asemenea, datoria de a da lămuriri în ceea ce priveşte implicarea dumneavoastră în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău.

Având în vedere faptele şi acuzaţiile de o gravitate excepţională expuse mai sus, vă rugăm să aveţi bunăvoinţa de a clarifica, în faţa Parlamentului, acuzaţiile care v-au fost aduse de procurorul Alexandru Lele şi aş completa, de întreaga conjunctură creată din, repet încă o dată, din nefericire, de moartea procurorului Cristian Panait. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să prezint răspunsul primului-ministru la interpelarea prezentată de domnul deputat Emil Boc din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect "implicarea primului-ministru Adrian Năstase în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tărău şi suspendarea din funcţie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor".

Domnule deputat, dumneavoastră formulaţi o întrebare şi nu o interpelare, cum o intitulaţi şi, în acest sens, vă recomand să citiţi dispoziţiile art.154 alin.2, respectiv art.166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la un fapt concret şi nu la politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Faptul invocat de dumneavoastră constă în suspendarea din funcţie şi începerea urmăririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care, potrivit insinuării sale, s-ar fi produs ca urmare a unor presiuni puse pe seama unei dispoziţii date de mine, sub forma traficului de influenţă.

Constituţia României, în cap.VI, referitor la autoritatea judecătorească, reglementează atât rolul Ministerului Public cât şi statutul procurorilor, art.130 şi art.131. cu privire la statutul procurorilor, legea noastră fundamentală statuează că aceştia îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justiţiei.

Ca urmare a interpelării dumneavoastră şi a unor atacuri calomnioase lansate la adresa mea de "de o anumită parte a presei", am solicitat organelor competente să fiu informat cu privire la acest caz şi pentru a nu fi, din nou, suspectat de imixtiune în activitatea autorităţii judecătoreşti, nu pot, domnule deputat, decât să vă transmit datele, aşa cum mi-au fost furnizate.

Procurorul Alexandru Lele este inculpat şi cercetat în stare de libertate în dosarul nr.102/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: favorizarea infractorului, prevăzută de art.264 din Codul Penal, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, prevăzută de art.266 din Codul Penal, sustragerea de înscrisuri, prevăzută de art.242, alin.1 şi 3 din Codul Penal. Este evident că faptele pentru care este inculpat procurorul Lele Alexandru Florian nu au şi nu pot avea conotaţie politică, această susţinere aparţinând celui cercetat care încearcă să scape de răspundere, recurgând, printre altele, şi la mediatizarea cazului său. Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a solicitat avizul ministrului Justiţiei pentru cercetarea şi percheziţionarea magistratului menţionat, aviz care a fost acordat la data de 15 martie anul acesta în conformitate cu dispoziţiile art.91, alin.2 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.

La data de 25 martie 2002 au fost administrate noi probe şi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de procurorul Lele Alexandru Florian, audiat ulterior ca învinuit în legătură cu infracţiunile menţionate, iar la data de 29 martie, împotriva acestuia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru aceleaşi infracţiuni, ceea ce a atras de drept suspendarea sa din funcţie.

În privinţa cazului Tarău Adrian, acesta a fost pus sub învinuire şi arestat preventiv la data de 20 aprilie 2001 de către procurorul Lele Alexandru Florian în absenţa unor probe temeinice de vinovăţie, acelaşi procuror dispunând, după două zile, punerea în libertate pe motive medicale.

Ulterior, faţă de Tarău Adrian, s-a dispus o soluţie de neurmărire penală, constatându-se pe bază de probe certe că nu a săvârşit fapta pentru care fusese arestat.

Schimbarea din funcţia de procuror şef Secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a lui Lele Alexandru Florian nu s-a datorat unei răzbunări politice, aşa cum se sugerează în interpelare, ci unor încălcări ale atribuţiunilor de serviciu, constatate de procurorii inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru aceleaşi motive. În cursul anului 2001 au fost înlocuiţi şi alţi procurori care au deţinut funcţii de conducere la Parchetele de pe raza judeţului Bihor.

În legătură cu refuzul propunerii de a fi promovat, precizăm că avansarea în funcţii în cadrul unităţilor de Parchet, are la bază mai multe criterii care trebuiesc îndeplinite cumulativ, promovarea unui examen nefiind suficientă pentru atingerea scopului.

În cazul procurorului Lele Alexandru Florian, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie nu a recomandat ministrului Justiţiei avansarea acestuia în funcţie, tocmai datorită neîndeplinirii în mod cumulativ a acestor criterii, existând în activitatea sa mai multe cazuri de erori profesionale importante, de exemplu: achitarea definitivă a 32 de inculpaţi pe care i-a trimis în judecată, dar şi abateri de la normele de conduită pentru care a fost acţionat la data respectivă, conducerea unui autoturism sub influenţa alcoolului, situaţie în care a produs un accident de circulaţie soldat cu vătămarea unei persoane. Şi în acest caz, domnule deputat Emil Boc, ideea de influenţă sau imixtiune a subsemnatului în activitatea magistraturii este evident acreditată cu rea-credinţă, direct sau indirect de domnul Lele Alexandru Florian şi de dumneavoastră, folosind şi o anumită parte a presei. Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Răspunsul care a fost transmis de câteva zile personal domnului deputat, sigur că a cunoscut o oarecare întârziere, dar aceasta a fost tocmai datorită nevoii de o informare foarte exactă, foarte corectă în legătură cu cazul la care dumneavoastră v-aţi referit şi ţinând seama şi de complexitatea problemelor puse în discuţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând trebuie să afirm că sunt total surprins de afirmaţia domnului prim-ministru Adrian Năstase că ceea ce am solicitat eu nu ar fi o interpelare, ci o întrebare şi atunci îmi pun o întrebare retorică: Oare politica pe care Guvernul Adrian Năstase o are faţă de imixtiunile politicului în Justiţie, nu reprezintă subiectul unei interpelări? Nu apare problema imixtiunii politicului în Justiţie în toate rapoartele de ţară realizate de către structurile şi organismele internaţionale? Atunci, pentru noi, imixtiunea politicului în Justiţie este o întrebare, iar pentru alţii este o problemă care este trecută într-un raport de ţară? L-aş invita pe domnul premier să mediteze profund asupra implicaţiilor pe care politicul le poate şi le are în actul de justiţie din România.

Deci, această recurgere la un subterfugiu ieftin nu face altceva decât să scadă din calitatea răspunsului la această întrebare.

De asemenea, sunt obligat să-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Năstase că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, din care şi domnia sa încă face parte, potrivit acestui Regulament, primul-ministru răspunde la întrebările şi interpelările adresate de parlamentari. Or, nu îmi amintesc ca, în acest mandat, domnul premier Adrian Năstase să fi fost vreodată prezent în această Cameră a Deputaţilor, aşa cum, din Opoziţie, de multiple ori, a solicitat premierilor de atunci, prezenţa domniilor lor la răspunsurile şi la întrebările adresate şi la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, dar se pare însă că "parfumul puterii" ne face să uităm declaraţiile făcute în perioada când eram în Opoziţie. Aş fi vrut să fie domnia sa prezent aici pentru a putea răspunde la o întrebare, ce a înţeles domnia sa prin sintagma celebră rămasă, din data de 23 aprilie: "Eu nu cred în arestările de vineri seara". Cu alte cuvinte, cum este posibil ca primul-ministru al României să se pronunţe asupra unor cauze aflate pe rol, asupra unor procese cu profunde implicaţii în viaţa politică a ţării, iar domnia sa să spună că este o întrebare această problemă şi, în consecinţă, nu merită atenţia de a ne deplasa până la clădirea Parlamentului şi a răspunde la o asemenea întrebare. Este o chestiune foarte gravă de care depinde credibilitatea României în interior şi în exterior, este o problemă de care depinde independenţa Justiţiei în România.

Aş fi dorit să aflu acest răspuns din partea domniei sale. Numai domnia sa ar fi putut să ne spună ce crede sau ce nu crede despre arestările de vineri seara. Mă declar total nemulţumit de acest răspuns care nu face altceva decât să arunce praf în ochi, să nu ofere nici un răspuns la implicarea domniei sale şi ă încerce în fapt să treacă în umbră un incident regretabil pentru justiţia din România şi mă refer, în special, la decesul procurorului Cristian Panait şi nu în ultimul rând, la acest caz politic care se încearcă a fi tergiversat şi mai ales muşamalizat. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu a adresat, de asemenea, o interpelare privind finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor, domnului prim-ministru şi rog ca să o dezvolte.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am adresat domnului prim-ministru Adrian Năstase interpelarea mea care sună în modul următor.

Prin legile bugetelor de stat pe anii 2000, 2001 şi 2002 au fost prevăzute la cap.5001 art.40, alin.41 sume prevăzute pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Pentru a beneficia de finanţare, asociaţiile sau fundaţiile, printre alte obligaţii, trebuie să fie recunoscute ca fiind de utilitate publică. Liga Apărării Drepturilor Omului, cu sediul în Bucureşti, înfiinţată la 1 ianuarie 1990, datorită activităţii sale meritorii, a fost recunoscută prin Hotărârea de Guvern nr.971/2000 ca fiind de utilitate publică.

În consecinţă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei 26/2000, are dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat. Cu toate acestea, LADO nu a primit finanţare nici în anul 2001, deşi Legea bugetului de stat pe anul 2001 a prevăzut 36,9 miliarde lei şi nici în anul 2002, deşi au fost prevăzute 33,7 miliarde lei.

De menţionat că, după adoptarea Hotărârii 971/2000, organizaţiile din străinătate care au finanţat programele LADO până atunci, nu au mai continuat finanţarea sau au diminuat-o substanţial astfel încât aceasta este în situaţia de a nu-şi mai putea continua activitatea. Cu toate că timp de un an şi două luni, LADO a făcut toate demersurile necesare către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei care, prin adresa 318 din 2001, confirmă dreptul la finanţare, Curtea de Apel Bucureşti care, prin Sentinţa civilă 8869 din 19 iunie 2001, obligă Ministerul Finanţelor să acorde LADO, drept prevăzut de art.41 lit.b) din Ordonanţa 26/2000 şi a informat Ministerul de Externe asupra consecinţelor în plan extern, nici până la această dată nu beneficiază de finanţare.

Ţinând seama de faptul că LADO este o organizaţie neguvernamentală foarte cunoscută pe plan intern şi extern, refuzul de a i se acorda sprijin din partea Guvernului şi nerespectarea legilor în România, poate avea consecinţe nefavorabile pentru demersurile României de integrare euro-atlantică.

Vă rog, domnule prim-ministru, ca faţă de această situaţie să precizaţi care sunt asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de finanţări din bugetul de stat în anul 2001 şi beneficiază sau urmează să beneficieze de finanţare din bugetul de stat pe anul 2002? Care sunt sumele de care a beneficiat fiecare asociaţie şi fundaţie finanţată din bugetul de stat pe anul 2001, respectiv 2002 şi care sunt criteriile pentru stabilirea cuantumului acestei finanţări? Cum înţelege Guvernul pe care cu onoare îl conduceţi să respecte prevederile legii şi să soluţioneze urgent cererea întemeiată a LADO de a i se acorda finanţare din bugetul de stat?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Gheorghe Barbu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat a adresat o interpelare primului-ministru referitoare la finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor, interpelare la care am să prezint răspunsul primului-ministru.

Domnule deputat, prin interpelarea pe care aţi formulat-o, ridicaţi problema finanţării asociaţiilor şi fundaţiilor de interes public care se acordă în conformitate cu prevederile art.41 lit.b) din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi, în special, problema finanţării Ligii Apărării Drepturilor Omului, declarate ca fiind de interes public, conform legii. Totodată, solicitaţi să vi se precizeze care sunt asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de finanţări din bugetul de stat în anul 2001 şi beneficiază sau urmează să beneficieze de acestea în cursul anului 2002, precum şi sumele acordate acestora.

În primul rând se impun a fi făcute câteva precizări cu privire la prevederile legale în baza cărora se pot acorda finanţări de la bugetul de stat asociaţiilor şi fundaţiilor. Legea nr.72/1996 privind finanţele publice prevede ca asemenea subvenţii se prevăd şi se acordă din bugetele coordonatorilor principali de credite, în mod distinct art.79.

Ca atare, bugetele cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2001 şi 2002, la alin.41 - Asociaţii şi fundaţii - al art.40 - Transferuri neconsolidabile - s-au elaborat pe baza bugetelor ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Sumele prevăzute la această poziţie în bugetul pe anul 2001, 30 de miliarde şi nu 36 de miliarde, cât afirmaţi dumneavoastră, întrucât această sumă a fost rectificată prin Ordonanţa Guvernului nr.27/2001 şi în bugetul pe anul 2002, 33 de miliarde provin din bugetele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi din cel al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, 400 de milioane în anul 2001 şi 46 de miliarde în anul 2002.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a cuprins sume în bugetul său la alin.41 - Asociaţii şi fundaţii - în baza Legii 34/98 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

Criteriile de acordare a fondurilor pentru aceste asociaţii şi fundaţii sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1153 din 2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 34 din 1998, iar lista beneficiarilor de astfel de subvenţii se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, în baza art.5 din această lege. Spre exemplificare se pot vedea Monitoarele Oficiale nr.233 din 25 mai 1999, 247 din 2 iunie 2000 şi nr.473 din 17 august 2001.

În ce priveşte sumele cuprinse în bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, conform Hotărârii Guvernului nr.1229/2001 privind stabilirea centrului pilot de consultanţă şi informare a consumatorilor pentru care se acordă sume de la bugetul de stat în anul 2001, a beneficiat de finanţare Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România. Suma alocată în cuantum de 284 de milioane lei a fost destinată înfiinţării şi funcţionării Centrului Pilot de Consultanţă şi Informare din municipiul Bucureşti, înfiinţat şi organizat în structura Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.88 din 2000 privind finanţarea centrelor de consultanţă şi informare a consumatorilor.

Programul este cofinanţat şi monitorizat de Agenţia germană pentru asistenţă tehnică.

Diferenţa dintre suma alocată de la bugetul de stat şi suma cheltuită a fost returnată la bugetul de stat, întrucât nici o altă asociaţie nu a întrunit criteriile de evaluare şi cerinţele pentru acordarea de fonduri prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 88/2000 şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului nr.256/2000. Până acum, pentru anul în curs, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor nu a alocat nici unei organizaţii fonduri destinate formării, informării, educării şi consilierii consumatorilor. Urmează să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat Centrul Pilot de Consultanţă şi Informare din municipiul Bucureşti.

În funcţie de viabilitatea proiectelor, de capacitatea managerială şi profesională a asociaţiei, de costurile acestora şi de posibilitatea de atragere a unor cofinanţări, de grupul ţintă deservit, precum şi de prevederile legislaţiei în vigoare se vor analiza şi se vor selecta şi alte asociaţii care să fie finanţate de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Liga Apărării Drepturilor Omului, este de menţionat că aceasta s-a adresat Ministerului Justiţiei la data de 1 februarie 2002, solicitând analizarea posibilităţii acordării unei subvenţii din bugetul de stat pe anul 2002. La acea dată, bugetul pe anul în curs era deja aprobat prin Legea 743 din 2001, iar în bugetul Ministerului Justiţiei pe acest an nu erau prevăzute sume pentru sprijinirea asociaţiilor şi fundaţiilor. Întreaga documentaţie a fost transmisă Ministerului Finanţelor, urmând ca la prima rectificare a bugetului de stat care va avea loc în această vară, Ministerul Justiţiei să susţină cuprinderea în bugetul său a unor sume destinate Ligii Apărării Drepturilor Omului ca urmare a identificării de programe şi activităţi comune cu aceasta.

Semnează primul-ministru Adrian Năstase.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă, am câteva comentarii de făcut. În primul rând vreau să spun că trimiterile din răspuns nu se referă deloc la cel puţin două întrebări care le-am pus în această interpelare şi anume numele asociaţiilor şi fundaţiilor şi sumele primite de acestea în 2001 şi respectiv 2002. În răspunsul care mi se dă se face trimitere la Monitorul Oficial 473 din 2001 care cuprinde însă asociaţiile şi fundaţiile care au primit subvenţii din bugetul de stat în anul 2000. Pe de altă parte, în răspunsul pe care îl primesc în ce priveşte posibilitatea de finanţare a Ligii Apărării Drepturilor Omului ni se spune că aceasta s-a adresat Ministerului Justiţiei la 1.II.2002.

În interpelarea pe care am făcut-o, am arătat că LADO s-a adresat Ministerului Justiţiei şi a primit răspuns cu adresa 1318 din 2001, că este în proces cu Ministerul Finanţelor şi a primit o sentinţă civilă pe această temă în 19 iunie 2001 şi în nici un caz faptul, data la care mi se precizează aici - 1.II.2002 - ca solicitare făcută la Ministerul Justiţiei, probabil că este solicitarea din anul 2002, în nici un caz nimic pentru 2001. Singurul lucru, care, posibil, mulţumeşte din această interpelare, este posibila finanţare a LADO în urma rectificării bugetului de stat şi sper ca acest lucru să se şi întâmple.

În rest, nedezvăluirea asociaţiilor şi fundaţiilor finanţate, nu văd decât o lipsă de transparenţă în modul de cheltuire a banului public. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat Varujan Pambuccian este? Nu este. Bine. Domnul Acsinte Gaspar va preda acest răspuns. Îl prezentaţi şi la tribună, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, domnul deputat Varujan Pambuccian din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a formulat o interpelare către primul-ministru privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informaţiei.

Am discutat cu domnul deputat căruia i s-a înmânat răspunsul şi a solicitat ca să fiţi de acord ca răspunsul, care este foarte dezvoltat, pe 10 pagini, să fie depus la Secretariatul de şedinţă pentru a fi consemnat în stenograma şedinţei, cunoscând fiind că dezbaterile parlamentare se publică în Monitorul Oficial al României, partea a II-a şi dacă, în viitor, cei care se vor interesa, vor voi să analizeze modul în care s-a desfăşurat controlul parlamentar pe această cale a întrebărilor şi interpelărilor, să se documenteze, să poată să găsească în Monitorul Oficial şi răspunsul la interpelarea dânsului. De aceea, vă rog să-mi permiteţi să prezint Secretariatului de şedinţă răspunsul primului ministru. Vă mulţumesc. (Domnul Acsinte Gaspar oferă răspunsul respectiv Secretariatului tehnic al şedinţei.Răspunsul îl consemnăm în continuare.)

Răspuns la interpelarea nr.16PM/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea dezvoltării domeniului tehnologiei informaţiei, formulată de domnul deputat Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat,

Interpelarea pe care mi-aţi adresat-o priveşte o problemă de o deosebită importanţă pentru orice stat care doreşte să aibă un cuvânt de spus în comunitatea internaţională actuală.

Implementarea Societăţii Informaţionale şi construirea unei economii bazate pe cunoaştere reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului României. Evident, această schimbare este complexă şi nu se rezumă doar la introducerea unor noi tehnologii, necesitând mai degrabă crearea de noi mentalităţi, noi abilităţi şi o nouă cultură.

Tocmai de aceea am decis, încă din anul 2001, introducerea calculatoarelor în şcoli şi licee în ritm accelerat şi conform unui program clar. Educaţia tinerilor din România şi familiarizarea lor de la cele mai fragede vârste cu instrumentele moderne de lucru este un factor critic în procesul de construire a unei economii bazate pe cunoaştere. Puţine ţări au o economie bazată pe cunoaştere, iar acesta este un obiectiv ambiţios pe care România îl poate atinge dacă vom continua şi intensifica demersurile pe care le-am iniţiat anul trecut.Guvernul României este conştient de imensul potenţial uman din ţara noastră în acest domeniu. Studiul menţionat de dumneavoastră, realizat de compania Brainbench în martie 2002, care plasează România pe locul 1 în Europa şi 6 în lume în privinţa numărului de specialişti certificaţi în domeniul IT, este, într-adevăr, deosebit de relevant. Calitatea învăţământului românesc este recunoscută pe plan internaţional şi aici putem aminti numărul mare de premii obţinute de reprezentanţii ţării noastre la concursurile internaţionale de matematică şi informatică.

În continuare am să răspund punctual problemelor ridicate de dumneavoastră în interpelare.

- Stabilirea calităţii de creator de programe pe baza diplomei de absolvire a unei universităţi de profil

Având în vedere necesitatea stimulării producţiei de software în România, încă din iunie 2001, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr.94/2001, prin care s-a instituit scutirea de impozitul pe venit pentru angajaţii agenţilor economici, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, precum şi pentru angajaţii persoanelor juridice române de drept public. Această scutire a fost preluată în Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, în art.6 lit.1). Condiţiile de aplicare a scutirii de impozit pe venitul realizat în urma activităţii de creaţie de programe pentru calculator sunt prevăzute de Ordinul comun al M.M.S.S., M.C.T.I. şi M.F.P., privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator (nr.132/76/352 din 2002).

Una dintre aceste condiţii este existenţa diplomei de absolvire a unei universităţi de profil de lungă durată.

Impunerea acestei condiţii a avut ca principală finalitate stimularea tinerilor să se îndrepte spre domeniul tehnologiei informaţiei în pregătirea universitară de lungă durată şi împiedicarea scăderii interesului faţă de unităţile de învăţământ superior în domeniu.

Multe ţări din lume se confruntă cu insuficienţa resurselor umane înalt calificate în domeniul tehnologiei informaţiei. La nivel mondial, cererea de programatori este imensă. Conform unui studiu realizat de Departamentul de Comerţ al SUA, numai în Statele Unite cererea de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei este de aproximativ 95.000 pe an, estimările arătând că, până în 2005, ar fi nevoie de 1.000.000 de noi specialişti în domeniu. Această tendinţă, de creştere a cererii de specialişti, se manifestă şi în România, mai ales în condiţiile în care tot mai multe servicii publice vor fi oferite în ţara noastră şi prin intermediul mijloacelor electronice. Tocmai de aceea este important să ne preocupe pregătirea tinerei generaţii pentru ca aceasta să fie capabilă să lucreze în economia bazată pe cunoaştere.

Guvernul României încurajează tinerii să urmeze universităţi de profil, în scopul de a crea premisele construirii şi întreţinerii sistemelor informatice complexe şi a unui conţinut digital de calitate. Statul român investeşte în sectorul educaţional şi, comparativ cu alte ţări, învăţământ universitar din România este accesibil celor interesaţi. Dacă în anul şcolar 1990/1991 în România au fost 28.638 absolvenţi ai învăţământului superior de stat de lungă durată, în anul şcolar 2001/2002 numărul acestora a ajuns la 57.568, înregistrându-se astfel o creştere de peste 100%.

Este adevărat că există specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei care au absolvit facultăţi cu un alt profil sau nu au absolvit studii universitare. Dacă ne referim la prima categorie, statul român a investit în formarea acestor specialişti pentru ca ei să poată profesa în domeniile în care au absolvit. După o analiză atentă s-a decis formularea legii astfel încât să se păstreze un echilibru între aceste costuri şi să se menţină standardele înalte ale învăţământului românesc în toate domeniile.

- Clarificarea modului în care se ia în calcul realizarea unui venit de minimum 10.000 de dolari pe angajat anual.

Facilitatea scutirii de impozit pe venit a fost acordată pentru a stimula creşterea productivităţii muncii într-un domeniu care generează creştere economică, iar productivitatea este măsurată prin venitul realizat de angajator pe anul precedent.

Condiţia referitoare la venit este suficient de clar exprimată în ordinul 132/76/352 din 2002, iar interpretarea dumneavoastră este corectă, cu precizarea că toţi angajaţii care beneficiază de scutire de impozit trebuie să îndeplinească în mod cumulativ şi celelalte trei condiţii. Astfel, dacă angajatorul a realizat pe anul precedent un venit de 100.00 USD - echivalent în lei, venit înregistrat distinct în balanţele analitice, ca rezultând din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, angajatorul poate acorda această facilitate unui număr de cel mult 10 angajaţi. Dacă în companie există doar 5 angajaţi care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile din ordinul menţionat, atunci angajatorul poate încadra încă 5 persoane, care, în condiţiile respectării condiţiilor impuse, pot beneficia de scutire de impozit pentru veniturile realizate din activitatea de creare de programe informatice. Această abordare va stimula companiile să aibă un venit cât mai mare din activitatea de creare de programe pentru calculator.

- Includerea programatorilor din instituţiile bugetare în categoria beneficiarilor scutirii de impozit pe venit.

Într-adevăr, avem nevoie şi în sectorul bugetar de specialişti bine pregătiţi în domeniul tehnologiei informaţiei. Şi, după cum aţi menţionat, soluţia ca scutirea de impozit pe venit să fie aplicată şi personalului specializat din instituţiile bugetare, a fost avută în vedere încă de la naşterea ideii ca această facilitate să fie introdusă. Nu este greu de înţeles care au fost motivele care nu ne-au permis acest lucru. Constrângerile de natură bugetară au impus ca scutirea de impozit pe venit să fie acordată numai în acele locuri în care eficienţa activităţii desfăşurate se concretizează şi în venituri la nivelul celor impuse. Desigur, extinderea sferei beneficiarilor acestei facilitălţi şi la instituţiile din sectorul bugetar, prin eliminarea, în cazul acestora, a condiţiei referitoare la venit, este o măsură pe care o avem în vedere în perspectivă.

- Stoparea migrării cadrelor didactice din învăţământul superior de specialitate către sectorul privat.

Participarea cadrelor didactice din învăţământul superior în proiecte de cercetare este specifică statului acestora. Activitatea în proiecte de cercetare, la comanda unor companii private, în parteneriat cu acestea sau în colaborare cu institute de cercetare, este retribuită separat şi are inclusiv o motivaţie pecuniară.

Cercetătorii au posibilitatea de a participa la programe internaţionale, fapt ce le conferă acestora şi recunoaşterea internaţională pe care o merită. Aceste programe comunitare presupun, cel mai adesea, parteneriatul dintre institutele de cercetare şi companiile din sectorul privat. Pe lângă programele comunitare la care România a participat până acum, din acest an ţara noastră va participa şi la două programe noi: eContent şi IDA (Interachange of Data between Administrations). Guvernul a stabilit direcţiile de dezvoltare şi asigură contribuţia financiară pentru participarea României la aceste programe. Este, însă, momentul ca institutele de cercetare şi comaniile din sectorul privat să aibă acel spirit antreprenorial necesar atragerii în România a cât mai multor fonduri internaţionale.

De asemenea, Guvernul României a aprobat Ordonanţa Guvernului nr.65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Proiectul de Lege pentru aprobarea acestei ordonanţe a fost aprobat de Senat şi se află în prezent în dezbatere la Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. De asemenea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice se află în dezbatere la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi a fost înaintat pentru aviz la Comisia pentru industrii şi servicii. Guvernul României creează prin aceste iniţiative premisele înglobării rezultatelor cercetării în activitatea de producţie.

- Susţinerea financiară a proiectului de dotare cu computere a şcolilor; asigurarea accesului la Internet.

Pregătirea tinerilor pentru a face faţă cerinţelor societăţii informaţionale, o societate în care informaţia deţine un rol primordial, este esenţială, un element crucial nu numai pentru viitorul acestora, dar şi pentru viitorul României. De aceea, asigurarea accesului şi a familiarizării tinerilor cu tehnologia este o prioritate la nivel guvernamental, mai ales dacă ţinem cont de faptul că rezultate semnificative vor apărea abia în aproximativ 4-8 ani.

În prezent, angajatorii aşteaptă ca tinerii pe care îi angajează să fie la curent cu cele mai noi instrumente de lucru ale lumii moderne şi să fie capabili să se adapteze la continua reînnoire a tehnologiilor, precum şi să manifeste disponibilitate pentru calificări, traininguri succesive şi continue.

Conform programului demarat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, toate cele aproximativ 1500 de licee din România şi un număr de 6400 de şcoli vor dispune în următorii trei ani de laboratoare informatizate. În cursul anului 2001, în cadrul primei etape a programului, s-au achiziţionat 120 de reţele de calculatoare care au fost distribuite în tot atâtea licee. De asemenea, în această etapă au fost dotate un număr de 2573 de şcoli primare şi gimnaziale cu calculatoare conectate la Internet.

În privinţa vitezei de transfer de date, dezvoltarea reţelei ROEDUNET la nivel O şi nivel 1 şi conectarea acesteia la reţeaua GEANT va asigura creşterea vitezei de transfer, în reţeaua externă, de la capacitatea de 36 Mbps la 155 Mbps (conform unui program ce se va derula între 2002 şi 2005, cu un cost estimat de 100 milioane eruro), iar în reţeaua internă se va asigura o viteză de transfer de minimum 5 Mbps, pentru toate Punctele de prezenţă (aşa-numitele POP-uri) din ţară. Problema conexiunilor între unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare unde sunt instalate Punctele de prezenţă va fi rezolvată prin propuneri de soluţii tehnice împreună cu MCTI şi firmele furnizoare de tehnică de calcul.

- Pregătirea specialiştilor; sisteme alternative de învăţământ de specialitate; e-learning.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat şi desfăşoară, în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat (SEI), un număr de proiecte dedicate reformei sistemului educaţional şi orientării acestuia către formarea resurselor pentru societatea informaţională.

Din ansamblul acestora face parte şi proiectul de introducere a sistemului de educaţie asistată de calculator în învăţământul preuniversitar, care va susţine procesul de predare/învăţare prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaţionale folosite în întreaga lume. Acesta se va desfăşura pe perioada 2001-2010 şi are un cost estimat la 500 mil.euro.

Infrastructura software a programului este reprezentată de sistemul informatic integrat Asistent Educaţional pentru Licee (AEL, software educaţional şi de gestiune), un sistem informatic complex, cu funcţionalităţi multiple şi disponibilităţi sporite de extindere şi dezvoltare. Acesta oferă suport pentru predare, evaluarea elevilor, gestiunea structurii organizatorice şi monitorizarea sistemului de învăţământ.

Sistemul AEL este monitorizat şi "alimentat" cu informaţii de ultimă oră, prin intermediul Internetului, printr-un portal educaţional, care oferă imaginea actualizată a dotării cu echipamente IT (şi nu numai) a şcolilor din toată ţara, fiind şi suport pentru monitorizarea proiectelor de informatizare ale reţelelor şcolare din România. În viitor, portalul va include informaţii şi materiale educaţionale; va facilita comunicarea cu elevii, părinţii, profesorii şi inspectorii şcolari şi va oferi informaţii despre proiectele desfăşurate în România în cadrul sistemului educaţional.

Alte proiecte ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada următoare sunt: 7 centre de formare în informatică pentru profesori, introducerea manualelor electronice în învăţământul preuniversitar, sistem de educaţie cu Video on demand în universităţi şi în învăţământul preuniversitar.

- Accesul la telecomunicaţii în zonele rurale.

Asigurarea serviciului universal presupune un ansamblu minimal de servicii de calitate determinată, care vor fi disponibile la un preţ accesibil pe tot teritoriul ţării. Acest lucru presupune o atenţie sporită pentru două situaţii: persoanele cu venituri modeste şi zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situaţii vor fi abordate prin elaborarea unei politici speciale, pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile.

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a elaborat deja proiectul de Lege privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, acesta aflându-se în prezent în proces de consultare. Proiectul prevede că Autoritatea de reglementare în comunicaţii va desemna ca furnizor de serviciu universal cel puţin un furnizor de servicii de telefonie publică. Autoritatea de reglementare va putea desemna mai mulţi operatori sau grupuri de operatori pentru a furniza diferite elemente ale serviciului universal care să acopere diverse suprafeţe ale teritoriului României.

Proiectul de lege prevede înfiinţarea "Fondului de Dezvoltare a Serviciului Universal din România", care va fi administrat de Autoritatea de reglementare. Acest fond va fi utilizat în scopul finanţării serviciului universal şi a proiectelor care vizează asigurarea furnizării serviciului universal sau a elementelor specifice acestuia în zone geografice selectate.

Operatorii de reţele şi furnizorii de servicii vor plăti anual pentru acest fond un procent din cifra anuală de afaceri, calculat anual de Autoritatea de reglementare. Suma de plată va fi notificată tuturor celor care contribuie la fond cu cel puţin 90 de zile înainte de data scadenţei pentru anul respectiv.

Autoritatea de reglementare va stabili totodată un număr de proiecte care vor fi finanţate din Fondul de Dezvoltare a Serviciului Universal. Autoritatea de reglementare va organiza selecţii publice, solicitând oferte tuturor părţilor interesate să furnizeze serviciul în zona avută în vedere. Procedura de atribuire a proiectelor finanţate din fond va fi anunţată în timp util, iar modalitatea de selectare a ofertelor se va stabili prin normele metodologice. Ofertele câştigătoare vor fi finanţate după cum se va conveni în cadrul procedurii de selecţie, pentru a acoperi integral sau parţial costul furnizării serviciilor definite în proiect.

- Documentele electronice de identitate.

Conform Proiectului de eAdministraţie, elaborat de Ministerul Administraţiei Publice, Cartea electronică de identitate (ID Card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifuncţional de acces la toate serviciile publice on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală, conţinută de cardul electronic, va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile publice şi private şi va asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

Pentru distribuirea acestui tip de carduri, municipalităţile vor întocmi propriile registre de stare civilă, adresabile prin indexul registrelor de stare civilă şi vor trebui să anunţe Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de evidenţă informatizată a persoanelor numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index.

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărţilor electronice de identitate. În cadrul acestui proiect se estimează că vor fi emise 100.000 de carduri electronice de identitate până la sfârşitul trimestrului III al acestui an. La finalul primei faze de introducere a cardurilor vor fi emise 1.000.000 de carduri electronice de identitate, care vor putea fi utilizate pentru a accesa serviciile de la nivel naţional. Conform strategiei de modernizare a administraţiei publice, termenul pentru emiterea a 1.000.000 de carduri electronice de identitate este trimestrul IV al anului 2003. Se va efectua un studiu care să menţioneze serviciile la scară naţională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunităţile locale, este esenţial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparenţa proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, să reprezinte încă de la început un instrument de acces la serviciile publice care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate obişnuite (actuale).

- Instrumente electronice de plată.

În vederea introducerii instrumentelor electronice de plată, s-a constituit un grup de lucru interministerial care elaborează cadrul necesar pentru introducerea pe scară largă a mijloacelor electronice de plată. Acest grup de lucru, format la iniţiativa şi sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, lucrează la definirea cadrului necesar pentru introducerea instrumentelor electronice de plată.

Prin acest cadru se va stabili introducerea obligativităţii plăţii salariilor prin card pentru toţi angajaţii administraţiei publice, ai societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi ai regiilor autonome. De asemenea, regiile care vând bunuri, servicii sau utilităţi către cetăţeni, vor fi obligate să permită plata prin diferite mijloace: POS, carduri de debit, etc.

- Extinderea sistemului electronic de achiziţii publice.

Lista de produse care fac obiectul tranzacţiilor efectuate prin intermediul Sistemului electronic de achiziţii publice (Anexa 2 la HG 128 din 28 februarie 2002) a fost realizată pe baza solicitărilor sosite din partea ministerelor şi a instituţiilor din subordinea acestora (în calitate de autorităţi contractante). Au fost selectate de pe aceste liste de necesităţi acele produse comune ce prezintă un grad înalt de standardizare, care se pretează la proceduri de licitaţie unde principalul criteriu de adjudecare este preţul. Lista produselor care vor fi achiziţionate prin intermediul sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice va fi extinsă periodic (prin consultări cu autorităţile contractante), prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei de Supraveghere a funcţionării Sistemului electronic de achiziţii publice.

Pentru ca sistemul (care funcţionează în acest moment pe baza a două aplicaţii pilot ale MCTI) să suporte volumul foarte mare de tranzacţii, autorităţi contractante şi furnizori pe care îl presupune extinderea sistemului electronic de achiziţii publice prin licitaţii electronice la nivelul întregii ţări, va fi dezvoltată o nouă aplicaţie, care va răspunde necesităţii realizării a până la 100.000 de achiziţii zilnic. Anunţul pentru achiziţionarea noului sistem a fost deja publicat în Monitorul Oficial Partea a VI-a, nr.57/2002.

Sistemul electronic de achiziţii publice a fost evaluat de experţi din partea NATO, a Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Chiar la nivelul celor două proiecte pilot utilizate, experţii au fost impresionaţi de gradul de integrare în sistem a diferitelor componente ale acestuia.

Cu speranţa că toate problemele ridicate de dumneavoastră în interpelare şi-au găsit răspunsul aşteptat, vă asigur de întreaga mea consideraţie. Semnează Adrian Năstase.