Parliamentary debates

- După pauză -

Doamna Daniela Popa:

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Începem cu răspunsul doamnei deputat Cornelia Ardelean, Grupul parlamentar al P.C. din partea Ministerului Finanţelor Publice, doamna secretar de stat Mara Râmniceanu.

Doamna secretar de stat aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Mara Râmniceanu:

Bună seara!

Referitor la interpelarea formulată de doamna deputat Cornelia Ardelean care are ca obiect prevederile Hotărârilor de Guvern nr.977/2003 şi 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi respectiv de televiziune, vă comunicăm următoarele.

Cele două hotărâri în cauză au fost emise în conformitate cu art.108 alin.2 din Constituţia României pentru organizarea aplicării art.40 din Legea nr.41/1994 de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, cu completările şi modificările ulterioare.

Art.40 alin.4 din Legea nr.41/1994 prevede că nivelul taxelor de abonament pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare, precum şi faptele care constituie contravenţie se stabilesc prin hotărâre de Guvern. Iar alin.6 specifică anumite categorii de persoane fizice şi juridice scutite de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi taxei pentru serviciul public de televiziune.

Potrivit principalelor obiective şi atribuţiilor pe care le îndeplineşte, Ministerul Finanţelor Publice dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare şi iniţiază proiecte de acte normative în domeniul impozitelor directe şi indirecte.

În cazul de faţă, taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi taxa pentru serviciul public de televiziune constituie venituri ale celor două societăţi şi nu sunt incluse în nici unul din bugetele componente ale bugetului general consolidat.

În această situaţie, iniţiatori ai hotărârilor prin care se reglementează plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi respectiv de televiziune au fost cele două societăţi prestatoare care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului.

Totodată, potrivit art.11 din Hotărârea de Guvern nr.977/2003 şi din Hotărârea de Guvern nr.978/2003, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot emite precizări în aplicarea prevederilor celor două hotărâri.

Ca urmare, asupra aspectelor prezentate în interpelare, este necesar să se solicite punctul de vedere al celor două societăţi comerciale.

Răspunsul l-am înaintat şi în scris.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Doamna deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna preşedintă,

Doamna secretar de stat,

Doresc să încep întâi cu o întrebare, nu am înţeles bine, trebuie să ne adresăm şi celor două societăţi? Da, ne vom adresa.

Pentru că aţi amintit de Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii nr.41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, la care la art.3 se menţionează: "Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele şi subunităţile fără personalitate juridică ale acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii". Or, dacă nu deţin receptoare radio-t.v., nu cred că sunt beneficiari ai acestor servicii. Deci, se vine în contradicţie obligativitatea cu faptul că ar deţine sau nu ar deţine aceste receptoare.

Oricum, am luat notă de ceea ce ne-aţi spus dumneavoastră, vom face un apel şi către cele două societăţi, mai ales că am înţeles că punctul de vedere al Guvernului în legătură cu o iniţiativă legislativă privind modificarea acestui articol a fost favorabil, dar iniţiativa legislativă degeaba va schimba acest punct, în sensul că nu vor figura în calitate de beneficiari ai acestor servicii, ci pe declaraţie proprie pot să declare că nu deţin receptoare, pentru că rămâne în continuare articolul din lege în care se spune că taxele sunt fixate de către Guvern. Deci, oricum, iniţiativa legislativă nu va rezolva această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.

Dacă doamna secretar de stat doreşte să mai dea un răspuns. Nu.

Oricum vă invit tot pe dumneavoastră la microfon, pentru a da răspuns domnului deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D. referitor la suplimentarea veniturilor bugetare repartizate în anul 2005 în judeţul Olt.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mara Râmniceanu:

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.511/2004 au fost stabilite sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2005 pentru judeţul Olt, de 6103,6 mii RON, pentru susţinerea sistemului de protecţia persoanelor cu handicap, şi 8062,6 mii RON pentru susţinerea sistemului de protecţia copilului, în creştere cu 25,5%, respectiv 11,8% faţă de sumele alocate în anul 2004.

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2005, pentru finanţarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora.

Totodată, pentru eventualele urgenţe privind finanţarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, menţionăm că, potrivit art.26 alin.5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiaşi judeţ a sumelor aprobate pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, cu cele pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, la propunerea Consiliului judeţean.

În prezent, se analizează posibilitatea suplimentării sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea sistemului de protecţia persoanelor cu handicap, precum şi a celui de protecţie a copilului, cu prilejul unor eventuale rectificări ale bugetului de stat pe anul 2005.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Doamna secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Toate bune şi frumoase, după cum ne prezintă situaţia doamna secretar de stat, dar situaţia este dramatică în teritoriu, pentru că dumneavoastră lăsaţi la latitudinea Consiliului judeţean să redistribuie nişte fonduri. Păi, ce să redistribuie, dacă nu are ce împărţi?

O dată cu introducerea cotei unice începând cu 1 ianuarie 2005, deficitul şi problemele mari pe care le au consiliile judeţene în teritoriu s-au agravat. Dumneavoastră precizaţi şi lăsaţi la latitudinea Consiliului judeţean să redistribuie. Vreau să vă spun că în judeţul Olt situaţia este dramatică. Ne vom trezi şi vă veţi trezi chiar dumneavoastră, începând cu 1 noiembrie, pentru că la nivelul primăriilor, la nivel de judeţ nu mai există fonduri nici pentru plata salariaţilor din consiliile locale şi a salariaţilor din primării. Nu au ce redistribui, dacă nu intervine Ministerul Finanţelor.

Şi eu am venit cu această interpelare către dumneavoastră, pentru că dacă dumneavoastră nu gândiţi o anumită rectificare de buget, aceşti oameni nu au cum să împartă sărăcia, că nu au ce împărţi. Deci, eu am solicitarea la dumneavoastră să regândiţi acest buget, pentru că, efectiv, există pericolul - în momentul în care intrăm în iarnă - nici ajutorul de încălzire, nici ajutorul pentru handicapaţi, şi nici aceste ajutoare pentru protecţia copilului, să nu poată fi distribuite.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, grupul parlamentar al PRM este în sală. Vă anunţ că se solicită amânarea răspunsului la interpelarea legată de legalitatea amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi depozitare a rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara, din judeţul Argeş. Trebuia să răspundă Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Răspunsul s-a amânat pentru data de 10 octombrie.

Mai aveţi un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Vasile Lupu.

Poftiţi, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Activitatea de control privind respectarea regimului silvic şi, implicit, a exploatărilor forestiere intră în atribuţiunile Direcţiei Generale de Control a Aplicării Regimului Silvic şi Control Cinegetic şi a inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi vânătoare.

În baza tematicii de control, aprobată de conducerea ministerului, şi a programului de activitate pe lunile iulie - august, precum şi a sesizărilor primite din teritoriu, personalul cu atribuţiuni de control pe linia respectării regimului silvic, a efectuat în perioada mai-august 2005, 535 de controale cu următoarele rezultate: volumul arborilor tăiaţi ilegal - 8.637; valoarea arborilor tăiaţi ilegal - 8.880 roni; volumul arborilor prejudiciaţi - 82,6 mc; valoarea arborilor prejudiciaţi - 104 roni; număr de contravenţii - 229; valoarea aferentă - 24.892 roni; număr de infracţiuni - 44; valoarea prejudiciului din infracţiuni - 575.000 roni; volum arbori tăiaţi ilegal, pentru care s-au încheiat procese verbale de infracţiune - 4.743.

Facem precizarea că aceste rezultate s-au obţinut în contextul în care sancţiunile pentru încălcarea regulilor de exploatare a masei lemnoase, prevăzute în Legea nr.31/2000 privind stabilirea, sancţionarea contravenţiilor silvice au o valoare foarte mică. Amenda maximă este de 30 milioane lei vechi, iar cele mai multe dintre amenzi, pe linia de exploatare a masei lemnoase, având valoare maximă de 2 milioane lei vechi.

La această dată, pe site-ul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se află un proiect de lege a contravenţiilor silvice, în care - la Secţiunea a VI-a - sunt precizate amenzile pentru nereguli în activitatea de exploatare.

De asemenea, proiectul pentru noul Cod silvic, aflat pe site-ul ministerul, a constituit subiectul unei dezbateri publice şi conţine noi prevederi cu privire la exploatarea masei lemnoase.

Având în vedere că sezonul rece este perioada cu cea mai intensă activitate în exploatări forestiere, Direcţia de control din cadrul ministerului, precum şi inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare vor relua tematica de control pentru lunile următoare, verificarea respectării regulilor de exploatare a masei lemnoase.

Rezultatele mai sus-menţionate sunt obţinute în condiţiile unui număr redus de personal cu atribuţiuni de control şi faptul că s-au înregistrat, reprezintă o garanţie că activitatea aceasta, pe linia respectării regulilor de exploatare, se desfăşoară în mod corespunzător.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, dacă sunteţi mulţumit cu răspunsul din partea domnului secretar de stat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Ştiu că la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi în speţă la Departamentul silviculturii a venit o echipă profesionistă, de aceea am şi pretenţii de la domniile lor. Aş vrea să se pună şi mai mult accentul pe acest control al exploatărilor, pentru că toată tevatura care s-a făcut cu controlarea unităţilor de debitare nu a avut decât un rezultat publicitar, după părerea mea, ca şi cunoscător al zonei, a activităţii respective.

De aceea, insist şi insist pe aceste controale ale exploatărilor. Este clar, toată lumea poate vedea ce s-a întâmplat cu despăduririle şi acestea nu provin decât de la exploatările ilegale.

Sunt convins că o dată cu venirea domnului Flutur şi a domnului secretar de stat, precum şi a directorului Direcţiei inspecţie din minister activitatea este serioasă, dar aş vrea ca această activitate să continue şi cu rezultate vizibile chiar şi pentru profani.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Doresc să vă asigur că, deşi nu scrie aici, este o scăpare a mea, regimul sancţionatoriu al contravenţiilor silvice, la problema pe care dumneavoastră aţi vizat-o, este întărit şi, mai mult, arealul de sancţionare este extins şi asupra personalului cu funcţii de administrare silvică, aspect care nu era prins până acum.

În plus, la ora actuală, se modifică ordinul privind atestarea agenţilor economici care pătrund în pădurile României: să fie personal calificat, expertizat şi autorizat. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală?

Răspunde din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei domnul secretar de stat Florin Bejan. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Bejan (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În legătură cu interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, referitor la unele informaţii privind imobilul deţinut de ROMTELECOM S.A. în localitatea Băile Govora, propus ca spaţiu destinat muzeului şi bibliotecii din această localitate, dorim să vă comunicăm următoarele: clădirea respectivă este un parter plus doi, deci un P+2, care se află în proprietatea ROMTELECOM; la etajele I şi II sunt amplasate echipamentele telecomunicaţiei, iar jumătate din parterul clădirii a fost închiriat de POŞTA ROMÂNA.

În prezent, se derulează negocieri cu această companie, în vederea preluării de către aceasta a întregului spaţiu. Ca atare, clădirea nu este abandonată, ci este utilizată în scopul utilizării de activităţi de poştă şi teleocomunicaţii.

Având în vedere situaţia juridică a imobilului, pe de altă parte, şi aspectele menţionate mai sus, propunerea privind o eventuală transmitere a acestuia în proprietatea Consiliului Local - Băile Govora, contravine prevederilor legale în vigoare.

Prin urmare, deşi ne exprimăm regretul faţă de situaţia prezentată, soluţia propusă nu poate fi agreată. În măsura în care vor apărea elemente noi, care să determine o altă abordare, vom oferi tot sprijinul necesar. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

rugămintea noastră a fost ca această clădire, care este deosebit de frumoasă şi nu este în acest moment decât la etajele superioare folosită, să fie redată pentru cele două activităţi foarte importante din Govora, respectiv muzeu şi bibiliotecă. Şi soluţia, eu am propus-o, să putem să diminuăm partea statului la ROMTELECOM, de 40%, cu aceste acţiuni, care sunt de ordinul a câteva procente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Răspundeţi la intervenţia domnului deputat? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Bejan:

Domnule deputat,

Aş vrea să precizez câteva aspecte suplimentare: un aspect este că în momentul de faţă statul român nu este majoritar în ROMTELECOM; iar pentru a se putea înstrăina - sub orice formă - conform Legii nr.31, un activ al unei societăţi, este nevoie de hotărârea AGA, în primul rând.

Fără îndoială că am face demersuri în acest sens, dar asta nu înseamnă că, neapărat, ele trebuie să fie acceptate. De aceea, v-am şi spus că dacă apare o altă soluţie, o rezolvăm.

Pe de altă parte, întreaga clădire e ocupată, pentru că jos POŞTA şi-a extins spaţiul şi intenţionează, în cadrul programului de modernizare al poştelor din toată ţara, să utilizeze şi spaţiul de la parter.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Eugen Bejinariu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală? Nu este în sală.

Îl rog pe domnul secretar de stat Iosif Koto să transmită în scris răspunsul domnului deputat. Deci, nu-l mai prezentaţi la microfon.

La fel şi pentru domnul deputat Titus Corlăţean, grupul parlamentar al PSD, tot în scris.

Vă mulţumesc mult de mult.

Tot pentru domnul deputat Titus Corlăţean, răspuns la interpelarea referitoare la situaţia NITRAMONIA - Făgăraş. Din partea AVAS, vicepreşedinte Jean Cătălin Sandu, vă rog să transmiteţi în scris domnului deputat, acesta nefiind prezent în sală.

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, avem două răspunsuri la interpelări: la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, grupul parlamentar al PRM. Răspunde domnul secretar de stat Virgil Niţulescu. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule deputat Mircea Costache, la interpelarea dumneavoastră avem patru răspunsuri, pentru că sunt patru probleme diferite şi am să vă rog să-mi permiteţi să răspund pentru fiecare în parte.

Prima dintre ele se referă la alocarea de fonduri pentru editurile şi publicaţiile din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi româneşti tradiţionale.

În conformitate cu legislaţia românească în vigoare, mai precis Hotărârea Guvernului nr.78/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, noi nu avem în bugetul nostru fonduri de finanţare a editurilor şi publicaţiilor din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi româneşti tradiţionale.

Pe cale de consecinţă, producţia editorială realizată dincolo de teritoriul României nu poate să beneficieze de cele două mari programe, pe care ministerul le derulează în domeniul culturii scrise: programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise şi programul naţional pentru achiziţia de cărţi şi abonamente la reviste culturale pentru bibliotecile publice.

Pot beneficia, însă, şi au şi beneficiat de cele două programe, editurile străine, care au reprezentanţă în România, inclusiv cele din Republica Moldova şi Ucraina.

În ceea ce priveşte problema grijii pentru destinul tragic al unor creatori lipsiţi de mijloace minime de subzistenţă, vă reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2002 privind instituirea indemnizaţiei de merit, un număr de 685 de personalităţi care s-au remarcat prin realizări deosebite sau prin desfăşurarea unor activităţi de notorietate în domeniul culturii, beneficiază de indemnizaţia de merit, care în momentul de faţă este de 9.200.000 lei vechi lunar, ministerul având calitate de ordonator de credite.

Printre beneficiarii indemnizaţiei de merit se află 101 artişti plastici, 98 arhitecţi, 88 cineaşti, 151 compozitori, muzicologi şi coregrafi, 107 scriitori şi 140 personalităţi din domeniul teatrului. Cifrele menţionate se referă la situaţia din iulie 2005, Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit urmând să decidă pe baza cererii lor şi a criteriilor specifice de selecţie, asupra personalităţilor care vor beneficia de restul, de 15 indemnizaţii de merit, domeniului culturii fiindu-i rezervat un număr total de 700 de indemnizaţii, din totalul de 1.500 de indemnizaţii prevăzute pentru cultură, ştiinţă şi sport.

În ceea ce priveşte problema măsurilor pentru stimularea culturii scrise naţionale, prin sprijinirea editurilor şi publicaţiilor cu profil cultural, vă reamintim care sunt programele principale pe care le derulează ministerul nostru, în vederea dezvoltării domeniului culturii scrise. Două dintre ele deja au fost menţionate: programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise; în anul 2005, au fost alocate de la buget 28 miliarde lei vechi; programul naţional pentru achiziţia de cărţi şi abonamente la revistele culturale pentru bibliotecile publice; în anul 2005, au fost alocate de la buget 10 miliarde lei vechi; programul de sprijin financiar al unor manifestări culturale, organizate de reviste româneşti de prestigiu, şi dau câteva exemple: Convorbiri Literare din Iaşi, Ramuri din Craiova, Târnava din Târgu Mureş, Antares din Galaţi, Hyperion "Caiete botoşenene" din Botoşani, Luceafărul din Bucureşti; programul naţional pentru promovarea culturii scrise româneşti în străinătate, realizat prin intermediul organizării de standuri naţionale, în cadrul principalelor târguri, saloane şi festivaluri de carte, presă şi multimedia din străinătate. În acest an, este vorba despre târgurile de la Frankfurt, Paris, Londra, Geneva, Ierusalim, Moscova, Budapesta.

De asemenea, ministerul a susţinut şi susţine financiar acordarea unor premii pentru poezie, proză, dramaturgie, eseu filozofic, în cadrul unor festivaluri şi concursuri, cum sunt cele de la Neptun, Curtea de Argeş, Târgu Mureş ş.a.m.d.

Începând cu acest an, personalităţile în domeniul culturii scrise vor beneficia de granturi de studiu şi călătorie în străinătate, prin intermediul unui program care se numeşte fondul de mobilitate al Ministerului Culturii şi Cultelor.

În fine, ultima dintre problemele ridicate de dumneavoastră se referă la editarea marilor capodopere ale culturii naţionale şi a marilor sinteze. Prin programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise, derulat anual de minister, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ministerul nostru a sprijinit şi va sprijini în continuare editarea marilor valori ale culturii naţionale, unul din criteriile prioritare de acordare de sprijin financiar, în vederea editării de cărţi cu titlul de comandă de stat fiind cel legat de valoarea şi importanţa naţională şi/sau internaţională a proiectelor editoriale pentru care editura a solicitat subvenţii.

În anii anterior şi în continuare, de altfel, ministerul a sprijinit financiar şi va sprijini editarea unor lucrări fundamentale ale istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti, precum şi editarea unor reviste culturale de prestigiu, cum sunt: România literară, Contemporanul, Convorbiri literare, Ramuri, Vatra, Târnava, Luceafărul etc.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, Doamna preşedinte.

În mare măsură, răspunsul domnului secretar de stat mă satisface. O să încercăm şi noi, la proiectul de buget pentru 2006, să facem amendamente pentru a-i sprijini pe cei din Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a atrage fonduri mai importante pentru acest domeniu.

Am totuşi câteva neclarităţi: de exemplu, domnia sa mi-a precizat că referitor la finanţarea culturii din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi tradiţionale româneşti nu avem finanţare. E normal, pentru că e vorba de un buget de stat, al statului român şi pe-acolo avem de-a face cu alte state şi, din punctul acesta de vedere, să zicem că precizarea are un suport legal.

Dar dânsul mai precizează că publicaţiile, editurile şi cultura scrisă a românilor din acele zone pot beneficia, însă, de finanţare la un alt capitol, în legătură cu sprijinirea relaţiilor dintre state ş.a.m.d.

Acum, una este - nu avem finanţare - pe de o parte; şi alta este - pot beneficia. Era interesant de ştiut dacă beneficiază sau nu. Că pot, noi ştim ce înseamnă. Am văzut cum se lucrează la textul de lege pentru a eluda, pentru a-l face mai puţin precis, ca sens.

De asemenea, eu am adresat o sumă de întrebări pentru a nu mă remarca prin 70 de interpelări la adresa Ministerului Culturii şi Cultelor, ci printr-una densă, la care să capăt nişte clarificări, pe care şi domnia sa, cred că le-a găsit legitime şi de bun-simţ.

Din punct de vedere al sprijinirii personalităţilor aflate uneori în condiţii dramatice, la final de existenţă şi de carieră, 107 scriitori pe lista celor cu gradaţii de merit mi se pare puţin; şi nu mi-a făcut deloc o precizare domnul secretar de stat, dacă există undeva, la un departament al Ministerului Culturii şi Cultelor, preocuparea pentru buna administrare a fondurilor scriitorilor, din surse proprii, pentru că, cei care ni se plâng, şi avem semnături în acest sens, reclamă faptul că se scot bani frumoşi din cazinouri, închirierea unor spaţii importante, din drepturi de autor, din alte surse şi nu ajung la cei în nevoie. Nici măcar ajutoarele de înmormântare nu ajung la vreme, la scriitorii care îşi dau obştescul sfârşit. Nu mi-aţi vorbit deloc despre o preocupare în acest sens. Eu ştiu că nu sunteţi Curte de Conturi, dar Uniunea, ca un drept de liberă asociere, nu prea are mijloace de control asupra fondurilor şi cineva din sfera culturii sau din alte organisme ar trebui să aibă această preocupare.

De asemenea, mi s-a părut puţin evazivă precizarea făcută în legătură cu preocuparea Ministerului Culturii şi Cultelor pentru editarea marilor capodopere ale culturii naţionale. Eu am făcut o referire expresă şi am dat exemplu integrala Eminescu. Cred că suntem singura ţară din lume care n-a publicat integral opera poetului naţional. E ca şi cum englezii nu l-ar avea publicat integral pe Shakespeare. Şi ca să nu dăm mai multe exemple din alte culturi, cred că cineva din Ministerul Culturii şi Cultelor, într-o bună relaţie cu cineva, "cineva", că de-aş şti cine, aş da ochii lui cu mine, din Banca Naţională a României, care sponsorizează cu sume importante manifestări sportive, unele importante, altele mai puţin valoroase sau de altă natură, dar nu se găsesc resurse pentru o operă de anvergură, pentru cele 24 de volume, proiectul Perpessicius, integrala Eminescu). Dar sunt şi altele.

Vă felicit pentru ceea ce faceţi şi vă rog, ca buni români, să ne înţelegeţi că nu venim doar formal, ci într-o largă consultare cu oamenii din sfera culturii, preocupaţi realmente şi de destinul creatorilor, dar şi de destinul operei acestora, şi de cultura naţională, în general.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Virgil Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

Doresc să vă mulţumesc pentru felicitări şi pentru precizări.

În al doilea rând, aş avea de făcut următoarele completări: există fără îndoială, în afară de fondurile menţionate, de programele care sunt girate de Ministerul Culturii şi Cultelor, există şi alte programe care sunt administrate de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru românii de pretutindeni, care a fost integrat, aşa cum bine ştiţi, în Ministerul de Externe şi care departament se îngrijeşte în mod special de problemele culturale ale comunităţilor româneşti aflate pe teritoriul statelor vecine, cu prioritate.

În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră privind concret lucrările care au fost sprijinite financiar de minister, am înţeles acum ceva mai bine şi am să vă rog să-mi permiteţi ca răspunsului pe care îl veţi primi scris, să ataşăm câteva exemple, poate chiar lista integrală a lucrărilor sprijinite financiar de către minister.

În fine, aş vrea să fac o precizare în legătură cu fondurile care sunt gestionate de organismele scriitorilor: pe de o parte, este vorba de Uniunea Scriitorilor din România, care administrează fonduri provenite - de exemplu - din chiriile obţinute din sediile Uniunii; şi pe de altă parte, este vorba despre Societatea de gestiune colectivă a dreptului de autor, COPIRO, care administrează - cu totul separat de Uniunea Scriitorilor - fondurile provenite din exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală ale scriitorilor pentru scriitori, în beneficiul acestora. Deci, este o societate alcătuită în baza prevederilor Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Ministerul Culturii şi Cultelor nu are nici un drept de a interveni în administrarea nici uneia dintre aceste două societăţi, dintre aceste două organisme, scriitorii fiind cei abilitaţi să-şi administreze singuri fondurile.

Evident, pe de altă parte, trebuie să precizez că Uniunea Scriitorilor din România, cel puţin, beneficiază de sprijinul consecvent al ministerului, prin consultările pe care le avem periodic cu conducerea Uniunii. Vă informez, de exemplu, că domnul ministru Adrian Iorgulescu s-a întâlnit exact săptămâna trecută cu conducătorii tuturor uniunilor de creatori din România. Ea a fost doar o primă întâlnire. Vor urma întâlniri, probabil, cel puţin trimestriale, cu conducătorii uniunilor de creatori. Şi, pe această cale, încercăm să-i ajutăm în rezolvarea problemelor lor curente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Rămâneţi la microfon, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Virgil Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră v-a răspuns şi colegul meu, secretarul de stat Florin Bejan, de la Ministerul Comunicaţiilor.

Ceea ce aş vrea să adaug este faptul că, aşa cum ştiţi, două instituţii publice de cultură (muzeul şi biblioteca) se găsesc în administrarea autorităţii locale, care este prima îndreptăţită să se îngrijească de găsirea sediilor potrivite pentru aceste instituţii.

Şi pe de altă parte, aş vrea să adaug faptul că, în ceea ce priveşte prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, lucrurile sunt destul de clare: este nevoie, practic, în cadrul sediului ROMTELECOM, de trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul unei societăţi comerciale, lucru care se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective, în cazul de faţă ROMTELECOM, şi în lipsa unui asemenea acord, s-ar putea face prin procedura expropierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Acestea sunt prevederile legale. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră în interpelare, competenţa, în vederea transferului de proprietate, revine de fapt adunării generale a acţionarilor ROMTELECOM, printre care se numără, este adevărat, şi statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor, dar nu ca acţionar majoritar; cum bine ştiţi, controlul aparţine în realitate investitorului străin.

Am spus toate aceste lucruri, pentru că ele pot fi valabile în cazul sediului, aflat în momentul de faţă în proprietatea ROMTELECOM, dar trebuie să precizez că am solicitat serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor - Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural-naţional a judeţului Vâlcea, să găsim, în cel mai scurt timp posibil, nişte modalităţi concrete de a sprijini cele două instituţii publice (biblioteca şi muzeul) în această perioadă de trecere, înainte de evacuarea lor din clădire.

Până în momentul în care m-am prezentat aici, în faţa dumneavoastră, nu am primit încă vreo soluţie din partea subordonaţilor noştri din judeţul Vâlcea. Evident că ei nu ne pot oferi decât nişte idei, urmând ca, în cazul în care acest lucru va fi posibil, ministerul să fie cel care să acţioneze pentru a găsi sediul cel mai potrivit.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Nu. Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat George Băeşu, Grupul parlamentar al PSD este în sală? Nu.

Îl rog pe domnul ministru Borbély să-i transmită răspunsul la interpelare în scris. Şi acelaşi lucru îl rog şi pe domnul deputat Aurel Vlădoiu. I s-a răspuns deja la două interpelări. Se poate transmite în scris?

Domnul Aurel Vlădoiu (din sală):

Da.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult.

Domnule ministru, transmiteţi în scris atunci.

Domnul Borbély László (din loja miniştrilor):

Doamna preşedinte, poate găsiţi o modalitate în care...

Doamna Daniela Popa:

Găsim, domnule ministru.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Şeitan.

Domnul Borbély László (din loja miniştrilor):

Vă mulţumesc pentru că am găsit împreună cu dumneavoastră rezolvarea şi pentru că am fost împreună.

Doamna Daniela Popa:

Domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Vă rog, la microfon, v-am dat cuvântul.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (preşedintele Comisiei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale).:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat Baban pentru întrebare. Este vorba de modalitatea de distribuţie a biletelor de odihnă şi tratament în cadrul sistemului de asigurări sociale în teritoriu.

Trebuie să vă spun de la început: n-am să citesc o interpelare, pentru că o să o primiţi scris şi profit de ocazie să o comentez puţin.

Sistemul de asigurări sociale, pensiile şi alte prevederi de asigurări sociale includ o prestaţie care se referă la acoperirea unei părţi din costul biletelor de odihnă şi tratament, de care beneficiază două categorii de oameni, şi anume pensionarii, dacă este vorba de bilete de tratament, şi bugetarii, în mod special, dacă este vorba de bilete de odihnă.

Numărul biletelor care se găsesc într-un an de zile pe piaţa aceasta, să o chemăm aşa, este de 380.000 anul acesta, pentru bilete de tratament şi de 40.000 pentru bilete de odihnă. Acestea se împart în baza unui ordin al ministrului, care apare în fiecare an, între judeţe, în funcţie de reprezentarea în judeţe a bugetarilor. Împărţirea se face cu consultarea sindicatelor. Această împărţire duce la repartiţia către judeţe a numărului de bilete de odină pentru bugetari, se păstrează o cotă la nivel central care se repartizează instituţiilor centrale care au bugetari, chiar Parlamentului. Aceste bilete, însă, reprezintă un număr infim faţă de cerere. Noi avem 40.000 de bilete pe care trebuie să le distribuim la 1 milion şi ceva de oameni.

Categoric că întotdeauna când cererea este foarte mare şi oferta este foarte mică, este foarte greu să mulţumeşti pe toată lumea. Ca atare, întotdeauna, de ani de zile există o fricţiune, să zicem, între cei care distribuie aceste bilete şi potenţialii beneficiari care nu reuşesc niciodată să ajungă să obţină bilete şi lucrul acesta se întâmplă, de obicei, în cele două luni de vară, pentru că majoritatea oamenilor îşi doresc în concediu să obţină un bilet care are un preţ redus. Ceea ce nu se întâmplă la biletele de tratament, care de multe ori nici nu se consumă într-un an de zile, pentru că foarte multă lume, în lunile de iarnă, de toamnă, de primăvară, nu îşi doresc să vină la tratament.

În ultimă instanţă, se creează o ambiguitate, şi anume: sunt 4 milioane şi jumătate de contribuabili la sistemul acesta, deci de asiguraţi, care normal ar trebui să aibă şi ei dreptul la cele 40.000 de bilete. Cum să împarţi - vorba proverbului - două paie la trei măgari?

Ca atare, structura aceasta, care este moştenită într-un fel, de bilete de odihnă şi tratament, în structura bugetului de asigurări sociale, acoperite de o contribuţie care are altă destinaţie? Este o contribuţie pentru pensie, în mod special, dar acoperă tradiţional aceste bilete de odihnă. Ar trebui revizuită şi noi ne-am propus să revizuim structura acestui sistem.

Cam atât doream să vă spun, domnule deputat, şi vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Totuşi, n-a vrut să-mi spună cum se procedează atunci când vrem să fim corecţi, în sensul că bugetarul, totuşi, să plătească mai puţini bani decât patronul, care cumpără şi el acelaşi bilet de tratament. Şi aici vă rog frumos să vegheaţi, să găsiţi soluţii de aşa manieră încât un salariat bugetar să nu se trezească în ipostaza de a fi fraierit, în sensul că un patron al unei firme să îşi ia biletul pe bani mai puţini, pentru că declară un venit mai mic decât bugetarul.

Vă mulţumesc şi am încredere că veţi lua măsurile necesare.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, răspunsul la interpelarea domnului deputat Eugen Bejinariu, Grupul parlamentar P.S.D. Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Galiatatos, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Vă rog.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă preşedinte,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camerei Deputaţilor cu nr. 390B/2005 vă comunicăm următoarele: documentul care defineşte noţiunea de coridoare pan-europene, precum şi traseele acestor pe teritoriile statelor din Europa centrală şi de est a fost adoptat în cadrul celei de-a doua conferinţe paneuropene de transport care a avut loc în anul 1994 la Eraclion Creta. Cu această ocazie au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează Europa.

Coridorul 4, rutier şi feroviar: Dresda - Nurnberg - Praga - Viena - Bratislava - Budapesta - Arad - Bucureşti - Constanţa, cu ramura Craiova - Sofia - T. Salonic - Plovdiv - Istanbul.

Coridorul nr. 7: Dunăre - Rin - Main - Sulina - Galaţi - Cernavodă, cu ramura Canal Dunăre Marea Neagră - Constanţa - Regensburg - Pasau - Rhin - Rotherdam.

Coridorul nr. 9, rutier şi feroviar: Helsinki - Sankt-Petersburg - Moscova - Kiev - Chişinău - Iaşi - Bucureşti - Giurgiu - Dimitrograd - Alexandropolis.

La cea de-a treia Conferinţă paneuropeană de transport Helsinki - 1997 s-a convenit asupra ajustării coridoarelor pan-europene, prin adăugarea unui nou coridor: coridorul 10. Traseul coridorului 10 rutier şi feroviar este: Salsburg - Lubliana - Zagreb - Beograd - Nij - Scopje - Velej - T. Salonic.

Ramura A a acestui coridor: Gratz - Marinburg - Zagreb.

Ramura B: Budapesta - Novisad - Beograd.

Ramura C: Nij - Sofia şi se intră pe coridorul 4 spre Istanbul şi latura D: Veleş - Vitola - Florina - Via Ignatia.

Tot în cadrul Conferinţei paneurope de la Creta s-a stabilit că pentru dezvoltarea unitară a coridoarelor statele ale căror teritorii sunt traversate de respectivele coridoare vor încheia memorandum de înţelegere la nivel guvernamental, care deşi nu conţin obligaţii guvernate de dreptul internaţional şi nici obligaţii financiare, reprezintă aranjamentul liber consimţit al semnatarilor, în vederea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transport pe traseul respectivelor coridoare.

Astfel, Guvernul României este parte la următoarele memorandumuri de înţelegere: Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 4, semnat la Varşovia pe 19 mai 1999; Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 9, semnat la Vilnius la 29 martie 1995; Momorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 7, semnat la Rotherdam pe 6 septembrie 2001.

Precizăm că exerciţiul coridoarelor paneuropene este unul finalizat, iar traseul acestora nu se poate modifica.

Faţă de cele 10 coridoare paneuropene de transport, sunt incluse şi în reţeaua transeuropeană de transport TNT, constituită în baza deciziei Consiliului şi Parlamentului European nr. 96/1692 din 23 iulie 1996.

Legislaţia comunitară privind reţeaua TNT, la nivelul anului 2003 pe teritoriul României a fost preluat în legislaţia naţională, prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89, din 26 inauarie 2005.

În anexa nr. 3, lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, la Legea nr. 203/2003 este cuprinsă la poziţia 1 a subpunctului "Reţeaua de căi rutiere", anexa 3, proiectul Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Lehliu - Feteşti - Cernavodă - Constanţa.

În anul 2004 a fost adoptată Decizia 884/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, care amendează Decizia nr. 1692/1996 a Parlamentului European şi a Consiliului privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Decizia nr. 884/2004.

În cadrul anexei a II-a a acestei decizii, din cele trei proiecte propuse de România se regăseşte, la poziţia 7, Proiectul autostradă Nădlac - Sibiu, ramura spre Bucureşti şi Constanţa, în cadrul axei rutiere Motorway - Axies - Gumeniţa - Patra - Tina - Sofia - Budapesta.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, aveţi observaţii? Vă rog să interveniţi. Vă mulţumesc.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa cu care ne-aţi exprimat aici un răspuns foarte documentat.

Aş vrea să vă întreb şi dacă îmi puteţi răspunde pe loc. Nu am înţeles foarte exact din expunerea dumneavoastră dacă ceea ce ne-aţi transmis dumneavoastră înseamnă că coridorul 4 pan-european nu are nici o şansă să ocolească judeţul Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Nu are nici o şansă!

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog, domnule secretar de stat, maximum 3 minute răspuns la interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Lucrările de reabilitare primară pe DN58, între localităţile Caransebeş - Anina, sistate la sfârşitul anului 2004, au fost reluate începând cu data de 01.09.2005. în speranţa că acest lucru vă satisface şi doleanţele locuitorilor din oraşul Anina, de asemenea, vă comunicăm că începânt cu 01.10, pe raza localităţii se va executa şi stratul de uzură.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o veste bună. Solicit doar răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa.

Domnule secretar de stat Galiatatos, vă rog. Vreţi să vă prezentaţi interpelarea? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Doamna preşedinte,

Eu îl felicit pe domnul secretar de stat că este prezent aici şi chiar îl simpatizez, dar la interpelarea mea refuz răspunsul, pentru că problema este atât de gravă, încât solicit prezenţa ministrului sau a secretarului de stat care are în coordonare această activitate de transport.

De ce? Pentru că dânşii au un obicei, nu numai la ministerul lor, dar mai la toate ministerele, încât ne tratează pe noi, parlamentarii şi Parlamentul, în general, ca instituţie, ca un fel de anexă. Ne ducem, aşteptăm pe la uşile lor ca nişte cerşetori, nici nu vor să ne primească... Or, acest lucru nu-l mai putem permite în continuare. De aceea, refuz răspunsul, cer o amânare pentru şedinţa următoare, în care să fie prezent ministrul sau secretarul de stat care are în coordonare această activitate, pentru că sunt nişte consecinţe grave pe care dânşii le cunosc sau nu le cunosc: foarte mulţi transportatori falimentează. Şi, ca atare, eu vă cer chiar demiterea celui care se face responsabil de crearea acestei situaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat probabil că va transmite acest lucru la minister.

Urmează răspunsul la interpelarea domnilor deputaţi Nicolae Popa şi Renică Diaconescu. Răspunde din partea Ministerului Sănătăţii, domnul Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Întrucât domnii deputaţi au avut o listă de întrebări de 7-8 întrebări, la care în termen de 3 minute nu aş fi putut să răspund, am convenit cu domnul deputat Nicolae Popa şi a acceptat să trasmitem în scris răspunsurile noastre şi acest lucru l-am şi făcut.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Vă rog să rămâneţi la microfon pentru răspunsul la interpelarea domnului Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar P.S.D. Este în sală? Mă scuzaţi. Domnul deputat Renică Diaconescu. La interpelarea trecută doriţi să interveniţi, da? Vă rog. Am omis eu să vă întreb. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Renică Diaconescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule ministru,

Nu ştiam că aţi negociat cu domnul deputat rezolvarea problemei aşa de repede, pentru că sunt două probleme şi aceste întrebări le-am pus la învestitură domnului ministru Cinteză. Se pare că tot aşa de repede a răspuns la ele şi a trebuit să părăsească foarte repede ministerul.

Este vorba, din greşeală şi era o interpelare acolo: dacă directorii de spitale, membrii Colegiului director au voie să lucreze în cabinete particulare şi nu medicii simpli? Este adevărat, medicii care lucrează în spital pot desfăşura şi activitate, dar directorii de spitale, în legea spitalelor actuală, care sper să fie modificată, este clar stipulat că membrii Colegiului director nu pot deţine firme cu activitate în sistemul sanitar şi nici nu pot desfăşura activităţi medicale sau farmaceutice.

În ceea ce priveşte licitaţiile, am înţeles că se merge foarte rapid pentru privatizarea bucătăriilor şi serviciilor de curăţenie a spitalelor. Vreau să vă dau un exemplu: firma Elcomex la Spitalul Slatina a achiziţionat de doi ani partea de bucătărie a spitalului, iar preţul a crescut de la 1 miliard 700 de milioane pe lună, cât se cheltuia, la 4 miliarde 200 pe lună. Deci, nu ştiu dacă avem atâţia bani să-i aruncăm pe fereastră cu aceste firme, pentru că preţul unui bolnav pe zi, de la 80 - 90.000 a crescut la 150 - 170.000 şi toate aceste cheltuieli sunt trecute la "cheltuieli indirecte".

Deci, prin auditul Direcţiei sanitare Olt realizează că această firmă a devalizat spitalul de 200 de miliarde în doi ani, este trimis auditul direct Ministerului Sănătăţii, care realizează acelaşi lucru, dar controlul se pare că zace pe undeva pe la audit şi s-ar putea să zacă în continuare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog, pentru răspuns.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Permiteţi-mi, domnule deputat, să completez răspunsul în scris cu două informaţii: în ceea ce priveşte directorii de spitale care au şi cabinete particulare, acest lucru este ilegal şi vă comunic că modificarea Legii spitalelor va conţine incompatibilităţi şi conflicte de interese foarte clare. Cine este director de spital este numai director de spital şi nu poate să aibă altă calitate.

Iar în ceea ce priveşte cazul semnalat la Slatina, o să verific la Serviciul de audit concluziile acelui control şi vom lua măsurile necesare.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dar nu mai aveţi dreptul la răspuns.

Domnul Renică Diaconescu:

Este foarte important, domnule ministru, ca acel act de control al auditului, al DSP-ului şi al ministerulu să vină măcar la Comisia de sănătate.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar P.S.D. Este în sală? Nu este.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi răspuns în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar P.R.M.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind reforma sistemului sanitar românesc, vă comunicăm următoarele: reforma sistemului sanitar cuprinde două componente majore, şi anume: cadrul instituţional şi serviciile medicale.

În acţiunea de reconsiderare a cadrului instituţional Ministerul Sănătăţii îşi propune ca acţiune prioritară repunerea sistemului de asigurări de sănătate în parametrii funcţionali, prin restabilirea principiilor de bază ale acestui sistem, şi anume: solidaritatea care presupune plata contribuţiei în mod egal de către toţi asiguraţii care realizează venituri, echitatea, subsidiaritatea, urmărindu-se, astfel, acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu oricărui asigurat. De aceea, modalitatea de plată a contribuţiei la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a asiguraţilor nu a fost stabilită nici în funcţie de veniturile realizate de fiecare persoană în parte, nici de numărul sau complexitatea serviciilor medicale din pachetul de bază.

Introducerea în anul 1998 a Legii asigurărilor sociale de sănătate a urmărit, printre altele, creşterea nivelului de finanţare a acestui sector, astfel încât să apropie România de media din ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană, prin crearea fondului asigurărilor sociale de sănătate, destinat special finanţării sistemului de sănătate, la care principalii contribuabili sunt persoanele fizice asigurate şi angajatorii din România.

Din păcate, acest deziderat nu a fost atins în totalitate, deoarece acest sistem care a fost conceput, potrivit legii, ca un sistem autonom prin includerea sa în bugetul general consolidat, a fost din ce în ce mai mult subordonat necesităţilor de echilibrare a acestui buget, motiv pentru care veniturile şi cheltuielile au fost an de an subdimensionate, excedentele anuale realizate nefiind utilizate pentru finanţarea sănătăţii, decât într-o mică măsură.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, care a înlocuit Legea nr. 145/1998 nu a adus îmbunătăţiri din acest punct de vedere.

Dacă dorim să avem un sistem de asigurări de sănătate puternic şi servicii medicale de calitate trebuie să acceptăm realitatea să în nici un stat sănătatea nu este gratuită.

În foarte multe ţări se practică pe scară largă, pentru anumite servicii, sistemul de coplată, chiar dacă persoana respectivă este asigurată.

Să nu uităm, de asemenea, că până în anul 2002 pensionarii contribuiau şi ei la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Ignorarea principiului solidarităţii prin scoaterea de la plata contribuţiei obligatorii la fondul de asigurări sociale de sănătate a numeroase categorii populaţionale a fost un factor real care a dus la diminuarea fondurilor colectate insuficient pentru susţinerea nevoilor reale de servicii medicale.

Veniturile colectate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate provin în principal din contribuţiile persoanelor fizice şi juridice şi reprezintă principala sursă de finanţare a sistemului sanitar, circa 90% din totalul fondurilor publice alocate sănătăţii.

Aceasta a fost, însă, afectată, aşa cum s-a subliniat mai sus, de măsurile legislative adoptate, prin care o serie de categorii de populaţie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate, fără a fi asigurate şi resursele financiare aferente.

Pe de altă parte, fondurile aprobate an de an prin bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate au fost, în principal, utilizate la plata arieratelor acumulate în anii precedenţi, fapt ce a contribuit la apariţia numeroaselor disfuncţionalităţi în desfăşurarea activităţii medicale curente, cu consecinţa acumulării altor noi datorii.

În acest context, analizându-se structura contribuabililor la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, s-a constatat că la constituirea veniturilor bugetului acestui fond participă persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, angajaţii, şomerii, bugetul de stat pentru miliarii în termen şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele în concediu medical de boală şi boală profesională sau accident de muncă, sarcină şi lehuzie, îngrijirea copilului bolnav.

În aceste condiţii, un număr foarte mare de persoane beneficiază de asigurări de sănătate, fără plata contribuţiei şi fără a fi asigurate venituri corespunzătoare în bugetul fondului unic naţional de asigurări sociale de sănătate, fapt ce a dus la subfinanţarea sistemului şi, pe cale de consecinţă, degradarea serviciilor pe care acesta trebuie să le asigure.

Faţă de această situaţie şi având în vedere faptul că decizia ca unele categorii de persoane să fie asigurate fără plata contribuţiei este o decizie politică, care trebuie susţinută de Guvern, s-a propus ca veniturile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aferente contribuţiei pensionarilor din sistemul public de pensii militar şi IOVR, precum şi beneficiarilor de ajutoare sociale, să se suporte de la bugetul de stat.

Menţionăm că până în anul 2002, având în vedere considerentele de mai sus, complinirea veniturilor bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se făcea din fodurile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2002, pentru reglementarea unor problemne financiare şi pentru modificarea unor act normative, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, această prevedere a fost anulată.

Aplicarea acestei măsuri ...

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat,

Mă scuzaţi, au trecut deja 7 minute de când răspundeţi la această interpelare, mai sunt 9 răspunsuri la interpelari, vă rog frumos să vă încadraţi în cele 3 minute pentru fiecare interpelare, aşa cum prevede regulamentul nostru.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Îmi cer scuze, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Încheiaţi răspunsul, vă rog frumos.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Îmi cer scuze, este o problemă foarte importantă şi am considerat că...

Doamna Daniela Popa:

Toate sunt probleme importante, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Bine.

Restabilirea principiului solidarităţii în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, prin neintroducerea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate a tuturor persoanelor care realizează venituri, reprezintă unul din obiectivele politicii de guvernare în domeniul sănătăţii. Nu considerăm ca o presiune fiscală împovărătoare revenirea la situaţia anterioară a anului 2002, când şi pensionarii făceau parte din categoriile de persoane care beneficiau de asistenţă medicală cu plata contribuţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, doamnă preşedintă, nu am să abuzez.

Eu l-aş ruga pe domnul ministru să se aplece mai cu atenţie la ceea ce am cerut Ministerului Sănătăţii. Deocamdată, constatăm că indicele de mortalitate în România este mai mare decât indicele natalităţii, deci, ne mor mai mulţi oameni decât se nasc, că nu ieşim din criza medicamentelor, că nu vrem să scoatem Casa de Asigurări de Sănătate de sub tutela Ministerului Finanţelor, că se fac tot felul de lucruri mai puţin ortodoxe la nivelul medicilor de familie ş.a.m.d.

Deci, doresc un răspuns scris la toate aceste probleme pe care le-am ridicat Ministerului Sănătăţii şi, în speţă, domnului ministru. Vă mulţumesc frumos pentru răbdarea de a mă asculta. Şi aştept răspunsul scris.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule. Da, răspuns în scris. Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule secretar de stat, în 3 minute, răspunsul la interpelarea domnului deputat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind aplicarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, vă comunicăm următoarele.

Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora se află în curs de modificare şi completare la Ministerul Sănătăţii, urmărindu-se realizarea următoarelor criterii generale de apreciere a severităţii handicapului: stadiul handicapului, eventualele complicaţii şi posibila asociere a unor afecţiuni derivate, diferite deficienţe organice sau funcţionale, efectul tratmentului recuperator, posibilele limitări ale participării sociale ca urmare a deficienţelor existente, influenţa factorilor de mediu, interferenţa criteriilor sus-menţionate ca factori individuali. În scopul realizării variantei modificate şi completate a ordinului au fost solicitate din partea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii propuneri privind afecţiunile al căror diagnostic permite încadrarea în gradele de handicap.

Deosebit de propunerile sus-menţionate, la elaborarea actului normativ modificator se vor avea în vedere şi propunerile direcţiilor de asistenţă socială din cadrul consiliilor judeţene, precum şi cele ale comisiilor judeţene de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi.

Având în vedere importanţa aspectelor ce urmează a fi reglementate, modificarea şi completarea Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 va fi abordată prioritar şi cu maximă operativitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Doamnă preşedintă, vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc.

Primesc cu bucurie această ştire, pentru că vreau să vă mărturisesc că cea mai mare neplăcere o generează faptul că noi am dorit să limităm abuzul în acest domeniu şi am căzut în cealaltă extremă şi am ajuns să condiţionăm stabilirea unui handicap, de elemente formale, dacă a intervenit până la 26 de ani, de vârstă, de împrejurări, ceea ce este absolut inacceptabil. Mă bucur şi voi acţiona şi eu în această privinţă la nivel judeţean, pentru a vă transmite propunerile care se impun. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsurile la interpelările domnului deputat Mircia Giurgiu, sunt 4 răspunsuri, la 4 interpelări. Aş dori, domnule deputat, să acceptaţi...

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Pe scurt, la toate.

Doamna Daniela Popa:

Pe scurt, la toate? O.K. Deci, în 3 minute, pe scurt, la toate cele 3 interpelări. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind subfinanţarea sistemului sanitar, drepturile persoanelor asigurate şi acordarea medicamentelor compensate de la nivelul judeţului Timiş, vă comunicăm următoarele.

Actuala insuficienţă a fondurilor în sănătate, resimţită la nivel naţional, îşi are originea în datoriile mari acumulate de spitale pe parcursul ultimilor ani, care nu au fost achitate la timp şi care grevează profund bugetul sănătăţii pentru anul 2005.

Pachetul de servicii oferit populaţiei, care include un număr important de teste diagnostice şi tratamente. Referitor la acest aspect vom explica mai jos întreaga problematică privind costul pachetului de servicii medicale suportat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Numărul foarte mic de persoane care contribuie în acest moment la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, aproximativ 4 milioane, faţă de cei aproximativ 22 de milioane de beneficiari. Astfel, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, "asiguraţii beneficiază de un pachet de servicii medicale de bază, servicii medicale acordate în mod echitabil, nediscriminatoriu oricărui asigurat".

Totodată, prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2005, au fost suplimentate cheltuielile bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pe anul 2005 la cap. 6216 - "Servicii medicale şi medicamente" pentru "plata arieratelor la medicamente acordate asiguraţilor în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc".

În ceea ce priveşte eliberarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, farmaciile au obligaţia de a afişa la loc vizibil, în farmacie, pentru informarea asiguraţilor, numărul de telefon telverde al Casei de Asigurări de Sănătate cu care aceasta se află în relaţii contractuale, precum şi valoarea contractului defalcat pe luni, încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar la data de 15, respectiv 30, a fiecărei luni va afişa valoarea eliberată pentru prima, respectiv, a doua jumătate a lunii. De asemenea, fiecare Casă de Asigurări de Sănătate afişează zilnic pe site-ul propriu lista farmaciilor cu care se află în relaţii contractuale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Aţi terminat răspunsurile?

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Nu.

Doamna Daniela Popa:

A, mai este un răspuns, da, la ultima interpelare?

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Unul a dat, mai sunt trei.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, au trecut cele trei minute, domnule deputat, mai sunt încă 4 colegi de ai noştri, care aşteaptă răspuns la interpelări.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Aş ruga pe domnul deputat să accepte să depun în scris răspunsurile, pentru că timpul, efectiv, nu îmi permite să îl dezvolt pe fiecare şi spicuind răspunsurile nu cred că...

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Este în regulă.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Transmiteţi celelalte răspunsuri în scris domnului deputat.

Dacă la prima interpelare doriţi să interveniţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Oricum, toate răspunsurile o să le trimit celor din Timiş, colegilor de acolo, de la sindicate, care au probleme şi, pe urmă, o să vedem ce hotărâm. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumim şi noi pentru înţelegere, în primul rând.

Urmează ultimul tronson de răspunsuri la interpelări, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Răspunsul la interpelarea doamnei deputat Cornelia Ardelean, din partea Partidului Conservator. răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi analizarea posibilităţii ca Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din Arad să fie transformat în inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă din tip II, cum este în prezent, în inspectorat de tip I, vă comunicăm următoarele.

Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi funcţionează conform Ordonanţei nr. 88/2001 aprobată prin Legea nr. 363/2002. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din judeţul Arad este unitate de categoria a II-a, stabilită prin ordin al ministrului, intrat în vigoare în 15.12.2004. Stabilirea criteriului de încadrare în categoria I sau a II-a a inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă se face conform prevederilor anexei nr. 1 de la Hotărârea Guvernului nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei judeţelor, municipiilor şi oraşelor.

Întrucât populaţia judeţului Arad este mai mică de 500.000 de locuitori - 462.427 conform datelor statistice de la recensământul din 2002 şi, conform documentarului foarte bine întocmit pe care dumneavoastră l-aţi prezentat, acolo sunt 461.000 de locuitori - nu există în momentul de faţă baza legală în vederea încadrării în categoria I a Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din judeţul Arad. Când judeţul Arad va depăşi 500.000 de locuitori, automat, prin efectul legii, inspectoratul va fi de tip I.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreţi să interveniţi, doamnă deputat? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Doresc doar să vă mulţumesc pentru răspuns şi mă văd în imposibilitate de a rezolva această problemă, de a aduce numărul populaţiei la 500.000 de locuitori.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Daţi-vă silinţa, că sunteţi tânără! (Râsete.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi explicaţii cu privire la unele stări de lucruri negative din activitatea instituţiilor pe care le tutelează Ministerul Administraţiei şi Internelor, că sunt mai multe puncte, precizăm următoarele.

Referitor la fraudele electorale, am mai răspuns.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Eu nu v-am auzit!

Domnul Alexandru Mircea:

Bun, atunci am să vă răspund în detaliu, dar numai că fac precizarea că, referitor la situaţia...

Doamna Daniela Popa:

"În detaliu", înseamnă 3 minute pe total răspuns la interpelare, domnule secretar de stat. Vă rog, mulţumesc.

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, referitor la fraudele electorale, la poliţie s-au înregistrat 252 de lucrări penale. Un număr de 241 au fost înaintate parchetelor spre competentă soluţionare, după cum urmează: 148 dosare penale cu propunere de neîncepere a urmăririi penale; 44 dosare cu propunere de sesizare a instanţelor de judecată, 23 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, 13 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală, 6 dosare penale au fost înaintate parchetelor cu propuneri de declinare a competenţei în favoarea procurorului şi 1 dosar penal a fost soluţionat prin încetarea urmării penale, iar 1 a fost clasat. 5 petiţii au fost clasate, conform Ordonanţa Guvernului nr. 27 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte măsurile de publicare şi de popularizare a legilor proprietăţii pe care primăriile şi consiliile judeţene nu le întreprind, vă comunicăm faptul că actele normative la care faceţi referire se publică, conform prevederilor legale în vigoare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, toţi cetăţenii interesaţi având astfel acces la cunoaşterea oricărei prevederi legale.

Totodată, precizăm şi faptul că monitorizarea aplicării legilor proprietăţii se face de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în speţă, Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Precizăm că în conformitate cu dispoziţiile art. 120 şi 123 din Constituţie şi ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 din Legea nr. 340 privind instituţia prefectului, între Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe de o parte, şi primării nu există raporturi de subordonare, astfel încât instituţia noastră nu poate obliga primăriile şi consiliile locale să publice sau să popularizeze legile la care faceţi referire în interpelare.

În ceea ce priveşte curmarea abuzurilor din primăriile rurale, considerăm că pentru a se putea declanşa procedura legală în aceste cazuri este necesar să fie nominalizate cazuri concrete, în vederea identificării autorităţilor care au competenţa legală de a verifica abuzurile la care faceţi referire. Vă mulţumesc.

Răspunsul este mai amplu un pic, eu am făcut un rezumat.

Doamna Daniela Popa:

Îl daţi şi în scris, sigur că da.

Domnul Alexandru Mircea:

Categoric, că sunt obligat la treaba asta.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Îl primim în scris?

Doamna Daniela Popa:

Sigur că da, domnule deputat, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Sărut mâna, mulţumesc, doamnă preşedintă.

Exprim şi eu un punct de vedere, care, poate, nu va fi echivalentul unui "pumn în vedere", care să lase lumea în ceaţă, aşa cum încearcă să o facă domnul secretar de stat.

La capitolul fraudă electorală, eu dau două cifre: în judeţul Buzău au fost 32.500 de persoane pe liste speciale, T1 şi T2, unele localităţi rurale, cu 600 de persoane pe liste speciale, adică din afara comunei; tot acolo, au fost 20.000 de voturi nule la Camera Deputaţilor, 19.000 la Senat, 10.500 la preşedinte.

Nu mai e de discutat, dacă au fost 2 scoase de sub urmărire penală, 3 cu descântec, 4 cu... aşa..., nişte cifre care ar spune că mai funcţionează legea în România şi că n-a existat o fraudă electorală. Ea a fost de proporţii. pun la dispoziţia celor interesaţi un dosar pe care îl am şi care arată că judeţul Buzău a fost ocupat de un desant, în ziua de 28 noiembrie, pe localităţi, cu oameni care au votat pe liste speciale, veniţi cu autoturisme, cu autobuze, cu microbuze, coloane întregi! Şi eu am pus la dispoziţia organului de poliţie din judeţul Buzău, din municipiul Buzău şi listă cu sute de astfel de nume de persoane, cu numărul de identificare, carte de identitate, domiciliu ş.a.m.d. şi se putea vedea în câte localităţi au votat în ziua aceea, dacă se dorea.

Pentru că au strigat şi cei care sunt acum la Putere că e fraudă, şi acuma tac... Şi dacă am ajuns să furăm nu numai fabrici, şi uzine, şi păduri, şi I.A.S.-uri, şi C.A.P.-uri şi ce a mai fost, furăm şi votul de conştiinţă al cetăţeanului, înseamnă că suntem o ţară care nu îşi va reveni curând la temelii de normalitate şi de stabilitate.

La capitolul popularizarea legilor, m-am referit la legile proprietăţii. Actuala guvernare a făcut referiri şi s-a bătut pentru legile proprietăţii: nr.247/2005, în care oamenii care nu au putut să-şi dobândească proprietăţile până acum să o facă, în sfârşit, de data asta. Dar la primării şi mai peste tot în administraţie se tăcea în legătură cu termenul de decădere, de 22 septembrie. După ce am adresat această interpelare luni, joi, în şedinţă de Guvern, s-a dat ordonanţa că se măreşte termenul, se lungeşte până la 30 noiembrie. Dar să nu se tacă precum peştele şi până la 30 noiembrie! Să li se spună oamenilor: "Mai aveţi o şansă, veniţi şi depuneţi, faceţi o cerere! Uite, vă dăm noi o coală de hârtie, la primărie!"

Dar şi primăriile trebuie să aibă şi ele un stăpân, cu toată democraţia şi cu tot respectul, domnule secretar de stat! Trebuie să mai ştie şi ei că unele lucruri nu trebuie lăsate aşa, ca să vină cineva...

Că am băgat în lege, deştepţi cum suntem, proba cu martori: unul, care nu a putut să-şi revendice drepturile cu acte în regulă pentru că nu l-a informat, că nu l-a dus capul, că nu ştie, că e vai de capul lui, proprietatea lui va putea fi însuşită de cineva care face proba cu doi martori beţivi! Cu două ţuici, a avut şi pe dealu' ăla, a avut şi pe dealu' ălălalt... La asta mă refeream.

La curmarea abuzurilor din primăriile rurale, pentru că sunt foarte multe, şi eu vi le-am adus la cunoştinţă, dar nu pe toate, o să fac o caravană în judeţ şi, după aia, ies şi în toată ţara: "Caravana petiţiilor şi nemulţumirilor cetăţenilor care se plâng de abuzurile din primării". Ca să lămurim lucrurile!

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Daţi replică acum? Nu. Da? Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Sigur, este foarte mult de discutat, dar nu mai permite timpul.

În legătură cu fraudele electorale, inclusiv din judeţul Buzău, domnul deputat a mai fost informat, foarte concret, într-o interpelare anterioară, inclusiv cu situaţia dosarelor din judeţul Buzău. Dacă dânsul mai are şi alte dosare, sesizează autorităţile competente.

În legătură cu popularizarea legilor, este evident că, cel puţin postul de televiziune naţională a făcut, zic eu, până în momentul de faţă, activitate de popularizare a legii.

Doamna Daniela Popa:

Ţin să vă anunţ că 19,30 este ora la care se finaliza şi şedinţa noastră de astăzi. Mai avem 2 răspunsuri, la 2 interpelări: pentru domnul deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD, şi pentru domnul Dragoş Dumitriu, Grupul parlamentar al PRM. Dacă promiteţi că răspunsurile vor fi scurte, ca să nu primească numai răspunsul scris, domnii deputaţi. Vă rog.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnul deputat Aurel Vlădoiu semnalează faptul că, în mod unilateral, Ministerul Administraţiei şi Internelor, a decis trecerea din proprietatea oraşului Băile Govora în proprietatea statului a trei tronsoane imobiliare din Govora. În legătură cu acest aspect, semnalez sau precizez următoarele.

Trecerea imobilelor respective s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 313/1996. Din documentele pe care le deţinem, precum şi din nota de fundamentare, rezultă că proiectul de hotărâre a fost promovat, la acea dată, de către prefectul judeţului Vâlcea şi de către preşedintele Consiliului judeţean Vâlcea, fiind avizat pentru legalitate de către compartimentele de resort din cadrul acestor instituţii.

În acest context, având în vedere şi faptul că prin Hotărârea nr. 54/1995 a Consiliului local al oraşului Băile Govora s-a dat acordul cu privire la transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor în discuţie către Ministerului Administraţiei şi Internelor, precizăm faptul că aprecierile, cum că ar fi fost luate în mod unilateral de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, sunt nefondate. Eu am la mine copii după toate aceste hotărâri şi după toate documentele despre care vorbesc.

Altceva, răspuns scris, mai am.

Doamna Daniela Popa:

Îl rugăm pe domnul deputat să intervină. Vă rog.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Eu nu asta am solicitat, eu am zis că au trecut, în 1995, de la primărie la pompieri, la Ministerul Administraţiei, astăzi, şi rog ca să fie trecute înapoi, la consiliul local, pentru că au mare nevoie de ele, întrucât pompierii nu le folosesc. Deci, asta era dorinţa mea, să găsim o soluţie să ajungă înapoi, la vechiul proprietar.

Atunci, primarul a fost foarte binevoitor şi le-a cedat pompierilor, dar ei nu le folosesc, şi primăria are nevoie de ele. Asta era rugămintea, să găsim o soluţie, să meargă înapoi la primărie.

Deci, eu nu am zis că s-a făcut ilegal.

Doamna Daniela Popa:

Atunci, vă rog, răspunsul în scris.

Domnul Alexandru Mircea:

Soluţia este foarte simplă, prin felul în care au fost transmise, la fel, se poate iniţia, de la nivelul consiliului local, împreună cu prefectura, un act normativ de restituire, un act normativ de trecere în domeniul autorităţii respective.

Doamna Daniela Popa:

Transmiteţi şi răspunsul scris domnului deputat.

Domnul Alexandru Mircea:

Sigur, întotdeauna s-a trimis răspunsul scris, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Şi urmează ultimul răspuns la interpelare. Vă rog, domnule secretar de stat, pentru ultimul răspuns.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnului deputat Dragoş Dumitriu.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi verificarea modului în care Primăria municipiului Curtea de Argeş a cheltuit în ultimii 2 ani fondurile pentru decolmatarea şi amenajarea cursurilor de apă şi a canalelor colectoare din municipiu şi cu privire la modul în care primarul a autorizat construirea unor structuri de beton peste canalul colector din Valea Doamnei, vă comunicăm următoarele.

Autorizaţiile de construire a unor structuri de beton peste Canalul colector Valea Doamnei au fost emise în baza hotărârii Consiliului local al municipiului Curtea de Argeş, cu toate avizele prevăzute de lege, inclusiv al Agenţiei Naţionale "Apele Române".

Referitor la înfiinţarea unei comisii de cercetare a modului cum s-au cheltuit fondurile pentru activităţi de amenajare şi decolmatare a cursurilor de apă, prefectura a precizat faptul că acest aspect a fost clarificat în şedinţa consiliului local din 30 august 2005, când s-a demonstrat că nu au fost alocate astfel de fonduri, iar lucrările de decolmatări au fost efectuate de lucrători ai serviciilor publice locale, singurele fonduri cheltuite fiind cele pentru acordarea drepturilor salariale şi pentru combustibil.

Totodată, se precizează şi faptul că proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea comisiei menţionate anterior a fost respins de consiliul local cu 16 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 1 vot pentru, al iniţiatorului.

În considerarea faptului că atât Constituţia României, cât şi Legea nr. 340 limitează atribuţiile prefectului, în sensul că acesta verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia actelor de gestiune, în situaţia în care există suspiciuni în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor la care faceţi referire se poate solicita Camerei de Conturi judeţene ca, în executarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 94, cu modificările şi completările ulterioare, să se efectueze verificări şi să se dispună măsurile legale. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule secretar de stat,

Consider că informarea care vi s-a făcut de către Prefectura judeţului Argeş este fundamental greşită, este eronată cu rea-voinţă, întrucât acolo se face vorbire de o hotărâre a consiliului local cu privire la amplasarea unor construcţii peste canalul colector, numai că se omite faptul că lungimea canalului colector a fost împărţită în mai multe tronsoane, s-a aprobat construirea pe un tronson din patru, deci nu per total lungime. Aceasta este. deci, este o deformare prin omisiune. n-aţi fost informaţi corect şi s-a transformat o ilegalitate într-o, mă rog, o încercare de legalitate.

În ceea ce priveşte Curtea de Conturi, sigur, voi apela la Curtea de Conturi, dar credeam că prefectul unui judeţ este pus acolo pentru a veghea asupra bunului mers al lucrurilor. Pot să vă informez că iarăşi este acolo o eroare, întrucât s-a hotărât, prin consiliul local, alocarea unor fonduri din bugetul local pentru decolmatare. Deci, ştiu foarte bine ce vorbesc, întrucât am văzut actele respective şi voi face în aşa fel încât să vă parvină.

Repet, credeam că prefectul este pus acolo de pază judeţului, şi nu numai ca să dea o poleială, să dea o formă unor ilegalităţi care se petrec acolo, sub guvernarea dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să interveniţi? Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Iau act de cele precizate de domnul deputat şi încercăm..., nu încercăm, o să clarificăm lucrurile mai aprofundat. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi îi transmiteţi şi răspunsul în scris?

Domnul Alexandru Mircea:

Fără discuţie!

Doamna Daniela Popa:

Da. Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Am rugăminte şi doresc să se consemneze în stenograma de şedinţă, doresc, Guvernul sau secretarul general, Secretariatul General care compune lista cu răspunsurile la interpelări, să o realizeze conform prevederilor regulamentare, în sensul că se răspunde la câte o interpelare pentru fiecare parlamentar. Să se realizeze şi o listă suplimentară, cu a doua şi a treia interpelare pentru fiecare deputat, la care să se răspundă în limita timpului disponibil.

Mulţumesc mult.

Încheiem şedinţa, o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,47.