Parliamentary debates

Domnul Dan Radu Ruşanu:

În continuare va avea loc primirea de răspunsuri la interpelări adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnule deputat Adrian Moisoiu, doriţi să citiţi interpelarea sau doriţi răspuns?

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, răspunsul pentru domnul deputat, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină pentru a se respecta legislaţia în vigoare, în legătură cu cererea de înlocuire a unui consilier local, menţionăm următoarele: potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţă, respectiv preşedintele Consiliului judeţean, care ia act de aceasta.

Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri, prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.

Articolul 12 alin. 1 din acelaşi act normativ prevede că: "În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză".

În şedinţa din 16.09.2005, Consiliul local al Comunei Tăureni, judeţul Mureş, a adoptat o hotărâre, prin care s-a luat act de demisia domnului Bercea Remus Vasile din funcţia de consilier local şi a fost invalidat în funcţia de consilier local domnul Rotar Ioan, propunându-se convocarea următorului candidat pe lista P.R.M., filiala Mureş.

Hotărârea în discuţie a fost comunicată instituţiei prefectului, pentru controlul legalităţii, la data de 20.09.2005.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. 9 din Legea nr. 67 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilier aleşi pe listele de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii, confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul din partidele politice care au constituit alianţe.

Totodată, potrivit art. 32 alin. 3 şi 4 din Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru întreaga durată a mandatului Consiliului local este constituită o comisie de validare, care are competenţa de a verifica legalitatea alegerii fiecărui consilier, propunând invalidarea numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii privind alegerile locale.

Având în vedere faptul că, potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340 privind instituţia prefectului, în exercitarea atribuţiei cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale ori judeţene, prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ astfel de acte, dacă le consideră nelegale, actul atacat fiind suspendat de drept, întrucât a considerat că hotărârea Consiliului local în discuţie a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, prin adresa nr. 16.660 din 26 septembrie, prefectul a solicitat Consiliului local, potrivit legii, să reanalizeze actul administrativ considerat nelegal, urmând ca, în funcţie de hotărârea pe care o va adopta Consiliul local, să se procedeze potrivit dispoziţiilor legale.

De asemenea, precizăm şi faptul că aceste aspecte au fost comunicate de instituţia prefectului, domnului Rotaru Ioan, prin adresa nr. 16.593/D2 din 26.09.2005.

Cu alte cuvinte, prefectul a considerat hotărârea respectivă nelegală şi a cerut Consiliului local să şi-o revizuiască, urmând să se procedeze legal, dacă nu o respectă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc. Domnule deputat?

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi în acelaşi timp îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a dat. Într-adevăr este o treabă corectă, este un lucru corect ca un prefect să se străduiască să se aplice legea, dar de data aceasta ne găsim într-o situaţie puţin diferită, în sensul că primarul, acest primar încalcă cu sfidare legea şi care, de fapt, nu este altceva decât un traseist politic. Pentru că în 1996-2000 îl găseam consilier la P.D. Între 2000 şi 2004, iniţial a fost la P.N.L., după care a trecut repede să fie primar P.S.D. Iar acum nu ştiu în ce ape urmează să se scalde, probabil că în aceeaşi direcţie, să schimbe din nou partidul. Acest om, împreună cu cei cinci consilieri, vreau să subliniez aici că cei cinci consilieri care au votat împotriva validării au fost P.S.D., deci au fost incorecţi, când, de data aceasta, cei trei care au fost corecţi au fost cei trei consilieri P.N.L.

Deci, aceştia nu ar trebui şi ei sancţionaţi? Pentru că îşi bat joc de sufletul şi de modul în care trăieşte o anumită persoană. Numai pentru faptul că omul a fost ales primar şi pentru că a instaurat o anumită teroare în această comună şi vreau s-o nominalizez de la microfonul Parlamentului, Tăureni, judeţul Mureş, aşa, numai pentru acest motiv să invalideze pe cineva, un consilier ales pe lista unui alt partid şi care îndeplineşte toate condiţiile legale?! Este ruşinos că se întâmplă un asemenea lucru şi aş ruga Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor, dacă s-ar putea, să intervină pentru ca să fie invalidat primarul din funcţia pe care o deţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Vă rog, dacă vreţi să completaţi?

Domnul Mircea Alexandru:

Felul în care votează consilierii locali nu poate fi cenzurat în nici un fel de Executiv, de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Aceştia votează conform conştiinţei lor.

Dacă, însă, din aceste voturi rezultă o hotărâre, care este nelegală, prefectul are singura pârghie de a cere anularea ei şi dacă nu se anulează, de a o ataca în contencios.

În rest, consilierii votează după cum consideră.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea P.R.M.-ului.

Dacă doriţi să mai citiţi? Să vă răspundă domnul ministru, da? Mulţumesc. Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor o verificare statistică a alegerilor locale şi tragerea la răspundere a primarului care se face vinovat pentru încălcarea legii, menţionăm următoarele: având în vedere faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, modul de repartizare a mandatelor de consilieri locali este o atribuţie exclusivă a birourilor electorale de circumscripţie, birouri constituite cu ocazia alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale, facem precizarea că primarul nu are nici o implicare în această operaţiune electorală.

Precizăm, de asemenea, faptul că, potrivit dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, repartiţia mandatelor de consilieri locali se face în funcţie de pragul şi de coeficientul electoral.

Evidenţiem, totodată, faptul că instituţia administraţiei publice centrale, căreia legiuitorul i-a oferit competenţe în domeniul alegerilor este Autoritatea Electorală Permanentă şi nu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. 4 din Legea nr. 67, în cazul în care nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier din cele rămase în prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre aceste organizaţii.

Pentru a răspunde cererilor dumneavoastră, Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat instituţiei prefectului judeţului Sibiu să-i fie comunicată situaţia referitoare la alegerile locale din comuna Merghindeal, judeţul Sibiu, iar potrivit datelor primite rezultă următoarele: că la alegerile din iunie 2004, care au avut loc în comuna Merghindeal, Partida Romilor Social Democrată din România nu a obţinut mandat în prima etapă de repartizare, deoarece a întrunit doar 46 de voturi valabil exprimate, coeficientul electoral fiind de 72 de voturi. Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale menţionate anterior, acesteia i s-a repartizat un mandat de consilier local. La aceleaşi alegeri locale, Partidului România Mare a obţinut tot 46 de voturi, ca şi Partida Romilor Social Democrată, voturi valabil exprimate, dar sub coeficientul electoral de 72 de voturi, neîndeplinind astfel condiţiile legale pentru repartizarea unui mandat de consilier local, în prima etapă de repartizare.

Ca urmare, în etapa a doua de repartizare a mandatelor, ultimul mandat rămas neatribuit în prima etapă a fost atribuit, conform legii, Partidei Romilor Social Democrate din România, în condiţiile legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii?

Domnul Ion Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am şi eu în faţă rezultatul alegerilor din comuna Merghindeal şi spune cu totul altceva. Pragul electoral era 5%. Or, atât Partida Romilor, cât şi Partidului România Mare au obţinut un scor de 6,92. 6,92 nu este mai mic decât 5. Deci, se cuvenea un loc de consilier. Vă rog să verificaţi încă o dată!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule ministru?

Domnul Mircea Alexandru:

Am şi eu aceeaşi situaţie, că mi-am permis să mă uit pe ea. Pragul electoral este de 72 de voturi.

Domnul Ioan Aurel Rus:

5% din voturile valabil exprimate, era pragul electoral. Ori aici e 6,92!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog să reverificaţi aceasta şi să reveniţi cu un răspuns.

Doamna deputat Graţiela Iordache, din partea Partidului Conservator.

Doamna Graţiela Denisa Iordache (din sală):

Renunţ, nu o mai citesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Îi răspundeţi doamnei deputat Graţiela Iordache?

Domnul Mircea Alexandru:

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi intervenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru înfiinţarea de urgenţă a unei comisii speciale care să întreprindă demersurile necesare în vederea retrocedării terenurilor din comuna Luna, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele: în conformitate cu dispoziţiile Legii fondului funciar nr. 18, republicată, cu modificări şi completări, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită, prin ordinul prefectului, o comisie locală, condusă de primar.

Comisia locală este autoritatea publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de către acesta.

În acest context, menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 890/2005, preluarea şi analizarea cererilor pentru reconstrituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, întocmirea situaţiei definitive privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren sunt atribuţii ale comisiei locale din care fac parte cei doi, patru reprezentanţi ai foştilor proprietari deposedaţi sau ai moştenitorilor acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal, în funcţie de mărimea comunei, oraşului sau municipiului.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18, comisia judeţeană este cea competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale.

Menţionăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În ceea ce priveşte situaţia retrocedărilor terenurilor din Luna, având în vedere comunicarea transmisă de către instituţia prefectului judeţului Cluj, precizăm următoarele: deficitul de teren al nivelul comunei Luna se datorează realizării Aeroportului militar Luna, suprafaţa totală de 302 ha teren trecând la acea dată în proprietatea statului şi administrarea fostului minister al forţelor armate.

O parte dintre foştii proprietari au fost despăgubiţi în bani, pentru suprafaţa de 218 ha, ceilalţi primind, în compensare, o suprafaţă de 83,69 hectare, pe un alt amplasament.

Ulterior, prin schimbul de terenuri realizate între Unitatea Militară 1845 Câmpia Turzii, CAP Luna, IAS Mihai Viteazu, IAS Varias judeţul Timiş şi IAS Deveselu judeţul Olt, suprafaţa agricolă aflată în administrarea fostului IAS Mihai Viteazu s-a diminuat cu aproximativ 142 hectare.

În conformitate cu dispoziţiile legale, foştii membri ai CAP Luna, care nu au deţinut terenuri, li s-au atribuit, prin constituirea dreptului de proprietate suprafeţe de teren de minimum 0,5 hectare, iar foştilor proprietari li s-a aplicat o cotă de reducere proporţională.

Situaţia retrocedării terenurilor din comuna Luna a fost analizată de-a lungul timpului în cadrul şedinţelor comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, fie refăcute tabelele anexă prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18.

Avându-se în vedere faptul că suprafaţa de 142 de hectare nu a putut fi compensată în natură, persoanele îndreptăţite au fost înscrise în lista celor cărora li se vor acorda despăgubiri, potrivit dispoziţiilor legale.

În considerarea acestor aspecte, în ceea ce priveşte solicitarea înfiinţării de urgenţă a unei comisii speciale, care să întreprindă demersuri necesare în vederea retrocedării terenului în comuna Luna, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazuri de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerul Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, semnalăm şi faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, competenţa în ceea ce priveşte analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă, potrivit prevederilor acestui act normativ, aparţine comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, aflată în subordinea Cancelariei primului ministru şi formată din preşedintele Autorităţii Naţionale pentru restituirea proprietăţilor, doi reprezentanţi ai Cancelariei primului ministru, doi reprezentanţi ai secretarului general, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc frumos.

Bună seara!

Domnule ministru,

Problema cu aeroportul v-am semnalat-o exact în interpelare. Ştiam că există acest lucru. Problema oamenilor este că au primit terenuri în cu totul şi cu totul altă parte decât terenurile lor, lucru care i-a împiedicat să lucreze vreodată acele terenuri, fapt pentru care ei au solicitat înfiinţarea unei alte comisii care să analizeze situaţia aşa cum se prezintă ea acum şi să fie despăgubiţi în contextul acestei situaţii. Problema, că mă trimiteţi înapoi la prefect, nu am rezolvat nimic. Eu nu v-am impus nici o secundă ca să daţi dumneavoastră vreo soluţie sau să impuneţi dumneavoastră, Ministerul Administraţiei şi Internelor o soluţie acelei comisii. Dar oamenii de acolo consideră că o nouă analiză şi o nouă comisie nu poate fi decât benefică în lămurirea acestei situaţii. Situaţia este foarte încurcată, după cum aţi remarcat-o şi dumneavoastră.

Deci, acest lucru, din câte ştiu eu, ministerul poate să-l facă, să solicite instituţiei prefectului înfiinţarea unei comisii.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să ţineţi cont de cele spuse de doamna deputat şi să răspundeţi în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent.

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi Ministrului Administraţiei şi Internelor întreprinderea demersurilor necesare pentru demararea unei anchete privind pagubele produse de inundanţii în judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele: pe parcursul anului 2005, judeţul Cluj s-a confruntat cu situaţii deosebite, generate de inundaţiile succesive, înregistrate în lunile martie, mai, iunie, iulie şi august.

Pentru diminuarea efectelor distructive au fost derulate acţiuni de maximă urgenţă, simultan, în mai multe zone ale judeţului, în care au fost implicate importante forţe umane şi materiale.

Au existat multe momente în care deciziile trebuiau luate cu maximă operativitate, iar intervenţiile au fost făcute în timp util, zi şi noapte, pentru salvarea de vieţi omeneşti, pentru asigurarea accesului în localităţile izolate, pentru asigurarea apei potabile şi a produselor alimentare de bază, strict necesare, pentru comunităţile aflate în situaţii critice.

În cadrul acestor eforturi deosebite, de a sprijini comunităţile locale afectate, (este vorba de 60 de comune şi 161 de sate) s-a remarcat un spirit deosebit de solidaritate umană. Este de apreciat faptul că, pe lângă instituţiile şi structurile statului, cu responsabilităţi directe de intervenţie în situaţii de urgenţă, au participat cu promptitudine şi peste 60 de agenţi economici, sprijinul acestora fiind uneori decisiv în rezolvarea unor situaţii critice.

În contextul interpelării, considerăm că SNCFR, Regionala de Căi Ferate Cluj a avut responsabilitatea directă de a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci şi a podului care subtraversează calea ferată în localitatea Gârbău.

Aceasta este şi raţiunea pentru care prefectul judeţului Cluj, în calitatea de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, a atenţionat în scris conducerea Regionalei de Căi Ferate Cluj, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, pentru a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci şi a podului din localitatea Gârbău.

Menţionăm faptul că autorităţile administraţiei publice locale din comuna Gârbău au solicitat în anul 2004 decolmatarea podului în cauză, însă lucrarea nu a fost executată, deşi Regionala de Căi Ferate Cluj avea obligaţia, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, să intervină în regim de urgenţă pentru decolmatarea, degajarea podului respectiv.

Precizăm, de asemenea, că pagubele produse la nivelul judeţului Cluj, în cursul acestui an, se ridică la aproximativ 380 de miliarde lei vechi, fiind afectate peste 180 de localităţi, iar pentru ajutorarea persoanelor afectate de calamităţile naturale, instituţia prefectului judeţului Cluj a organizat centre de colectare a ajutoarelor materiale şi transportul acestora în zonele afectate. Este vorba de materiale de construcţii, articole de îmbrăcăminte, medicamente, obiecte de uz casnic, precum şi organizarea de tabere pentru copiii sinistraţilor.

Astfel, în perioada 15-20 august au fost cazate 90 de persoane la tabăra Băişoara, copiii familiilor din judeţele Timiş şi Bacău, iar în perioada 15-25 august, 30 de copii din localitatea Comăneşti, judeţul Bacău, au fost cazaţi la mai multe familii din localitatea Cojocna.

Totodată, precizăm faptul că toate structurile specifice, de intervenţie, au fost în stare de alertă şi au fost pregătite pentru intervenţiile necesare, luându-se măsurile legale de prevenire şi anticipare a unor fenomene meteorologice cu risc ridicat pentru comunităţile locale, precum şi faptul că în această perioadă s-a menţinut un contact permanent cu mass-media, pentru avertizarea populaţiei şi a agenţilor economici din zonele vulnerabile, expuse pericolului unor posibile inundaţii, astfel încât considerăm că autorităţile respective au acţionat respectând prevederile legale în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt mulţumit de răspuns, dar întrebarea era dacă cumva se are în vedere luarea unor măsuri pentru cei care nu şi-au făcut treaba. Este vorba de CFR. Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur că se are în vedere tragerea la răspundere a tuturor celor care nu şi-au făcut datoria aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat Mircia Giurgiu, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, îl aveţi în scris.

Domnule deputat Aledin Amet, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, în scris.

Domnul deputat Claudiu Pop, de la P.S.D., pentru răspunsul de la Ministerul Finanţelor, în scris. V-aţi înţeles cu domnul secretar de stat Claudiu Doltu? Da? Bun.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu - scăderea taxelor şi accizelor la carburanţi.

Doamna secretar de stat Mara Râmniceanu. Vă rog.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor.):

Mulţumesc frumos, mai am două la Senat.

Bună seara!

Referitor la întrebarea domnului deputat Răzvan Bobeanu, în legătură cu reducerea accizelor la carburanţi, prezentăm următoarele: o condiţie a aderării României la Uniunea Europeană o constituie implementarea în legislaţia naţională a acquis-ului comunitar. Spre deosebire de alte impozite, în cazul accizelor, directivele Uniunii Europene în domeniu prevăd atât principiile generale de impozitare, cât şi sfera de aplicare a acestora, respectiv: alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice, benzine, motorine şi electricitate, cât şi nivelurile de accizare minime, obligatorii pentru toate statele membre, pe grupe de produse.

În ceea ce priveşte situaţia României, ca viitor stat membru, subliniem faptul că există diferenţe mari între nivelul accizelor naţionale şi nivelul minim impus prin legislaţia comunitară, aceste diferenţe fiind necesar a se elimina până la data aderării.

Pentru atingerea nivelurilor minime impuse de directive, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană s-au stabilit calendare de creştere graduală a accizelor, pentru a se evita, astfel, creşterea bruscă a acestora şi implicit a preţurilor, calendare care sunt incluse în domeniul de poziţie, aferent Capitolului 10 - "Impozitarea".

Menţionăm că în cazul benzinelor şi motorinelor, calendarele prevăd o perioadă de tranziţie de 4 ani, pentru benzina fără plumb, România urmând să atingă nivelul minim de 360 de euro pe 1.000 de litri în anul 2011 şi respectiv de 7 ani pentru motorină, nivelul minim de 330 de euro pe mia de litri urmând să fie atins în anul 2013.

Prevederile acestor calendare reprezintă angajamente ferme ale României faţă de Uniunea Europeană, de respectarea cărora depinde în mare măsură procesul de aderare.

Atâta timp cât România nu a atins încă nivelul minim de accizare prevăzut de directivă, o eventuală reducere a accizelor la benzine şi motorine în momentul de faţă, nu este posibilă pentru că ar însemna nerespectarea angajamentelor asumate faţă de Uniune.

Într-adevăr, o serie de state membre şi-au anunţat intenţia de a reduce accizele la benzine şi motorine, pentru a stopa fenomenul de creştere necontrolată a preţurilor de vânzare la aceste produse, numai că, în cazul lor, acest lucru este posibil pentru că nivelurile de accizare practicate depăşesc cu mult nivelul minim impus de directivă.

Cu stimă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, P.R.M. Legalitatea amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi depozitarea rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Domnul deputat, dacă este prezent? Vă rog. Din partea Ministerului Mediului.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 403P, prin care solicitaţi verificarea legalităţii amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi de depozitare a rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara din judeţul Argeş, precum şi aruncarea de deşeuri animaliere în zona Valea Crovului, vă comunicăm următoarele: comisarii gărzii naţionale de mediu, comisariatul judeţean Argeş, împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei silvice Argeş, Garda financiară Argeş, Inspectoratul judeţean de poliţie Argeş, Inspectoratul jandarmeriei Argeş au efectuat în luna august controale la un număr de 11 agenţi economici, de pe raza localităţilor Rucăr, Dâmbovicioara şi Dragoslavele, care au ca profil de activitate exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului.

S-au urmărit, în principal, următoarele aspecte: deţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, impactul asupra factorilor de mediu (distanţa faţă de cursurile de apă, distanţa faţă de zonele locuite, modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitate).

S-au constatat neconformităţi privind deţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor lemnoase rezultate din activitatea de prelucrare primară a lemnului. A fost aplicat un număr de 11 sancţiuni contravenţionale, în valoare de totală de 31.200 RON pentru neconformităţi.

Menţionăm că în acelaşi timp s-a verificat şi starea de salubritate a comunei Rucăr, constatându-se următoarele aspecte: în perimetrul administrativ al comunei Rucăr, rigolele căilor de comunicaţii au fost colmatate în urma precipitaţiilor atmosferice abundente şi, în acelaşi timp, s-au colectat deşeuri în anumite zone, antrenate de viituri. Pe malurile pârâului Râuşor au fost identificate depozite de deşeuri menajere, cât şi din rumeguş, provenite de la persoane particulare. S-au dispus măsuri urgente de decolmatare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, degajarea secţiunilor de scurgere a apelor din zonele locuite şi zona traversării cursurilor de apă, precum şi salubrizarea zonelor unde s-au constatat depozitări necontrolate de deşeuri. Au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.500 RON fiecărui primar şi, respectiv, viceprimarului comunei Rucăr.

Cu privire la depozitarea de deşeuri animaliere în zona Valea Crovului, de acest fapt se face vinovată S.C. Sam Pres S.A. Rucăr, care desfăşoară activitate de abatorizare. Informaţiile referitoare la această stare au fost furnizate de domnul Marius Oprei, salariat din cadrul Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului.

Întrucât S.C. Sam Pres S.A. Rucăr nu a fost prinsă în fapt, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul judeţean Argeş a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, pentru efectuarea de cercetări.

Vă asigurăm, domnule deputat, că atât Garda Naţională de Mediu cât şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Argeş au fost anunţate cu privire la demersurile dumneavoastră, pentru a se vedea cine se face vinovat de distrugerea mediului înconjurător semnalată şi pentru luarea măsurilor ce se impun pentru ca legea să fie respectată.

Cu stimă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Cred că ministerul dumneavoastră este plin de bune intenţii, însă realitatea din teren este cu totul alta decât cea pe care v-o prezintă funcţionarii de la faţa locului. Vă asigur că respectivele unităţi de debitare care funcţionează ilegal - am spus corect, "funcţionează", deci, funcţionează şi în continuare. De asemenea, în privinţa inspecţiilor pe care le-aţi menţionat, de la vreo 4-5 instituţii, sigur, dacă un funcţionar este angajatul a 2-3 instituţii, probabil că au fost de la toate aceste instituţii. Însă, în orice caz, controalele respective nu s-au desfăşurat aşa cum vi s-a spus, au fost cel mult 2-3 persoane, au aplicat într-adevăr câteva amenzi, dar cei care nu respectă legea îşi văd în continuare de treabă.

Deci, sper ca aceste mici controale, care, spuneţi dumneavoastră că au avut loc în luna august, să-şi găsească o finalitate cel puţin până la sfârşitul anului acesta, prin închiderea efectivă a unităţilor care funcţionează ilegal.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, doamnă ministru, v-aş ruga, că am fost atent, nu ce s-a stabilit, ci ce s-a rezolvat. Dumneavoastră aţi spus ce s-a stabilit, aţi stabilit în urmă cu nu ştiu cât timp, aveţi termen 2 săptămâni să-i transmiteţi domnului deputat ce s-a rezolvat. Că de stabilit, se stabilesc multe, ce se rezolvă ne interesează.

Doamna Lucia Ana Varga:

Da, sunt de acord cu dumneavoastră. S-au stabilit nişte măsuri şi sigur că se vor efectua controale, să vedem dacă se respectă măsurile luate.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Bun. Rugămintea este, în 2 săptămâni, să veniţi să-i spuneţi domnului deputat ce aţi rezolvat.

Doamna Lucia Ana Varga:

Da.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

De acord, domnule deputat?

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Da.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, peste 2 săptămâni, veniţi şi spuneţi ce s-a rezolvat din ce aţi stabilit, că restu-s vorbe.

Mulţumesc.

Am înţeles că domnul deputat Bobeanu, la interpelarea sa: DN 4 Piatra Neamţ-Bicaz, de la Ministerul Transporturilor, a primit răspunsul în scris. Da? Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, de la Partidul Conservator: speranţa mediului în Caraş-Severin. Dacă este prezent? Da.

Vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 436/B, prin care solicitaţi demararea măsurilor necesare înfiinţării unei gropi ecologice între Reşiţa şi Bocşa, vă comunicăm următoarele:

Pe raza judeţului Caraş-Severin nu există nici un depozit ecologic pentru deşeuri menajere, dar în fiecare localitate urbană există un depozit de deşeuri municipale. Pe baza Prognozei de generare şi gestionare a deşeurilor nepericuloase, prevăzută în Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, s-a stabilit că este necesară asigurarea capacităţilor de depozitare pentru tipurile de deşeuri nepericuloase municipale şi de producţie nepericuloase.

Astfel, în România vor exista 50 de depozite nepericuloase, cu o capacitate medie de 100 de mii de tone pe an, şi 15 depozite nepericuloase cu o capacitate medie de 50 de mii de tone pe an.

Judeţul Caraş-Severin are prevăzut în Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor realizarea unui depozit zonal. Capacitatea şi amplasarea depozitului vor fi stabilite prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.

În cadrul şedinţei din data de 4 august, care a avut loc la sediul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor au informat autorităţile locale asupra următoarelor aspecte: obligaţiile de mediu ce revin României în perspectiva integrării, posibilitatea accesării fondurilor europene pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor, posibilitatea ca pregătirea proiectului aferent investiţiei să se realizeze în cadrul acestei asistenţe tehnice.

În acest sens, vă informez că Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a solicitat Uniunii Europene finanţarea unei asistenţe tehnice, care are ca obiectiv pregătirea documentaţiei pentru 25 de proiecte pentru Fondul de Coeziune, fond de care România va beneficia după integrarea în Uniunea Europeană. Această asistenţă va fi coordonată şi cofinanţată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Se estimează că aceasta va fi aprobată până în luna octombrie a acestui an, iar licitaţia pentru selectarea consultantului poate avea loc în luna martie 2006. Pregătirea documentaţiei pentru proiect, inclusiv pregătirea documentaţiilor de licitaţie pentru lucrări, poate fi realizată până în iunie 2007, când ar putea începe şi investiţia, cu termen de finalizare 2009.

Soluţia financiară acceptată la nivelul judeţului pentru rezolvarea problemei privind deşeurile este aceea de accesare a Fondului de Coeziune, prin realizarea în prealabil a unei asocieri a sectorului public, respectiv, consiliile locale din judeţ şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Autorităţile publice locale şi cele judeţene vor solicita sprijin tehnic şi financiar Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, în vederea realizării studiului de fezabilitate în perioada aceasta, urmând a fi realizate consultări ale Consiliului Judeţean Caraş-Severin cu autorităţile administraţiei publice locale, în vederea asocierii pentru realizarea acestui proiect.

Intenţia de acordare a sprijinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru judeţul Caraş-Severin a fost exprimată prin Adresa nr. 5384/10.08.2005 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, pe care v-am transmis-o în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Pentru că nu vreau să reţin colegii aici, v-aş ruga să-mi trimiteţi în scris, aşa cum aţi spus, şi o să mai discutăm bilateral. Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Ioan Aurel Rus, referitor la cazul Suzana Băloiu, din Bistriţa, decedată în condiţii neelucidate.

Din partea Ministerului Justiţiei?

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Domnilor deputaţi,

În cazul Băloiu Suzana Sanda, am transmis interpelarea dumneavoastră Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi am resolicitat verificarea aspectelor semnalate, privind cercetările efectuate în dosarul referitor la moartea lui Băloiu Suzana Sanda.

Dumneavoastră aţi precizat că tatăl victimei Băloiu Suzana a sesizat poliţia despre dispariţia fiicei sale în data de 25 iulie 1997, dimineaţa, revenindu-se ulterior cu sesizare la poliţie, făcută de soţul victimei şi de tatăl acesteia. Din datele comunicate de organele de cercetare penală a rezultat că soţul victimei a sesizat Poliţia Municipiului Bistriţa în data de 26 iulie 1997, despre faptul că în noaptea de 24 spre 25 iulie 1997 soţia sa a dispărut de la domiciliu. Sesizarea poartă un număr de înregistrare, v-am dat în scris.

Din informarea primită, a rezultat că în cursul aceleiaşi zile o echipă operativă s-a deplasat la domiciliul dispărutei, ocazie cu care au fost efectuate investigaţii specifice situaţiilor în care este sesizată dispariţia unor persoane. Investigaţiile au continuat şi în zilele următoare, abia în data de 28 iulie 1997 fiind găsit cadavrul victimei în râul Bistriţa.

Una din întrebările cuprinse în conţinutul interpelării se referă la faptul că, în prezenţa a 3 martori şi a atâtor probe la faţa locului, nu s-a descoperit autorul crimei. Din datele comunicate, a rezultat că martorii indicaţi, respectiv: Kiss Ileana, Deac Maria şi Borgovan George, au fost audiaţi de către organele de cercetare penală. Ei locuiau pe aceeaşi scară cu victima, dar nu au putut oferi semnalmente semnificative cu privire la agresor, decât vag, referitor la înălţime şi talie, cu precizarea că purta haine culoare închisă. Cei trei martori au mai afirmat că a doua zi, deci, în 25 iulie 1997, au văzut lângă bordura trotuarului, pe carosabil, o pată cu diametrul de 15 cm, care părea a fi de sânge. Această pată nu a mai fost găsită cu ocazia cercetării la faţa locului, deoarece, între timp, plouase. Din păcate, poliţia a fost sesizată abia în 26, deci, o zi mai târziu.

A fost verificat alibiul soţului victimei, Băloiu Andrei Savin şi s-a constatat că în noaptea de 24 spre 25 iulie el se deplasa cu un autovehicul spre Satu Mare şi că în dimineaţa zilei de 25 iulie a fost înregistrat în registrul de poartă al S.C. Mondiala S.A. din localitatea menţionată.

Aţi spus că cercetarea la faţa locului nu s-a făcut în momentul în care a fost sesizată poliţia, conform metodologiei de specialitate: identificare de martori, ridicare de obiecte găsite, urme de sânge, urme de târâre şi geaca lăsată la faţa locului, amprente digitale şi că nu s-au ridicat probe în primele zile. Din datele comunicate de către cele două parchete rezultă că din data de 26 iulie 1997, data sesizării poliţiei de către soţul victimei, s-au efectuat următoarele: cercetarea locuinţei, a împrejurimilor blocului, albiei râului Bistriţa pe o distanţă de 5-6 km în aval, activităţi care însă nu au condus la identificarea unor mijloace de probă concludente, deoarece, cu privire la apartament, soţul victimei făcuse curăţenie în apartament înainte de a şti că soţia sa a fost omorâtă, iar între data declarării dispariţiei - 26 iulie 1997 şi data găsirii cadavrului - 28 iulie 1997 a plouat torenţial, iar nivelul apei Bistriţa a crescut cu circa 1 metru.

Un alt martor dintre cei audiaţi, Adam Dorinel, măturător de stradă, a găsit în dimineaţa zilei de 25 iulie 1997 o haină de piele pe malul râului Bistriţa, pe unde a fost târâtă victima. Haina a fost supusă expertizării biologice medico-legale, determinându-se că prezenta urme de sânge umane. În urma verificărilor, Adam Dorinel a fost exclus din cercul de bănuiţi, întrucât urmele de sânge nu aparţineau acestuia.

În conţintul interpelării ne spuneţi că nu au fost audiaţi martorii care au ceva de spus. Toţi martorii au fost audiaţi, toţi cei, cel puţin, de care poliţia şi parchetul au cunoştinţă. Iniţial, toţi membrii familiei au fost audiaţi, s-a constituit iniţial un cerc de bănuiţi de 16 persoane. S-au formulat mai multe versiuni cu privire la mobilul faptei, la autor, au fost derulate ample investigaţii, în sensul că au fost verificate activităţile suspecţilor, s-a stabilit anturajul victimei, activitatea ei în perioada anterioară morţii, au fost testaţi la poligraf 6 suspecţi, au fost audiaţi martori, înregistrarea unor convorbiri telefonice şi alte activităţi de supraveghere calificată a suspecţilor. Mai mult, la un moment dat a fost realizat un portret-robot, prezentat pe un post de televiziune, dar persoana respectivă nu a fost identificată.

Întrucât autorul infracţiunii de omor nu a putut fi descoperit, cauza a fost înregistrată în categoria celor cu AN - "autor necunoscut".

V-aţi referit, totodată, în interpelare la motivele stopării cercetărilor de către Poliţia Bistriţa-Năsăud. Din datele comunicate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, a rezultat că dosarul este examinat trimestrial, stabilindu-se noi versiuni şi noi activităţi de cercetare penală. Verificările sunt efectuate şi în prezent de procurorul criminalist, împreună cu ofiţerii de investigaţii criminale din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mai scurt, că ne prinde revelionul aici!

Doamna Maria Cristina Manda:

Îmi cer scuze...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Păi, vă rog, dar nici aşa!

Doamna Maria Cristina Manda:

Îmi cer scuze!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dacă fiecare coleg al dumneavoastră ar răspunde aşa..., repet, ar răspunde doi şi, după aia, restul am pleca la plimbare! Vă rog frumos, încheiaţi!

Doamna Maria Cristina Manda:

Am încheiat.

Deci, nu sunt finalizate cercetările, nu e oprită ancheta, problema e că...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Asta trebuia să spuneţi, că ancheta e în curs de desfăşurare. Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă secretar de stat,

Mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat de această dată. Vreau să vă spun că în februarie un coleg de al dumneavoastră s-a prezentat aici într-un mod cu totul lamentabil, de aceea am revenit încă o dată. Acum apreciez că s-au făcut eforturi pentru descoperirea martorului, mai sunt trei martori-cheie şi nu a fost chemată să dea declaraţii fiica victimei.

Este adevărat să soţul apare la fabrica respectivă, în Satu Mare, în 25, undeva, la ora 11,00, că a intrat în fabrică, dar, gândiţi-vă, crima s-a produs în noaptea de 24 spre 25, de la Bistriţa la Satu Mare sunt 200 de km, sunt două ore şi jumătate de drum.

Se ascunde ceva în spatele acestei crime, tatăl victimei a fost subofiţer de poliţie. Nu pot eu aici să spun lucrurile până la capăt, dar ar trebui mai multă aplecare spre acest caz şi s-ar găsi şi vinovatul.

Eu, oricum, vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kovacs Attila, Grupul parlamentar UDMR, privitor la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice. Dacă domnul deputat este în sală? Dacă nu este în sală, răspunsul scris. A fost înaintat, trebuia să spuneţi.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu: "Udemeriştii din Guvernul României promovează interesele Ungariei cu bani româneşti".

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, vă rog.

Vreţi să mai citiţi o dată?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu, nu vreau să mai citesc o dată, vreau să vă spun că am primit deja un material foarte mare, în care, în 200 de pagini, nu mi se spune nimic din ce am cerut eu.

Vroiam, de asemenea, să-mi cer scuze Grupului UDMR, pentru că înţeleg că domnul secretar de stat Nagy nu face parte din UDMR, ci a fost propus ca secretar de stat de cu totul alt partid.

Pe scurt, vreau să vă spun că anul acesta a avut loc un târg internaţional la Aiki, unde România a avut un stand. Nu a avut un stand şi Ungaria, dar se pare că nici nu a avut nevoie de acest stand, pentru că tot standul românesc era plin numai cu produse tradiţionale maghiare. Noi avem o casetă filmată, avem sute de fotografii.

Vreau să nu vă referiţi la ceea ce aţi scris aici, în material, pentru că nu mă interesează, domnule secretar de stat, pe mine mă interesează atât: cine suportă cheltuielile acestui stand (care, repet, nu a fost al României, a fost al Ungariei, chiar dacă a fost pe bani româneşti) şi ce măsuri a luat ministrul de externe pentru acest lucru? Noi nu plătim bani, contribuabilii români, ca să îşi facă Ungaria stand pe banii noştri!

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru, scurt, dacă vreţi să răspundeţi, cine suportă?

Domnul Ferdinand Nagy (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Domnilor deputaţi,

Îmi cer scuze, eu am venit pregătit cu un material mai scurt decât acela pe care vi l-am prezentat dumneavoastră, care, practic, reprezintă un raport de activitate al nostru, al stafului Ministerului de Externe care a reprezentat România la această expoziţie mondială, nu este vorba de un târg şi nu a fost vorba de un stand al României, a fost vorba de un pavilion naţional al României. Iar ceea ce spuneţi dumneavoastră mă surprinde, pentru că tot ce am prezentat noi acolo, timp de 185 de zile, respectiv spectacolele pe care le-au susţint artiştii - 185 de zile, 12 ore pe zi! - au fost, pur şi simplu, artişti care au reprezentat folclorul românesc, au reprezentat muzica cultă românească, au reprezentat teatrul românesc. Mai mult decât atât, am avut şi Corul Bisericii Stavropoleos. Dacă aceste manifestări au reprezentat promovarea Ungariei, eu sunt gata să răspund pentru toate acuzaţiile dumneavoastră!

Participarea României la această expoziţie a fost suportată din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Şi stau cu capul sus şi cu coloana vertebrală dreaptă, încă o dată vă spun, am promovat interesele României!

A fost o participare de succes, pavilionul României s-a bucurat de vizita a 2 milioane de vizitatori japonezi, suntem cotaţi între primele 10 pavilioane, ca şi popularitate, la acest eveniment.

Mai mult decât atât, nu ştiu ce să vă spun... Stau la dispoziţie cu orice fel de întrebări.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

(Fiindcă domnul secretar de stat aştepta lângă tribună:) Ocupaţi-vă locul în băncuţă, s-ar putea să vorbesc mai mult!

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă spun că aveţi maximum de tupeu! Şi asta, o dată, pentru că aţi venit aici ca să ne minţiţi şi, a doua oară, pentru că aţi avut curajul să apăreţi dumneavoastră aici, care sunteţi în spatele la toată această chestiune. Eu v-am mai spus: avem casete filmate! Timp de o săptămână, cât a fost o delegaţie a noastră acolo, s-a filmat non-stop! Au fost numai muzici tradiţionale ungureşti, adică, ceardaşul, poate vă spune ceva, şi numai costume maghiare!

Aici, spuneţi dumneavoastră, în această prezentare de 200 de pagini, pe care eu mi-am făcut timp să o citesc, spuneţi aici că: "A fost un program de dansuri şi muzică populară cu piese tradiţionale româneşti din Transilvania şi dansuri tradiţionale ale minorităţii maghiare din România". Greşit! Nu "dansuri tradiţionale româneşti din Transilvania", ci dansuri ungureşti!

A doua chestiune, vorbiţi de "promovarea minorităţilor", aici. Păi, nici un fel de problemă, dar, atunci, de ce nu au fost reprezentate şi celelalte minorităţi care trăiesc în România şi sunt chiar reprezentate în Parlamentul României, 18 minorităţi? De ce numai minoritatea maghiară?

V-am întrebat clar: cine va suporta aceste costuri? Dacă s-a luat o decizie de către ministrul de externe? Dar se pare că decizia a fost luată deja, din moment ce v-a trimis pe dumneavoastră aici. Adică, nu o să vi se întâmple nimic!

Vă mulţumesc, nu mai aştept replică.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul deputat Valeriu Tabără, privind situaţia cercetării agricole şi strategia MAPDR cu privire la patrimoniul cercetării agricole din România.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Răspunsul a fost înaintat în scris şi el este destul de lung, de aceea, eu am să-mi permit, cu acceptul dumneavoastră, să fac doar un scurt comentariu pe marginea acestui răspuns. Şi, aşa cum ne-am înţeles, să avem o discuţie pe această temă, care ne interesează deopotrivă, şi pe noi, ca Executiv, şi pe dumneavoastră, care sunteţi deputat în Comisia de agricultură şi un reprezentant foarte cunoscut al sectorului de cercetare şi al învăţământului universitar românesc.

Sigur, am traversat o perioadă în care am asistat cu toţii, din 1990 până astăzi, la scăderea continuă a potenţialului cercetării româneşti, pe fondul atât al reorganizării activităţilor, pe fondul reformei funciare, al pierderii continue de suprafaţă din perimetrul unităţilor de cercetare, al decapitalizării unităţilor, al scăderii numărului de cercecetători şi al potenţialului de susţinere în general a activităţii de cercetare agricolă. Practic, până la Legea nr. 290, cercetarea nu a avut o lege şi funcţiona sub un statut foarte incert, în baza unui decret în care statutul unităţilor era unul nedefinit: nici instituţii publice, nici societăţi comerciale.

Legea nr. 290 reuşeşte să pună oarecum ordine din acest punct de vedere, iar hotărârile de Guvern, despre care doresc să vă informez în mod expres că sunt întocmite în întregime şi vor pune "în curat", ca să spun aşa, atât prin prisma sumei importante a datoriilor pe care statul le trece la pasiv din conturile acestor unităţi - suma totală fiind de circa 780 de miliarde, până acum au fost anulate datorii de circa 280 de miliarde şi acţiunea continuă pe măsura reorganizării, aşa cum spune legea, a unităţilor - sunt întocmite în întregime două din aceste hotârâri de Guvern, însumând reorganizarea a 15 unităţi de cercetare, sunt deja pe circuitul de avizare interministerială. Credem că celelalte hotărâri de Guvern de reorganizare a unităţilor, credem că vor ieşi din minister în cursul acestei săptămâni şi vor pleca, de asemenea, pe circuitul avizării interministeriale.

Ce urmează, pentru că acesta este subiectul de fond? Urmează, aşa cum dumneavoastră ştiţi, o analiză atentă, pe care am început-o împreună cu ASAS-ul, pentru două direcţii: 1) o redimensionare a sectorului de cercetare, o redimensionare care să însemne aducerea la nişte dimensiuni de unităţi de cercetare în adevăratul sens şi separarea activităţilor de dezvoltare, care, în propunerea noastră, urmează să fie reorganizate ori companii naţionale ori societăţi naţionale, pe filierele institutelor respective, în aşa fel încât rezultatele cercetării să fie apoi aplicate în aceste unităţi, producerea de sămânţă să fie realizată în aceste unităţi, pentru că credem că mai este nevoie, câţiva ani buni, de o anumită implicare şi un anumit control al statului în această chestiune; 2) sectorul de cercetare, redimensionat, urmează să fie susţinut direct de la bugetul statului.

Cam acestea sunt principiile rezorganizării, pe care o vedem şi pe care, negreşit, o vom discuta şi împreună cu dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mărturisesc că este un moment delicat să faci o interpelare propriului ministru şi propriului Guvern, însă demersul vine pe un moment formidabil pentru ceea ce înseamnă starea cercetării agricole şi, mai ales, a celei biologice româneşti, dar agricole, în principal. Şi nu întâmplător am făcut această interpelare, după foarte multe demersuri, care nu sunt începute în ultimul an, ci sunt cu o vechime de circa 4-5 ani. Şi o fac în cunoştinţă de cauză, pentru că o viaţă întreagă mi-am ros coatele şi pantofii sau ce am mai avut prin această cercetare, întotdeauna, o cenuşăreasă a ceea ce a însemnat agricultura românească, dar cu realizări formidabile.

Şi eu spun că acest sector trebuie regândit, dar în aşa fel încât el să funcţioneze. Să funcţioneze acele principii pe care guvernele interbelice le-au considerat de mare importanţă şi mari agronomi ai ţării, care au fost membri şi ai Partidului Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, şi care au gândit o strategie, pentru ca România să nu fie dependentă niciodată de ceea ce înseamnă "materialul biologic".

Astăzi, însă, dacă strategia de restructurare şi de punere în funcţie a cercetării va fi în aşa fel încât patrimoniul să fie pierdut, cercetarea românească nu va mai răspunde cerinţelor de integrare europeană a agriculturii. Spun, pentru că hotărârile au fost extrem de mult întârziate, practic, unităţile de cercetare, la această dată, nu au identitate şi, ceea ce este mai grav, în acest an, dar nu numai în acest acest an, ci în ultimii ani, aceste unităţi au beneficiat de extrem de puţine surse pe planurile sectoriale de cercetare. Practic, în acest an, nu a ajuns nici un leu la aceste unităţi!

Ne vom reîntâlni şi eu cred că vom discuta această problemă. De altfel, cred că este o chestiune de interes naţional, de a fi abordată într-un plan mai deschis, inclusiv de către conducerea Alianţei, pentru a revedea tot ceea ce este înscris şi în Programul de guvernare şi ceea ce înseamnă o strategie completă de dezvoltare şi de aşezare a surselor, pentru ca agricultura noastră să facă faţă integrării europene. Şi de valorificare, sigur, şi a ceea ce înseamnă sursele financiare venite de la Comunitatea Europeană.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Munteanu, din partea PSD. Vă rog, răspunsul.

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Permiteţi-mi să prezint răspunsul la o interpelare care vizează o anumită declaraţie a ministrului Gheorghe Flutur, cu scuzele de rigoare că domnia sa nu poate să fie de faţă. Eu am să dau citire răspunsului formulat, însuşit şi semnat de domnul ministru:

"În calitate de ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, am făcut afirmaţia că există grupuri de interese care ar dori ca România să importe grâu. În acest sens, raportarea unor cantităţi mai mici de grâu cu cantităţi de panificaţie altele decât cele reale ar fi, fără îndoială, un argument care ar pleda în favoarea celor care manifestă acest interes.

Condiţiile naturale ale acestui an au fost deosebit de vitrege şi, cu toate acestea, producţia de grâu recoltată şi calitatea ei reprezintă o cifră îndestulătoare şi în măsură să împrăştie îngrijorările legate de ideea insuficienţei pe piaţă. Există şi dovezi în acest sens, şi anume, faptul că preţul practicat la această dată se menţine în continuare scăzut, ceea ce nu este tocmai în avantajul producătorilor.

Declaraţia a fost făcută la Craiova, dar se referea la faptul că, anual, în ultimul timp, au fost interese din partea unor importatori de grâu, evidenţiate în mare parte în presă, şi că în fiecare an există astfel de preocupări. Ca ministru al agriculturii, nu am putut fi de acord cu astfel de importuri, când oferta internă acoperă şi depăşeşte necesarul de consum.

Vă mulţumesc."

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Sigur că precizarea dumneavoastră m-a domolit, în sensul că acesta este răspunsul domnului ministru Flutur. Nici nu vreau să fac comentarii suplimentare, vreau să spun că foarte bine a făcut, că a stăpânit fenomenul de import. Şi, cu asta, vreau să închid subiectul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa.

Celelalte interpelări sunt amânate pentru o dată ulterioară, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării nefiind nimeni prezent.

Vă mulţumesc. O seară plăcută în continuare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,09.