Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, stimate colege, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 8 noiembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vă reamintesc şi art. 205 şi art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului, care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea şedinţă consacrată orei prim-ministrului.

Avem o serie de răspunsuri astăzi.

Începem cu Ministerul Afacerilor Interne.

Avem o interpelare adresată de către domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, de la Grupul parlamentar AUR.

Tema interpelării - "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România? Aţi recuperat prejudiciul?".

Avem un răspuns.

Domnule secretar de stat Gabriel Marius Mureşan, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi, Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România?" - şi a doua întrebare - "Aţi recuperat prejudiciul?", avem următoarele răspunsuri.

Contrabanda cu produse accizabile şi alte operaţiuni ilicite desfăşurate de reţelele infracţionale reprezintă riscuri şi vulnerabilităţi identificate la nivel naţional, abordate în documente strategice şi operaţionale, elaborate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea nr. 22, adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 30 iunie 2020, contrabanda cu produse din tutun constituie, pe dimensiunea de ordine publică, o ameninţare la adresa securităţii naţionale, iar securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, în vederea combaterii contrabandei cu produse accizabile sau contrafăcute, reprezintă o direcţie de acţiune trasată în cadrul Strategiei.

În contextul perfecţionării metodelor de săvârşire a infracţiunilor transfrontaliere de către grupările criminale ce acţionează în principal în zona de contrabandă cu produse accizabile, la nivelul MAI sunt adoptate măsurile necesare în vederea identificării şi angrenării mijloacelor şi metodelor adecvate pentru a combate, cu operativitate şi eficienţă, riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa frontierei de stat.

De asemenea, cu privire la competenţa de cercetare a faptelor de contrabandă, inclusiv cele de la nivel transfrontalier, precizăm faptul că aceasta revine structurilor de parchet din cadrul DIICOT, care desfăşoară activităţi de urmărire penală în colaborare cu brigăzile de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în baza ordonanţelor de delegare.

Cu deosebită consideraţie, ministrul afacerilor interne, domnul Lucian Nicolae Bode.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Acatrinei, vă rog, aveţi un minut la dispoziţie pentru a cere lămuriri suplimentare.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În aceeaşi idee, de fiecare dată, Ministerul Afacerilor Interne răspunde la fel - ori ne trimite pe cineva să ne dea un raport, ori ne răspunde în doi peri.

La o întrebare sau două întrebări concrete nu avem absolut niciun fel de răspuns concret.

De exemplu, întrebare concretă - "Care este motivul pentru care statul român a pierdut lupta cu contrabandiştii de ţigări şi care este strategia dumneavoastră de combatere a acestui mod de evaziune fiscală?".

Întrebarea nr. 2 - "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România? Aţi recuperat prejudiciul?".

Se pare că nu avem absolut niciun fel de răspuns din partea Ministerului Afacerilor Interne.

În această primăvară am mai avut acest tip de răspuns şi, până la urmă, m-am văzut nevoit să răspund şi eu în felul nostru, cum ar trebui să răspundem.

Dacă nu o să înţelegeţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...că trebuie să răspundeţi la o întrebare concretă cu un răspuns concret, propun să facem un pichet, aici, o gheretă, la Camera Deputaţilor, unde să creăm modele, să înţelegeţi cum ar trebui să răspundeţi.

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Dacă mai sunt lămuriri suplimentare, domnul secretar de stat la va trimite în scris.

Continuăm cu Ministerul Energiei.

Avem o interpelare din partea doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, de la Grupul PSD, cu tema "Creşterea preţului la energia electrică şi impactul generat în mediul privat".

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ákos Derzsi, de la Ministerul Energiei, pentru a răspunde la interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată instituţiei noastre, având ca obiect "Creşterea preţului la energia electrică şi impactul generat în mediul privat", vă comunicăm următoarele.

Preţurile la energie electrică au început să se majoreze, pe fondul unei cereri din ce în ce mai crescute, în toată Europa.

Preţurile tuturor combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei electrice s-au majorat pe toate pieţele europene, influenţând astfel costul final de producţie. Totodată, după cum se ştie, preţul certificatelor de CO₂ a atins valori care nu erau de aşteptat - în jur de 55, chiar 60 de euro/tonă.

Preţurile din România au urmat tendinţa europeană de creştere, piaţa noastră funcţionând cuplat cu celelalte pieţe comunitare.

În ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru IMM-uri, partea a doua a întrebării, după cum se ştie, Legea nr. 259 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" cuprinde măsuri de sprijin şi pentru IMM-uri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

O întreb pe doamna deputat Adomnicăi dacă doreşte lămuriri suplimentare.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi la dispoziţie un minut.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la răspunsul pe care l-am primit la întrebarea formulată, clarificarea pe care mi-aş fi dorit-o era în sensul în care aş fi dorit să văd chestiuni mult mai punctuale, referitoare la măsurile pe care este obligat şi le poate întreprinde Ministerul Energiei. Pentru că din răspunsul primit rezultă de acolo că, pe de o parte, ANRE, care este în subordinea Parlamentului, nu a făcut demersurile necesare pentru a propune măsuri - şi am remarcat insistenţa cu care s-a subliniat în răspuns că ANRE este în subordinea Parlamentului -, iar, pe de altă parte, Ordonanţa nr. 118 a fost adoptată destul de târziu, în luna octombrie, în condiţiile în care toată vara am tras semnale de alarmă, vizavi de această liberalizare a pieţei energetice, care a fost făcută haotic.

Înţelegem contextul internaţional care a determinat această criză energetică, dar, pe de altă parte, în mod nefericit, în România, această criză energetică s-a suprapus cu o liberalizare care a fost, repet, făcută haotic, scăpată de sub control şi am avut situaţii punctuale care s-au dovedit ulterior...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...s-au dovedit ulterior... am avut situaţii punctuale din care a rezultat că am avut creşteri artificiale ale preţurilor, din cauza speculei care a fost în piaţa energetică, în special în rândul furnizorilor.

Şi mi-aş fi dorit răspunsul din partea ministerului.

Şi îmi permit să adresez rugămintea să reveniţi cu un răspuns şi cu completări referitoare la aceste nereguli din piaţa energetică...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...şi modul în care le puteţi gestiona.

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Atunci, domnule secretar de stat, dacă puteţi să reveniţi dumneavoastră cu lămuriri suplimentare la doamna deputat Adomnicăi?

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Toma Ilie, de la Grupul PSD, cu tema "Consecinţele închiderii Termocentralei Mintia".

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul pentru a răspunde la această interpelare.

Domnul Ákos Derzsi:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată instituţiei noastre, având ca obiect "Consecinţele închiderii Termocentralei Mintia", vă comunicăm următoarele.

Prin adresa nr. 129.258 din 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a informat asupra riscului iminent privind sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi stabilirea de sancţiuni pecuniare în sarcina statului român în ceea ce priveşte Sucursala Electrocentrale Deva.

Ministerul Energiei a solicitat întreprinderea măsurilor ce se impun în vederea stopării poluării cu emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi şi pentru punerea în conservare în siguranţă a Electrocentralei Deva, fiind întocmit programul pentru asigurarea securităţii şi punerea în siguranţă a obiectivelor electrocentralei.

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării, asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, precum şi elaborarea programului propriu în domeniul energiei termice sunt atributul administraţiei publice locale şi responsabilitatea acesteia, potrivit Legii nr. 325/2006.

Administraţia publică locală a adoptat hotărâri de Consiliu prin care a aprobat acordarea de beneficii sociale sub formă de tichete sociale pentru acoperirea parţială a cheltuielilor privind achiziţionarea de centrale termice individuale pentru persoanele/familiile din municipiul Deva, racordate la sistemul centralizat de termificare; obiective de investiţii "Instalaţii termice" pentru instituţiile publice aflate în municipiul Deva, inclusiv spitalul judeţean; obiectivele de investiţii "Sisteme de încălzire proprii cu energie termică prin utilizarea centralelor termice cu combustibil gazos cu dotările necesare" pentru instituţiile de învăţământ din municipiul Deva; reabilitarea, modernizarea, extinderea şi asigurarea infrastructurii educaţionale, obiectiv de investiţii "Creşterea izolaţiei energetice", toate dispuse prin prezenta hotărâre.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl întreb pe domnul deputat Ilie Toma, dacă doreşte lămuriri? Da.

Vă rog, aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cred că nu mai este vorba aici de a mai primi lămuriri suplimentare.

Un lucru este cert - cetăţeanul acela, din judeţul Hunedoara, şi cel din Deva, în mod special, care a rămas în pragul iernii fără încălzire, indiferent că o fi el miner, că o fi electrician, că o fi siderurgist, nu îl interesează cine a trasat aceste lucruri, Uniunea Europeană sau politicienii de la noi.

Nu este drept ca unele ţări, precum Germania, Polonia, Statele Unite ale Americii, chiar deschid... şi Japonia... termocentrale pe bază de cărbune. Da, ştiu că sunt mai bogate şi veţi spune că îşi cumpără acele certificate de dioxid de carbon, dar asta nu are importanţă, omul acela, de la talpa ţării, suferă.

Şi, atunci, nu cred că era momentul oportun să oprim o termocentrală, precum cea de la Mintia, care poate produce 10% din energia electrică a României, în prag de iarnă, nepunând nimic la loc. Nepunând acele proiecte care... am spus că facem două generatoare pe bază de gaz. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ilie Toma:

Concluzionez, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dar este dureros ca mai marii noştri să nu meargă la Uniunea Europeană să ceară o renegociere, să ajungă la un consens. Nu spune nimeni, cu toţii suntem pentru energie verde, dar nu în detrimentul cetăţenilor României şi al celor pe care noi îi reprezentăm.

Deci, încă o dată...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

...vă rog mult, faceţi ceva pentru Mintia!

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Mai avem o interpelare, tot din partea domnului deputat Ilie Toma, tot adresată Ministerului Energiei.

Tema interpelării - "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil".

Domnule secretar de stat, vă rog aveţi cuvântul, 3 minute la dispoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Ákos Derzsi:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată instituţiei noastre, înregistrată la Camera Deputaţilor şi Ministerul Energiei, având ca obiect "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil", vă comunicăm următoarele.

Din perspectiva folosirii lemnului de foc drept combustibil pentru încălzire, vă comunicăm că lemnul de foc este gestionat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar pe termen lung tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de utilizare pe scară largă a unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, care funcţionează cu valorificarea biomasei, şi nu interzicerea folosirii biomasei forestiere ca sursă de combustibil.

În ceea ce priveşte întrebarea nr. 2 din interpelarea dumneavoastră, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.141 s-au aprobat unele măsuri privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional.

Obiectivul principal al acestui act normativ iniţiat de Ministerul Energiei îl reprezintă evaluarea consumului de energie electrică al ţării în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022 pentru satisfacerea acestuia la parametrii de calitate şi siguranţă în alimentare, în condiţiile funcţionării sigure şi stabile a Sistemului electroenergetic naţional.

Hotărârea Guvernului prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă, în vederea monitorizării funcţionării Sistemului electroenergetic naţional şi a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale în perioada noiembrie 2021 - 31 martie 2022.

Acest Comandament are ca obiectiv identificarea situaţiilor de disfuncţionalitate ce pot apărea în sectorul de energie şi în cel al gazelor naturale şi stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, prin niveluri de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional şi a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi măsurile operative privind stocurile de combustibili.

Ori de câte ori situaţia o va impune, acest Comandament energetic de iarnă va informa Guvernul asupra măsurilor de mai sus, precum şi asupra problemelor ce nu pot fi soluţionate în cadrul acestui Comandament.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, întreb, dacă aveţi nevoie de lămuriri? Da.

Vă rog, aveţi un minut la dispoziţie, cu rugămintea să vă încadraţi în el.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Acum, eu mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsurile destul de pertinente pe care mi le-a dat, dar semnalul de alarmă pe care îl trag cred că este foarte clar. Se aude tot mai des în mass-media şi în alte canale de comunicare cum că, mai devreme sau mai târziu, în România se va interzice lemnul de foc.

Ei, dacă se va întâmpla acest lucru, undeva, 40% din populaţia României nu va mai avea cu ce să se încălzească. Lemnul de foc este combustibilul tradiţional al României.

E foarte greu să auzi acest lucru şi să auzi că vor veni tehnologii noi, adică să ne care lemnul nostru peste hotare, şi noi să nu avem cu ce să ne încălzim. Este groaznic.

Mai mult decât atât, semnalul de alarmă pe care l-am tras, de fapt, este de a nu mai rămâne în iarnă, cum s-a întâmplat în iarna trecută, să rămânem 6 ore fără energie electrică. Atunci s-a întâmplat 6 ore, acum este posibil 6 zile, Dumnezeu ştie. Să nu ajungeţi în acel moment în care să nu ştim ce să facem şi cum să facem.

De aceea am rugat să-mi precizaţi foarte clar, dacă este cazul, să putem să ajutăm şi noi cu ceva, parlamentarii, prin mişcări de propuneri legislative, să nu ajungem în acest colaps energetic.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Următoarea interpelare, adresată, tot de domnul deputat Ilie Toma, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu tema "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil".

Înţeleg de la stafful tehnic că domnul secretar de stat nu este, deci răspunsul îl veţi primi în scris.

De asemenea, avem două interpelări adresate Ministerului Sănătăţii, din partea domnului deputat Ilie Toma, cu tema "Raportare cazuri COVID şi închidere spitale" şi încă o interpelare, din partea domnului deputat Zetea Gabriel-Valer, cu tema "Concurs ilegal la Spitalul Judeţean «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare".

De asemenea, domnul secretar de stat Vass Levente nefiind prezent, cele două răspunsuri vor fi transmise în scris.

Următoarea interpelare - către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Prim-ministrului - din partea domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul USR. O interpelare cu tema "Fondul de rezervă al Guvernului".

Domnule secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, vă rog, aveţi cuvântul pentru a prezenta răspunsul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Doamnă preşedinte,

Răspunsul i-a fost înmânat domnului deputat în scris şi a fost de acord să susţină, eventual, anumite obiecţii.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Vă rog, domnule deputat Brian Cristian, aveţi cuvântul pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Interpelarea a vizat vestitul Fond de rezervă al Guvernului, care, după ştim, s-a acordat discreţionar, pe criterii mai degrabă de apartenenţă politică, şi nu pe nevoile comunităţii.

Practic, mai multe comunităţi au fost izolate, au fost pedepsite pentru că au avut alte preferinţe politice.

Pentru că în acest Cabinet a existat în ultima vreme un obicei, acela de a eluda răspunsul la întrebările puţin mai sensibile şi de a evita, practic, răspunsurile concrete, vreau să vă anunţ că de acum înainte, de fiecare dată, pe lângă interpelările pe care le voi face, voi depune în paralel şi cereri pe Legea nr. 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Ca atunci când forma aceasta de control a Parlamentului asupra Guvernului este evitată fără absolut nicio consecinţă, pe Legea nr. 544, se poate da în judecată instituţia respectivă pentru refuzul de a da informaţii.

Deci, vă anunţ pe această cale că urmează să procedăm în acest fel, din cauza lipsei de colaborare, aş putea să spun.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă doreşte să mai răspundă. Nu.

Şi ultima interpelare - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a răspuns domnului deputat Toma Ilie, interpelării cu tema "Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală".

Vă rog, domnule secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Domnule deputat,

Ca urmare a interpelării dumneavoastră, legată de "Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală", aveţi prezentare detaliată, pe un tabel, a Programului de Dezvoltare 1 şi 2.

În ceea ce priveşte adoptarea unei noi etape a PNDL, precizăm că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nu are, în prezent, în viitor, o altă demarare a acestui program.

Pentru continuarea procesului de dezvoltare a infrastructurii la nivel local a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", program care, practic, are o continuitate în ceea ce înseamnă PNDL 1 şi 2. Vorbim de infrastructură aici, vorbim de instalaţii de apă şi canalizare şi de distribuţie de gaze.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Toma Ilie, vă rog, aveţi un minut la dispoziţie pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Ilie Toma:

Salut prezenţa domnului secretar de stat, fostul nostru coleg. Cred că înţelege mai bine decât alţii, fiind în această funcţie şi având şi experienţa din trecut, pentru ce suntem noi aici şi pentru ce luptăm. Pentru că acele planuri naţionale de dezvoltare locală au fost cele care au modernizat cu adevărat multe localităţi din România. Au modernizat infrastructura, drumuri, alimentare cu apă, canalizare, şcoli, grădiniţe. Pur şi simplu, o modernizare la standarde moderne, europene, aşa cum vorbim în fiecare zi despre Europa.

Ideea acestei interpelări a fost, de fapt, de a trezi un pic conştiinţa şi de a continua ceea ce este bun. Indiferent de partidul care este la guvernare, indiferent de cine a propus, dacă este o lege bună, dacă este un proiect bun trebuie continuat.

Într-adevăr, "Anghel Saligny" este o încercare de a face ceva. Vom vedea cum funcţionează. Însă se pare că, din discuţiile în teritoriu cu conducătorii UAT-urilor, este un pic greoi.

Aş vrea să vă întreb, totuşi, cum este programată distribuirea banilor? Adică primul sosit, primul servit, sau în funcţie de anumite priorităţi?

Scurt de tot vă rog să-mi răspundeţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Domnule deputat,

După cum ştiţi, este o sumă prealocată pentru fiecare UAT - 4 milioane pentru comune, 7 milioane pentru oraşe, 10 milioane pentru municipii, 43 pentru municipii reşedinţă de judeţ, nu este formula "primul venit, primul servit". Sunt nişte norme de aplicare, norme de... un fel de clasificare în funcţie de numărul de populaţie, ponderea...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Asta e discuţia în teritoriu.

De aceea...

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Nu, nu, nu, nu, nici vorbă, Doamne fereşte, nu.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bine.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Am fost anunţată că avem, de asemenea, un răspuns de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru domnul deputat Dunava Costel Neculai, de la Grupul PSD, la interpelarea cu tema "Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice şi producţiei de film în România".

Domnul deputat Dunava nefiind prezent, răspunsul îi va fi transmis în scris.

Şi ultima interpelare, tot către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, din partea domnului deputat Toma Ilie, de la Grupul PSD. O interpelare cu tema "Programe de sprijin pentru IMM-uri".

Domnul secretar de stat Terente Ciui?

Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Domnul Terente Ciui (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 441B din 7 septembrie 2021, având ca obiect "Programe de sprijin pentru IMM-uri", vă comunicăm următoarele.

În ceea ce priveşte întrebarea nr. 1 - "În perioada de vârf pandemic al valului 4 veţi fi de acord cu un nou lockdown pentru IMM-uri?", precizăm că în funcţie de dinamica evoluţiei SARS-CoV-2 şi asigurarea sănătăţii publice, atât activitatea operatorilor economici, cât şi măsurile de conduită socială responsabile în prevenirea răspândirii coronavirusului COVID-19, respectiv măsurile de distanţare socială rămân apanajul Ministerului Sănătăţii, ca instituţie competentă, în colaborare cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, structură operaţională a Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la întrebarea nr. 2 - "Ce programe de sprijin al IMM-urilor există şi când se vor aplica la modul concret?" -, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului sprijină mediul economic şi iniţiativele antreprenoriale sustenabile în vederea dezvoltării operatorilor economici, iar facilitarea accesului la finanţare reprezintă o prioritate cheie pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului antreprenorial.

În prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului gestionează schema de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, prin implementarea măsurilor:

• Măsura 1 - "Microganturi pentru IMM-uri";
• Măsura 2 - "Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor".

Măsura 2 a fost una dintre cele mai grele provocări ale ministerului. Măsura avea iniţial o finanţare de 265 de milioane de euro, dar OUG-ul dat în 18 noiembrie 2020 prevedea 765 de milioane de euro, 500 de milioane de euro din bani europeni. Măsura a fost deblocată şi s-a reluat plata celei de-a treia tranşe, în valoare de 241 de milioane.

Întrebarea nr. 3 - "Ce soluţii pentru minimizarea efectelor pandemiei aveţi în plan să aplicaţi?".

Activitatea MEAT este orientată în prezent pe direcţiile de acţiune:

• Debirocratizare/reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi;
• Scheme de ajutor de stat/de minimis pentru IMM-uri:
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice:
• Programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderi - Măsura 1 - Microgranturi; Măsura 2 - Granturi pentru capital de lucru şi Măsura 3 - Granturi pentru investiţii;
• Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up National România";
• Programe de conservare sau de închidere a minelor;
• Programul de marketing şi promovare turistică;
• Programul de dezvoltare a produselor turistice...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Terente Ciui:

Da.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm de disponibilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului de a vă comunica, în termen, orice alt răspuns ce va fi solicitat.

Deci este depus şi în scris.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Terente Ciui:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat Ilie Toma, vă rog, aveţi un minut pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Din nou, aţi văzut şi dumneavoastră această prezentare generală, măsuri generale.

Dar, hai să fim sinceri, domnule secretar de stat, nu funcţionează nimic optim din ceea ce mi-aţi spus.

Start-up Nation 1, Start-up Nation 2 erau nişte programe adevărate pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Treaba asta cu COVID-ul spuneţi că e treaba Ministerului Sănătăţii.

Nu, este şi treaba Ministerului Economiei, pentru că odată intrată într-o criză sanitară, aţi văzut că şi criza economică ne-a cuprins peste tot în România.

Nu mai ştiu nimic despre acele vouchere de vacanţă. Acelea sunt măsuri adevărate care se iau când vrei să salvezi o economie, pentru că acei bani tot s-au întors, în general, în mediul privat, să ştiţi, mediul privat a beneficiat de acei bani. Evident, şi bugetarii. Nu se pune problema.

Deci, rog mult, încă o dată, indiferent cine va veni şi cine va fi la conducerea Ministerului Economiei, să aveţi mai multă aplecare asupra problemelor întreprinderilor din România. Nu mai lăsaţi economia să meargă în cap, pentru că o să ajungem într-o zi şi nu o să mai avem ce măsuri să mai luăm pentru că nu o să mai avem economie.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai luaţi cuvântul?

Un minut, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Terente Ciui:

Sigur.

Referitor la voucherele de vacanţă, sigur că este o chestiune foarte bună pentru economie şi, din câte am înţeles, se vor relua începând cu anul 2022.

În ceea ce priveşte interesul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Ministerul Economiei face eforturi mari, acum, în special pentru informatizarea, debirocratizarea acestor IMM-uri.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Haideţi, să veniţi cu măsuri concrete!

Dumnezeu să vă ajute!

Domnul Terente Ciui:

O să venim.

Mulţumesc.

O zi bună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte răspunsuri la întrebări şi interpelări adresate de către deputaţi miniştrilor, declar aici închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.44.