Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa de astăzi cu partea a doua, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Avem patru răspunsuri.

Pentru restul, Guvernul, prin ministere, solicită amânare.

Avem două ministere.

Ministerul Educaţiei, doamna secretar de stat Irina Danielescu.

Prima întrebare este din partea domnului Vasile Nagy, de la Grupul SOS, întrebarea nr. 656A - "Solicitare de date actualizate şi clarificări privind fenomenul abandonului şcolar".

Dacă domnul deputat doreşte să expună întrebarea sumar?

Domnul deputat Vasile Nagy este prezent... atent?

Bun.

Atunci dau cuvântul doamnei secretar de stat, pentru a oferi răspunsul la această întrebare, în maximum trei minute.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Irina Danielescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 656A/2025, vă comunic următoarele.

Pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii abandonului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educaţie, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale şi strategii de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

Principalele orientări strategice în domeniul asigurării unei educaţii incluzive şi de calitate pentru toţi copiii sunt convergente cu documentele europene programatice.

Priorităţile acestui domeniu sunt următoarele: crearea şi promovarea de practici incluzive centrate pe elevi şi asigurarea resurselor materiale aferente unei educaţii incluzive, echitabile şi de calitate; sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar; reducerea ratei de părăsire a sistemului de învăţământ; revizuirea unor programe sociale şi extinderea Programului "Masă caldă"; îmbunătăţirea şi promovarea programelor de susţinere a reintegrării şcolare a persoanelor care au abandonat şcoala; îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice; susţinerea copiilor cu părinţi plecaţi să lucreze în străinătate; creşterea calităţii sistemului de educaţie la toate nivelurile.

Printre măsurile privind incluziunea socială a grupurilor aflate în situaţii vulnerabile se regăseşte Programul naţional "Masă sănătoasă", care se adresează preşcolarilor şi elevilor prezenţi la activităţile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar şi constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar.

În acest sens, Guvernul a decis extinderea Programului "Masă sănătoasă" la peste 500.000 de beneficiari, prin încorporarea mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi şcolare.

De asemenea, Componenta C15. Educaţie, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, cu un buget alocat de 3,6 miliarde de euro, abordează unele dintre principalele provocări ale sistemului de educaţie, legate de calitate, echitate şi infrastructură.

Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, aprobat prin H.G. nr. 1.309/2021 este o intervenţie sistemică, implementată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ca o schemă de granturi competitive finanţate din PNRR, cu scopul de a combate părăsirea timpurie a şcolii şi abandonul şcolar.

Nevoile abordate prin proiectele PNRAS au pus un accent puternic pe intervenţii adaptate şi sprijin continuu pentru elevi, profesori şi familii.

Principalele elemente au ţinut de: prevenirea abandonului şcolar; creşterea participării şcolare; sprijinul susţinut pentru învăţare, pentru elevii din comunităţile defavorizate; asigurarea stabilităţii şi formării cadrelor didactice; dotarea şcolilor şi implicarea părinţilor; asigurarea stării de bine, dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor.

Demersul de evaluare a progresului implementării schemei de granturi PNRAS este sprijinit de asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, care a analizat evoluţia şcolilor care au înregistrat un risc ridicat şi mediu de abandon şcolar, stabilit prin utilizarea indicelui de evaluare a vulnerabilităţii şcolare privind părăsirea timpurie a şcolii. Acest indice măsoară vulnerabilitatea pe baza unor factori, precum ponderea profesorilor suplinitori, rata de absolvire a clasei a VIII-a, abandonul şi repetenţia şi aşa mai departe.

În perioada 2022 - 2024 au fost lansate şi contractate proiecte PNRAS aferente mai multor apeluri, iar gestionarea eficientă a bugetelor din cadrul acestor proiecte are un impact semnificativ asupra reducerii vulnerabilităţilor şcolilor şi a riscului de părăsire timpurie a şcolii.

Rezultatele arată că pentru fiecare creştere unitară a progresului în dinamică, gradul de execuţie bugetară creşte cu 0,025 unităţi.

Finanţarea Programului PNRAS, în primii ani de implementare, a dus, în primul rând, la rezultate şcolare îmbunătăţite, ce asigură o tranziţie către învăţământul secundar superior mai mare şi o reducere a abandonului şcolar.

Planul strategic...

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă secretar de stat, aţi depăşit puţin timpul alocat, conform Regulamentului, care este de trei minute.

Dacă puteţi să rezumaţi răspunsul cu informaţiile cele mai importante de acolo.

Vă mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Sigur.

Mulţumesc.

Încă 30 de secunde.

În scopul reducerii şi prevenirii abandonului şcolar s-au implementat proiecte, în cadrul a două apeluri de proiecte competitive POCU74 - "Şcoală pentru toţi", POCU73 - "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate", iar rezultatele aşteptate, în urma implementării operaţiunilor finanţate în cadrul acestora, vizează creşterea ratei de participare în învăţământul primar şi secundar, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de prevenţie şi competenţe îmbunătăţite ale personalului didactic.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Cătălin Drulă:

Dacă domnul deputat Vasile Nagy doreşte să intervină cu precizări sau comentarii, din sală sau din online, având în vedere că şedinţa se desfăşoară în format hibrid? Nu.

Atunci trecem la următoarea întrebare, adresată de acelaşi domn deputat, întrebarea nr. 657A - "Clarificări privind calitatea educaţiei".

La fel, doamnă secretar de stat, vă rog să oferiţi răspunsul. Şi încercaţi să vă încadraţi în cele trei minute alocate regulamentar.

Mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Am să încerc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Clarificări privind calitate educaţiei", vă comunic următoarele.

Principalele orientări strategice în domeniul asigurării unei educaţii inclusive şi de calitate pentru toţi copiii sunt convergente cu documentele europene programatice - Planul de Redresare şi Rezilienţă, Pactul Verde European, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Rezoluţia Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană.

Priorităţile Ministerului Educaţiei şi Cercetării aferente acestui domeniu au în vedere: crearea şi promovarea de practici incluzive; sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar; îmbunătăţirea şi promovarea programelor de susţinere a reintegrării şcolare a persoanelor care au abandonat şcoala; reducerea ratei de părăsire a sistemului de învăţământ; îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice; susţinerea copiilor cu părinţi plecaţi să lucreze în străinătate; creşterea calităţii sistemului de educaţie, la toate nivelurile; consolidarea pachetului social pentru educaţie, vizând elevii din grupele de risc.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Agenţia Română de Asigurări a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, este partenerul 1 în Proiectul "Sistem unitar pentru educaţie timpurie incluzivă şi de calitate", finanţat prin Programul "Educaţie şi ocupare 2021-2027".

ARACIP are ca atribuţie efectuarea evaluării externe a calităţii educaţiei, realizate de orice furnizor de educaţie din învăţământul preuniversitar sau de alte organizaţii furnizoare de programe de formare profesională.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea învăţământului preuniversitar, autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar, în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită autoritatea.

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale.

Totodată, consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, în perioada 2019-2025, Ministerul Educaţiei a alocat fonduri la Capitolul "Cheltuieli de capital", Titlul 51 - "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice de la bugetul de stat", în vederea realizării lucrărilor de investiţii necesare aducerii unităţilor şcolare la standardele în vigoare.

Evaluarea curentă a elevilor, metodele şi instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline, şi se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În baza Programului "Educaţie şi Ocupare 2021-2027", creşterea calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională pentru asigurarea echităţii sistemului şi o mai bună adaptare la dinamica pieţei muncii şi la provocările inovării şi progresului tehnologic, s-a iniţiat o amplă şi atentă analiză a mecanismelor de identificare a copiilor în risc de a înregistra dificultăţi în formarea competenţelor de bază.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii finanţate prin PNRR, implementează proiectul finanţat "Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar", adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei, Investiţia 8, program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.

Pentru exemplificare, am trimis Anexa nr. 2.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă domnul deputat Vasile Nagy doreşte să intervină din online sau din sală? Nu.

Atunci trecem la a treia întrebare pentru Ministerul Educaţiei, şi ultima, adresată de domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităţilor naţionale.

Este vorba de întrebarea nr. 666A - "Condiţii restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei".

Doamnă secretar de stat, aveţi trei minute pentru a oferi răspunsul la această întrebare.

Vă rog.

Doamna Irina Danielescu:

Da, mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Condiţii restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei", vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 32 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, aprobată prin OM 6.877/2023, comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti, de mobilitate, analizează, actualizează şi corectează, după caz, în colaborare cu unităţi de învăţământ, proiectul de încadrare a personalului didactic de predare, precum şi condiţiile specifice de ocupare a posturilor didactice.

Condiţiile specifice de ocupare a posturilor catedrelor vacante sunt considerate doar în cadrul etapei de transfer/pretransfer, consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar şi în cadrul etapei de modificare a repartizării cadrelor didactice angajate cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului catedrei.

Conform prevederilor OM nr. 4.812/2020, ocuparea posturilor şi catedrelor didactice de la clasele cu profil pedagogic necesită, în mod obligatoriu, avizul directorului colegiului sau liceului pedagogic, pe baza unor criterii specifice.

De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte, în perioada de înscrieri şi de verificare a dosarelor sau de validare a fişelor de înscriere la aceste etape, acordul directorului liceului pedagogic, eliberat în baza criteriilor stabilite de Consiliul de administraţie, avizat de inspectorul şcolar, pentru ocuparea posturilor didactice, catedrelor vacante sau rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic de la liceele cu profil pedagogic.

Prevederile metodologiei-cadru menţionează că inspectorul şcolar general al ISJ ISMB, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, constituite la nivelul ISJ ISMB, precum şi directorii unităţilor de învăţământ răspund de corectitudinea organizării şi desfăşurării etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar.

Prin urmare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură coordonarea metodologică a mobilităţii personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar şi nu poate modifica hotărâri ale consiliilor de administraţie sau revoca/modifica decizii de repartizare emise de inspectoratele şcolare judeţene, nu încheie şi nu încetează contracte individuale de muncă ale personalului didactic încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

De la Ministerul Apărării Naţionale, înţeleg că s-a solicitat posibilitatea de a oferi domnului deputat Emanuel Ungureanu răspuns în scris la întrebarea nr. 495A.

Prin urmare, am epuizat lista întrebărilor pentru care există reprezentanţi ai Guvernului, în sală, şi dau citire întrebărilor pentru care se solicită amânare.

Respectiv:

- de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii sunt trei întrebări: întrebările 641A, 668A, 669A, pentru care se solicită amânare;

- o întrebare pentru care Ministerul Afacerilor Interne solicită amânarea - 644A;

- şi cinci întrebări adresate Ministerului Sănătăţii, pentru care acest minister solicită amânarea, respectiv nr. 632A, 667A, 670A, 559A şi 540A.

Sperăm ca aceste răspunsuri să fie oferite de Guvern într-un timp cât mai scurt.