Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a treia a şedinţei de astăzi, 26 mai 2025. Această parte este consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Începem cu doamna deputat Cîmpianu, de la SOS. Dacă este în sală? Da.

Şi are o întrebare pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe este doamna secretar de stat, Janina Sitaru.

Tema interpelării este "Mai aveţi controlul ambasadelor româneşti din diaspora?", interpelarea cu numărul 190B.

Doamnă secretar de stat, aveţi 3 minute pentru a răspunde.

Îmi cer scuze!

Dacă doamna deputat doreşte să reia, într-un minut, tema întrebării? Dacă nu, trecem direct la răspuns.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu (din sală):

Direct răspunsul!

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem direct la răspuns.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul, în trei minute să daţi răspunsul.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru început o să precizez - nu cred că mă pot încadra şi o să fac un rezumat, în cele trei minute, răspunsul la întrebare având aproximativ şase pagini.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu numărul 190B.

Cu titlu general, precizăm că Ministerul Afacerilor Externe are ca obiectiv prioritar protejarea drepturilor cetăţenilor români în străinătate, prin oferirea de servicii consulare de calitate, precum şi prin acordarea de protecţie şi asistenţă consulară la standarde maxime de eficienţă şi profesionalism.

În acest context, îmbunătăţirea, diversificarea şi modernizarea serviciilor consulare oferite cetăţenilor români din străinătate, care să răspundă cât mai bine nevoilor comunităţilor româneşti, reprezintă o preocupare constantă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.

Digitalizarea activităţii Ministerului Afacerilor Externe în domeniul consular, demarată în anul 2011, a reprezentant o componentă esenţială a procesului de modernizare şi regândire a serviciului consular. Informatizarea serviciilor consulare a permis reducerea aglomeraţiei şi a deplasărilor repetate la ghişeul consular şi a contribuit la organizarea în parametri normali a activităţii de lucru cu publicul în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, prin furnizarea posibilităţii de programare online, pe portarul econsulat.ro.

La nivelul Ministerului Afacerilor Externe au fost dezvoltate mai multe mecanisme corelate care permit monitorizarea nemijlocită şi constantă a activităţii ambasadelor şi oficiilor consulare, printre care:

- Verificarea activităţii prin intermediul sistemelor informatice consulare;

- Organizarea de misiuni de evaluare şi îndrumare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare;

- Gestionarea şi soluţionarea petiţiilor.

Din datele disponibile la nivelul Ministerul Afacerilor Externe, la majoritatea activitatea consulară se desfăşoară în parametri normali, iar cetăţenii care au nevoie... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cătălin Drulă:

Staţi puţin, doamnă secretar de stat!

Rog colegii care sunt în sală să păstreze liniştea şi ordinea acestei şedinţe. Este o şedinţă parlamentară, avem nevoie de puţin respect.

Vă rog să continuaţi.

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

Deci, există câteva ambasade şi oficii consulare la care timpul de aşteptare pentru obţinerea unei programări este mai îndelungat. Această situaţie este cauzată nu de nefuncţionarea sistemului informatic, ci de faptul că, în anumite perioade, cererea de servicii consulare din partea cetăţenilor români depăşeşte capacitatea de procesare a personalului consular existent, în ciuda eforturilor permanente ale ministerului de a asigura necesarul de resurse umane în întreaga reţea consulară.

În ceea ce priveşte funcţionarea Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni, prin intermediul căruia sunt procesate serviciile consulare, precum şi a portalului extern econsulat.ro, prin intermediul căruia cetăţenii români îşi pot programa online vizita la consulat, este monitorizată permanent de către structurile de specialitate din cadrul ministerului. În acest sens, în cadrul Departamentului Consular îşi desfăşoară activitatea un centru de asistenţă, care preia şi tratează orice disfuncţionalitate a sistemului informatic semnalată de personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare.

După cum am menţionat anterior... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog să-i lăsaţi microfonul doamnei secretar de stat! (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Janina-Mirela Sitaru:

După cum am spus şi la început, este o întrebare cu un răspuns mai complex, pe care doamna deputat l-a primit deja.

Dacă consideraţi că mă pot opri aici...

Domnul Cătălin Drulă:

Da, vă rog să vă opriţi.

Şi dacă doamna deputat doreşte să ceară lămuriri suplimentare, are un minut la dispoziţie, după care dumneavoastră îi puteţi da dreptul la replică, în acelaşi interval de un minut.

Doriţi să...

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu (din sală):

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Deci, nu doriţi să...

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu (din sală):

Nu, e OK!

Domnul Cătălin Drulă:

Nu. Bun.

Trecem la următoarea interpelare.

Tot din partea Grupului SOS, domnul deputat Ţiu, dacă este în sală?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Bun.

Sunteţi în sală.

Aveţi o întrebare către Ministerul Culturii, cu tema "S.O.S. Patrimoniul istoric al judeţului Olt".

Din partea Ministerului Culturii este prezentă doamna subsecretar de stat, Irina Sanda Marin Cajal.

Domnule deputat,

Sunteţi de acord să vă dea răspunsul, fără să mai reluaţi încă o dată întrebarea de la microfon?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Desigur!

Domnul Cătălin Drulă:

În regulă!

Vă rog să daţi răspunsul.

Să vă aranjaţi puţin microfonul, să fie către gură şi să vă auziţi clar, în sală.

Şi să ţinem linişte pe durata intervenţiei.

Vă rog.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 154B/25 martie 2025, având ca obiect "S.O.S. Patrimoniul istoric al judeţului Olt", vă comunicăm următoarele.

Obiectivele de importanţă naţională menţionate de către dumneavoastră şi aflate pe teritoriul administrativ al judeţului Olt sunt cuprinse în lista monumentelor istorice din anul 2015 aferente judeţului Olt.

Aşa cum există un decalaj istoric, din toate punctele de vedere, între Marea Britanie şi România, de la economie la educaţie şi cultură, există un decalaj istoric între judeţul Olt şi celelalte judeţe, în domeniul arheologiei.

Cercetările arheologice în judeţul Olt au început mai târziu, în anul 1936 la Sucidava, şi abia în anul 1965 la Romula, faţă de secolul al XIX-lea, la Sarmizegetusa şi 1913 la Histria. Numărul redus de arheologi la muzeele din judeţul Olt, faţă de cel din ţară, a fost şi rămâne şi el un impediment pentru cercetarea arheologică sistematică de amploare în siturile de epoca romană menţionată.

Comisia Naţională Limes susţine cu expertiza de specialitate şi îşi exprimă susţinerea pentru cercetarea şi valorizarea patrimoniului arheologic de epocă romană din Lista UNESCO din judeţul Olt şi invită autorităţile locale la implicare, prin realizarea unor proiecte de conservare, restaurare şi valorificare turistică a acestuia, din fonduri europene, singurul în măsură să atingă acest obiectiv.

Vă mulţumesc.

Semnează doamna ministru Intotero.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ţiu, doriţi să faceţi comentarii suplimentare?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Nu, mulţumesc! Voi reveni în scris către minister.

Domnul Cătălin Drulă:

În regulă, veţi reveni în scris către minister.

Bun.

Atunci, trecem la Ministerul Sănătăţii.

Dacă de la Grupul USR, domnul Andrei Gheorghiu este prezent? Nu.

Domnul deputat Ţiu, din nou.

Aveţi o întrebare adresată Ministerului Sănătăţii, cu tema "Criza de resursă umană din spitalele publice din România". Întrebarea are nr. 86B.

Şi, din partea ministerului, este aici, pentru a vă răspunde, doamna secretar de stat Stela Firu.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Îmi cer scuze, trebuie să merg la comisie!

Voi primi răspunsul în scris.

Domnul Cătălin Drulă:

Bun, atunci trecem peste întrebarea aceasta.

Domnul deputat, ca să se audă, a dorit răspunsul în scris, pentru că trebuie să meargă la comisie.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Enachi Raisa este în sală.

Este vorba despre întrebarea: "Sănătatea vasluienilor nu poate fi ignorată", 167B.

Aveţi posibilitatea de a relua tema întrebării. De obicei nu se uzează de aceasta, pentru că e clar.

Atunci, doamnă secretar de stat, aveţi trei minute pentru a răspunde la întrebarea nr. 167B.

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc.

Voi încerca, aşa cum m-a rugat doamna deputat, să mă încadrez.

Răspunsul este unul foarte lung.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "Sănătatea vasluienilor nu poate fi ignorată", vă comunicăm următoarele.

Legat de măsurile reale şi concrete pentru înlocuirea medicilor de familie care vor ieşi la pensie, vă informăm că, în vederea unei acoperiri adecvate cu resurse umane de medicină de familie, Ministerul Sănătăţii a organizat, în anul 2022, un grup tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri, necesar reformării asistenţei medicale primare, fiind întreprinse demersuri pentru:

- Organizarea de concursuri pentru îndrumătorii de stagiu pentru medicii rezidenţi în medicina de familie;

- Creşterea numărului de locuri pentru rezidenţiatul în medicina de familie;

- Asigurarea coordonării metodologice a îndrumătorilor de rezidenţiat, precum şi a procedurilor de implementare şi selecţie a îndrumătorilor acestora.

Astfel, în anul 2023, la concursul de rezidenţiat a fost alocat cel mai mare număr de locuri de medicină de familie, obiectivul fiind ca în 3-4 ani, pe măsură ce numărul medicilor de familie se va reduce, prin pensionare, să existe posibilitatea înlocuirii acestora.

Politica privind medicina primară este de debirocratizare şi asigurarea serviciilor medicale de diagnostic, evaluare, tratament şi monitorizare a pacientului. Încărcarea administrativă a medicinei primare se doreşte a fi diminuată, prin digitalizare şi debirocratizare.

Printre preocupările Ministerului Sănătăţii se numără şi insuficienţa medicilor de familie, lipsa atractivităţii unei cariere în medicina primară, distribuţia inechitabilă a resursei umane din acest domeniu, precum şi vârsta înaintată a medicilor de familie, aproximativ 40% din numărul total de medici de familie fiind în pragul pensionării sau depăşind deja vârsta de pensionare, ceea ce va accentua şi mai mult deficitul în următorii ani.

În spirit de colaborare şi responsabilitate, în funcţie de competenţele care-i sunt atribuite, prin lege, Ministerul Sănătăţii reiterează angajamentul de a continua dialogul constructiv cu autorităţile competente şi de a depune toate eforturile necesare pentru a menţine şi a îmbunătăţi sistemul de sănătate.

În prezent, condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006, Hotărârea de Guvern nr. 521/2023, Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/2023.

Hotărârea Guvernului nr. 521...

Domnul Cătălin Drulă:

Pregătiţi-vă să finalizaţi!

Doamna Stela Firu:

Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 are în vedere asigurarea accesului la medicina primară pentru populaţia defavorizată, indiferent de zonă.

Pentru mediul rural, medicii de familie intră în relaţie cu Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent de numărul de persoane asigurate înscrise pe lista proprie.

De asemenea, medicul de familie nou-venit într-o unitate administrativ-teritorială din mediul rural beneficiază lunar, în baza convenţiei de furnizare de servicii medicale, pentru o perioadă de maximum 6 luni, de un venit care este format din sumele de care beneficiază medicul nou-venit, la care se adaugă un spor de 50%.

Domnul Cătălin Drulă:

Bun.

Dacă se poate să finalizaţi, că aţi depăşit timpul destul de mult, vă rog.

Doamna Stela Firu:

Da.

De asemenea, numărul redus de persoane asigurate înscrise pe lista medicilor de familie din mediul rural şi din mediul urban pentru oraşele unităţi administrativ-teritoriale cu număr de până la 1.200 de locuitori s-a schimbat şi, astfel, permite medicilor de familie să primească venituri substanţiale, şi nu sunt calculate numai per capita.

De asemenea, pot să vă spun că, acum 2 ani, s-a schimbat Legea nr. 95 privind accesul medicilor în mediul rural, dându-le posibilitatea ca şi celor care sunt în urban să poată deschide puncte secundare în mediul rural, lucru care nu era prevăzut în Legea nr. 95, până acum 2 ani.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamnă deputat Enachi, doriţi o completare?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da, da!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi un minut.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos.

Nu ştiu cum se face că, la aceste interpelări, răspunde un secretar de stat, iar aici, în faţă, vine cu totul altcineva să ne răspundă. Dar nu asta este problema cea mai mare.

Problema cea mai mare este că în judeţul Vaslui avem două oraşe, Murgeni şi Negreşti, care nu dispun de spital.

Bine, în Negreşti a fost spital construit, după care s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu fondurile, au rămas doar pereţii goi şi mucegai, inclusiv şi tehnica - de fapt, spitalul a fost dotat cu toată tehnica, aparatura care trebuia, dar nu ştiu ce s-a întâmplat - şi sunt fonduri care sunt de pe spatele românilor.

De aceea, spun că toate modificările care s-au făcut, nu s-au făcut...

De fapt, doamna spune că s-a modificat legea şi s-a creat o punte, dar nimeni, din oraşe, nu se duce în localităţi - mă refer la doctorii de familie - pentru a acorda serviciile medicale. Şi aici chiar este o problemă.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, doriţi să oferiţi o replică?

Doamnă secretar de stat Firu, doriţi să oferiţi un răspuns, o replică sau nu?

Doamna Stela Firu (din loja Guvernului):

Nu.

Domnul Cătălin Drulă:

Nu.

Bun.

Trecem la următoarea interpelare.

Dacă în sală se află domnul deputat Lăzăroi? Nu.

Dacă în sală se află domnul deputat Ciubuc Ciprian? Nu.

Am terminat cu Ministerul Sănătăţii.

Mulţumim.

Trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

Dacă în sală se află domnul deputat Koler?

Domnul Eduard-Virgil Koler (din sală):

Da, prezent!

Domnul Cătălin Drulă:

Bun.

Aveţi o interpelare cu tema "Situaţia capacităţii de intervenţie subacvatică în judeţul Mehedinţi şi lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgenţă", cu nr. 330B.

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Domnule preşedinte,

Ciprian Ciubuc, prezent!

Domnul Cătălin Drulă:

Da, v-am strigat numele, dar cred că eraţi implicat într-o conversaţie cu colegul.

Atunci, revenim puţin la Ministerul Sănătăţii.

Interpelarea cu tema "Fenomenul adicţiilor".

Doriţi să o adresăm, da, ministerul ? Bun.

Este interpelarea nr. 172B.

Nu cred că doriţi să mai reluaţi încă o dată întrebarea de la microfon, deşi aţi fi avut posibilitatea. Dar, pentru eficienţă, o rog pe doamna secretar de stat, Stela Firu, să vă răspundă la această interpelare.

Cu rugămintea, doamnă secretar de stat, să vă încadraţi în 3 minute.

Doamna Stela Firu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "Fenomenul adicţiilor", vă comunicăm următoarele:

Toate Centrele de Sănătate Mintală şi pentru Prevenirea adicţiilor furnizează servicii în ambulator pentru persoanele care suferă de adicţii şi sunt 82 în toată ţara, 82 la număr, sunt în curs de reorganizare ca urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2025, dar sunt funcţionale.

În judeţul Neamţ există un singur Centru de Sănătate Mintală şi pentru Prevenirea Adicţiilor, care aparţine de Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, care are profesioniştii necesari pentru a oferi servicii de specialitate persoanelor care suferă de adicţie.

La nivelul Cancelariei Prim-Ministrului se derulează Planul naţional de acţiune în sănătate mintală care are printre obiectivele sale acela de a creşte cu 23 de centre numărul Centrelor de Sănătate Mintală la nivel naţional, plan care a început să fie implementat din noiembrie 2024.

În acest plan sunt prevăzute sursele bugetare pentru dezvoltarea acestor centre.

În 2025, prin Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, sunt prevăzute fonduri pentru aceste Centre de Sănătate Mintală, pentru activităţi de testare la substanţe psihoactive, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2025 s-au extins atribuţiile şi serviciile acestor centre, ele asigurând activităţi şi servicii de prevenire a consumului de substanţe şi tratament în ambulator pentru persoanele dependente.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să ceară lămuri suplimentare?

Aveţi un minut, domnule deputat Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, Ministerul Sănătăţii, prin doamna secretar de stat, îmi răspunde la interpelare şi confirmă că în judeţul Neamţ nu avem un centru de prevenire a adicţiilor, atât la tineri care sunt consumatori de droguri, cât şi la persoane adulte.

În acest sens, vreau să ridic atenţia atât Ministerului Afacerilor Interne, şi Ministerului Sănătăţii, cât şi DGA, că în jurul Liceului Economic din Piatra Neamţ sunt unii tineri care vând droguri copiilor de clasa a VII-a, a VIII-a.

Rog ca Ministerul Afacerilor Interne să se autosesizeze şi Poliţia din Piatra Neamţ să-şi facă treaba.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Sper că domnul Macovei şi-a notat această chestiune, cum e firesc.

Doamnă secretar de stat, doriţi să...?

Nu mai aveţi un drept la replică aici.

Atunci, trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

Din partea domnului deputat Koler, cum spuneam, este acea interpelare legată de "Situaţia capacităţii de intervenţie subacvatică în judeţul Mehedinţi", şi îl rog pe domnul secretar de stat Macovei să dea răspunsul în 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Situaţia capacităţii de intervenţie subacvatică în judeţul Mehedinţi şi lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgenţă", potrivit informaţiilor primite de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, precizăm următoarele:

Dotările efective ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Drobeta al judeţului Mehedinţi, la momentul actual, pentru a interveni în medii acvatice sunt şase ambarcaţiuni pentru intervenţie şi o autospecială de intervenţie destinată scafandrilor.

De asemenea, la nivel ISUJ Mehedinţi sunt încadrate două posturi de scafandru autonom cu personal certificat, subofiţer operativ principal şi scafandru autonom pentru intervenţiile de căutare-salvare în/din domeniul acvatic.

Totodată, menţionăm că la evenimentul produs în judeţul Mehedinţi, în momentul în care s-a primit informaţia că unul dintre autovehicule a căzut în Dunăre, ISUJ Mehedinţi a solicitat în sprijin intervenţia echipajului de scafandri din cadrul ISUJ Caraş-Severin, pentru executarea misiunilor de căutare-salvare victime în mediul acvatic. Pentru operativitate, a fost luată măsura preluării echipajului de scafandri de la ISUJ Caraş-Severin cu elicopterul aflat în acel moment pe heliportul Drobeta-Turnu Severin şi transportul acestora la locul intervenţiei. Au mai fost trimise, în sprijin, la locul intervenţiei, o automacara aflată în dotarea aceleiaşi structuri, în vederea ridicării autovehiculului aflat în submersiune şi o dronă subacvatică aflată în dotarea Salvamont Gorj, pentru recunoaşterea şi cercetarea mediului subacval.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să cereţi lămuriri suplimentare?

Vă rog, la microfon.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat.

Constatăm încă o dată că suntem puţin anacronici, în ceea ce priveşte dotările pe care ar trebui să le aibă un judeţ care are atât de multă deschidere la Dunăre, cum are judeţul Mehedinţi.

Înţeleg că există o dronă subacvatică, dar aceasta aparţine judeţului Gorj şi că a fost nevoie să vină din Gorj cineva pentru un accident în Mehedinţi.

La fel de mult înţeleg că cea mai mare parte a dotărilor este din judeţul Caraş-Severin.

Deci, a fost nevoie să vină cineva din Caraş-Severin ca să intervină pe teritoriul judeţului Mehedinţi.

Totuşi, domnule secretar de stat, v-aş ruga să reconsideraţi dotările pentru judeţul Mehedinţi, pentru că eu nu cred că este Dunăre în judeţul Gorj, dar văd că drona subacvatică era acolo. Adică mi se pare că suntem puţin într-o situaţie kafkiană.

Vă mulţumesc încă o dată pentru răspuns.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat Macovei, doriţi să exercitaţi un drept la replică?

Domnul Silviu Nicu Macovei (din sală):

Am notat.

Domnul Cătălin Drulă:

Bun.

Domnul Silviu Nicu Macovei (din sală):

Am luat la cunoştinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

În regulă.

Vă mulţumesc.

Pentru Ministerul Afacerilor Interne mai aveau interpelări, dar întâi întreb dacă sunt în sală şi doresc să primească răspunsurile.

Doamna deputat Enachi mai este?

Da, sunteţi.

"Combaterea flagelului drogurilor în rândul tinerilor" - doriţi răspunsul în scris?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

În scris.

Domnul Cătălin Drulă:

În scris. Bun.

Domnul deputat Ionescu? Doriţi răspunsul acum, da?

Domnul Tudor Ionescu (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Este vorba despre interpelarea "«Importul» unor populaţii străine în România, în scop de muncă vs. încurajarea repatrierii cetăţenilor români emigranţi, care pot fi reintegraţi pe piaţa forţei de muncă din România" - 324B.

Vă rog să daţi răspunsul, domnule secretar de stat, 324B.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect "«Importul» unor populaţii străine în România, în scop de muncă vs. încurajarea repatrierii cetăţenilor români emigranţi, care pot fi reintegraţi pe piaţa forţei de muncă din România", prin rapoarte la aspectele ce vizează competenţele Ministerului Afacerilor Interne, precizăm următoarele:

Avizul de angajare este documentul oficial eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin, pe o anumită funcţie, vizele eliberate străinilor ulterior pentru intrarea pe teritoriul României în scop de angajare în muncă fiind de resortul Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, arătăm că, ulterior intrării străinilor pe teritoriul României, aceştia depun cereri pentru prelungirea dreptului de şedere, la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

De asemenea, datele statistice privind numărul avizelor de angajare şi numărul străinilor cu drept de şedere temporară în scop de muncă pe teritoriul României, precum şi numărul total al deciziilor de returnare emise pe numele străinilor proveniţi din state asiatice şi africane, în intervalul de referinţă pentru care nu au fost obţinute în prealabil avize de angajare de către angajatorii români, în funcţie de ţara de origine a acestora, puse la dispoziţia Inspectoratului General pentru Imigrări, sunt prezentate în anexă.

Totodată, precizăm faptul că decizia de returnare este actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se constată că şederea unui străin este ilegală şi stabileşte obligaţia acestuia de returnare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să cereţi lămuriri suplimentare? Da?

Domnul Tudor Ionescu (din sală):

Sigur.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi un minut.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc.

Dar eu am formulat nişte întrebări precise, clare, concise. Răspunsul pe care dumneavoastră l-aţi dat astăzi aici este cât se poate de evaziv şi deloc la obiect.

Pe cale de consecinţă, voi face o reiterare, dacă nu aveţi datele pe care vi le-am furnizat, defalcate pe fiecare stat de origine, defalcate pe fiecare an al perioadei 2020-2024.

De asemenea, întrebarea foarte punctuală şi clară, cu privire la acele misiuni itinerante în diferite state asiatice cu surplus de populaţie activă - Nepal, Sri Lanka, Bangladesh şi aşa mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Dacă doriţi să daţi un drept la replică, domnule secretar de stat?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Domnule deputat,

Dacă îmi permiteţi...

Domnule preşedinte,

Mulţumesc frumos.

Eu v-am precizat, la momentul potrivit, că aceste răspunsuri sunt prezentate şi în anexe, pe care vi le pun la dispoziţie.

Deci, am răspuns exact formulării pe care dumneavoastră aţi adresat-o Ministerului Afacerilor Interne. Nu înţeleg unde spuneţi dumneavoastră că nu am răspuns. Asta e problema mea.

Deci, punctual şi la obiect, am răspuns exact la ce aţi solicitat dumneavoastră.

Domnul Tudor Ionescu (din sală):

Punctual, eu nu am citit anexele.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Păi, vedeţi? Eu v-am spus. Dacă m-aţi fi ascultat cu atenţie... (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Bun...

(Domnul deputat Tudor Ionescu solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău, nu mai e o procedură regulamentară pentru încă o intervenţie. Poate vă lămuriţi separat.

Pentru... pentru bandă a rămas...

Domnul Silviu Nicu Macovei (din sală):

Ne clarificăm imediat.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi un dialog, căci este foarte normal să aveţi un dialog între parlamentari şi reprezentanţii Guvernului, separat.

Am terminat cu Ministerul Afacerilor Interne.

În interesul economisirii timpului, pentru ceilalţi colegi care sunt aici, vă spun că, de la Ministerul Educaţiei, doamna Corina Atanasiu, nu este prezentă, deci nu mai este nevoie să aşteptaţi.

De la Ministerul Finanţelor dacă este cineva? Domnul Andrieş? (Vociferări.) Nu mai e nevoie să aşteptaţi, pentru că domnul Georgescu a cerut răspuns în scris.

De la Ministerul Agriculturii, domnul Ţiu a cerut răspunsuri în scris.

Şi, atunci, ministerele care rămân.

Ministerul Apărării Naţionale.

Dacă domnul Pascalini este în sală? Nu este.

Deci, acea interpelare a domnului Pascalini - răspuns în scris.

Domnul Bachide va da răspuns în scris sau...

Şi, mai avem, cred că ultima interpelare, tot de la domnul deputat Ionescu, pentru care se dă răspuns astăzi - Ministerul Transporturilor; este vorba despre "Stabilirea traseului autostrăzii Bucureşti -Alexandria prin sudul satelor Popeşti şi Novaci pentru protejarea sitului arheologic/monumentului istoric «Popeşti - Cetatea geto-dacică Argedava» (cod LMI GR-I-s-A-14816; cod RAN 104172,01).

Domnule secretar de stat Săvoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Aşa cum am precizat, noi, pe data de 9 mai, v-am transmis răspunsul detaliat la toate întrebările dumneavoastră. Pe scurt, o să spicuiesc câteva elemente esenţiale.

În primul rând, faptul că proiectul se află în faza finală a Studiului de Fezabilitate, studiile de teren fiind finalizate, urmează ca în perioada imediat următoare să fie obţinut Acordul de Mediu. După obţinerea acestui acord, urmează aprobarea în Comitetul Tehnico-Economic al ministerului, aprobarea în Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrurilor Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, urmând să fie aprobaţi indicatorii tehnico-economici în Guvern, după care se poate demara procedura de achiziţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.

Referitor la Analiza Multicriterială, a fost parcursă Etapa întâi, cu studierea a patru opţiuni tehnico-economice de traseu, care au fost comparate, s-a ţinut cont de toate constrângerile întâlnite din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi s-a trecut la faza a doua, la Etapa a doua a Analizei Multicriteriale, unde au fost dezvoltate opţiunile tehnico-economice de traseu clasate pe locul 1 şi 2. Analiza Multicriterială a stat la baza variantei pe care s-a pornit la elaborarea Studiului de Fezabilitate.

În cazul Etapei de Analiză Multicriterială 2, s-au avut în vedere şi aspecte legate de patrimoniul cultural şi a rezultat că au fost identificate toate siturile arheologice şi monumentele istorice din ampriza proiectului şi din proximitatea acestuia.

Trebuie subliniat că lucrările de construcţie a drumului nu sunt de natură să afecteze integritatea monumentului istoric - care se vor derula în zona de protecţie a acestuia, în lunca Argeşului, şi nu la nivelul promotoriului pe care se află localizat monumentul.

Au fost efectuate toate demersurile în vederea aprobării şi avizării acestui traseu al proiectului de infrastructură rutieră; au fost respectate întocmai legislaţia şi procedurile în vigoare în domeniul patrimoniului cultural; au fost obţinute autorizaţiile aferente cercetării; au fost realizate investigaţii de teren complete; raportul arheologic a fost analizat şi aprobat în cadrul Comisiei Naţionale de Arheologie şi ulterior a fost emis avizul nr. 11 din 9 februarie 2024 de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Giurgiu.

Conform celor menţionate mai sus, s-a constatat că proiectul deţine toate aprobările şi avizele Ministerului Culturii, care, la momentul verificării raportului arheologic, nu a avut nicio obiecţie sau o recomandare cu privire la modificarea traseului.

În final, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte...

Domnul Cătălin Drulă:

Sigur, sigur, continuaţi.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

...vreau doar să accentuez faptul că, în conformitate cu stadiul proiectului prezentat de CNAIR în acest răspuns, nu rezultă încălcări, de către beneficiar, ale prevederilor legale privind avizarea variantei de traseu.

Totodată, considerăm că orice situaţie ulterioară emiterii avizelor Ministerului Culturii poate fi discutată şi analizată, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii arătându-şi întotdeauna disponibilitatea pentru un dialog deschis şi constructiv cu toate părţile implicate, având însă în vedere şi angajamentele asumate în ceea ce priveşte realizarea proiectelor majore, de importanţă europeană, care beneficiază de finanţare nerambursabilă.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat, domnule deputat, şi înţelegem să dovedim, la rândul nostru, o preocupare dedicată pentru subiectele adresate.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Doriţi să cereţi lămuriri suplimentare?

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc.

La un dialog deschis şi constructiv am invitat şi eu, în această fază a proiectului, respectiv faza premergătoare finalizării Studiului de Fezabilitate al Autostrăzii Bucureşti - Alexandria, tocmai în ideea de a salva ce mai poate fi salvat înainte să se întâmple un dezastru ireparabil, da? Discutăm despre o autostradă care va trece la 8 metri de acest sit arheologic de importanţă naţională. Şi nu spun eu că e de importanţă naţională, ci aşa este clasificat prin lege.

Deci, spuneţi că se vor desfăşura lucrările în lunca Argeşului, nu pe promotoriu, dar totuşi discutăm de o distanţă de doar 8 metri de această cetate, una din cele mai importante şi vechi din sudul României; a fost chiar capitala statului dac sub Burebista; deci, până la urmă, discutăm de patrimoniul nostru cultural identitar.

Am înţeles că în Analiza Multicriterială s-au avut în vedere impactul asupra mediului şi aşa mai departe şi s-a avut grijă la acest aspect, dar ce facem cu impactul asupra patrimoniului nostru cultural?

Nu mi-aţi oferit un răspuns liniştitor cu privire la viitorul acestui proiect; de aceea, voi face o reiterare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doriţi să...? (Se adresează domnului secretar de stat Ionuţ-Cristian Săvoiu.) Nu.

Bun. Acestea fiind spuse, constat că am epuizat lista interpelărilor pentru care există răspuns astăzi, aşa că declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.35.