Parliamentary debates

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, stimaţi colegi, trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse. Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

În continuare, voi da cuvântul doamnei deputat Arina-Patricia- Simina Moş, Grupul parlamentar al PNL. Nu este.

Domnul deputat Florin Caragaţă, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul deputat Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Doamna deputat Monica Ionescu, neafiliaţi? Nu este.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, era cazul să vină cineva.

Mulţumesc.

Doamna Dumitriţa Albu:

Interpelarea mea se intitulează "Clarificări privind numirea şi activitatea consulului onorific al României în Bordeaux".

În contextul responsabilităţii asumate de statul român de a asigura o reprezentare externă profesionistă, transparentă şi în interesul cetăţenilor români, vă solicit respectuos clarificări privind procesul de numire şi activitatea consulului onorific al României în Bordeaux, domnul Michel Beylot.

Având în vedere rolul consulilor onorifici în promovarea imaginii României, în facilitarea relaţiilor bilaterale şi în sprijinirea comunităţilor româneşti, consider necesară evaluarea obiectivă a activităţii şi a criteriilor care au fundamentat această numire.

Vă solicit să-mi comunicaţi următoarele:

- Care au fost criteriile concrete şi documentate ce au stat la baza numirii domnului Michel Beylot ca şi consul onorific al României în Bordeaux?

- Ce activităţi notabile, măsurabile şi relevante a desfăşurat pentru România, de la momentul numirii?

Vă rog să indicaţi evenimente, proiecte, acţiuni concrete sau rezultate obţinute în interesul cetăţenilor români.

- Există o evaluare periodică a activităţii domniei sale?

Dacă da, vă rog să precizaţi data ultimei evaluări, criteriile folosite şi concluziile acesteia.

Dacă nu, de ce nu a fost realizată o astfel de evaluare, având în vedere responsabilităţile publice asociate funcţiei?

- Care sunt beneficiile materiale reale, directe sau indirecte, de care beneficiază consulul onorific al României la Bordeaux?

Sprijin logistic, facilităţi, scutiri, avantaje de imagine, resurse, acces la resurse diplomatice.

Având în vedere numărul semnificativ al românilor care trăiesc în Bordeaux, transparenţa şi profesionalismul în desemnarea reprezentanţilor statului român sunt esenţiale pentru păstrarea încrederii comunităţii.

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul scris, conform termenelor prevăzute de lege.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Iulian-Alexandru Muraru. Nu este prezent.

Domnul deputat Maricel Popa? Nu este prezent.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Către ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru Predoiu,

Interpelarea mea vizează poziţia României şi impactul bugetar al implementării Pactului european privind migraţia şi azilul, un subiect extrem de sensibil, cu implicaţii directe asupra securităţii naţionale, a bugetului public şi a coeziunii sociale.

În contextul unui deficit bugetar excesiv, al măsurilor de austeritate şi al presiunilor deja existente asupra sistemelor publice, cetăţenii au dreptul să ştie dacă România îşi va permite financiar şi logistic acest pact şi ce angajamente concrete şi-a asumat Guvernul.

Vă solicit, aşadar, să clarificaţi în mod explicit dacă România va accepta relocarea obligatorie a migranţilor sau va opta pentru plata contribuţiei financiare, de 20.000 de euro per migrant refuzat.

Care este impactul bugetar real al acestei decizii şi din ce resurse vor fi acoperite?

De asemenea, doresc să ştiu de ce România nu a negociat clauze de exceptare, aşa cum au făcut alte state membre, şi care a fost mandatul de negociere al Guvernului, în condiţiile riscului de a transforma România într-o zonă de tampon.

Solicit explicaţii clare privind locaţiile de cazare avute în vedere pentru migranţi, capacitatea MAI de a aplica procedurile accelerate la frontieră, precum şi garanţiile concrete privind securitatea cetăţenilor români, în contextul deficitului de personal din MAI şi al lipsei unor evaluări publice de risc.

În final, întreb direct: cine plăteşte pentru aceste măsuri, fondurile europene sau bugetul României, şi în detrimentul căror investiţii publice?

Aştept un răspuns clar, responsabil şi transparent.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea privind riscul eliminării Pilonului II al PAC şi consecinţele majore asupra dezvoltării rurale şi al Grupurilor de Acţiune GAL

În contextul discuţiilor privind reforma Politicilor Agricole Comune după 2027, apare tot mai des ipoteza reducerii sau chiar a eliminării Pilonului II - Dezvoltare Rurală, printr-o posibilă comasare a măsurilor în Pilonul I sau prin diminuarea finanţării destinate dezvoltării rurale.

Pentru statele membre cu o populaţie rurală ridicată, precum România, această schimbare ar avea efecte dezastruoase asupra echilibrului social şi economic al mediului rural.

Ce evaluări de impact au fost realizate privind consecinţele reducerii sau eliminării Pilonului II asupra statelor cu o populaţie rurală numeroasă, precum România?

Ce strategie este propusă pentru protejarea finanţării GAL-urilor, în cazul în care Pilonul II este restructurat sau eliminat?

Cum poate fi asigurată continuitatea investiţiilor în dezvoltarea rurală, având în vedere că Pilonul I nu dispune de instrumente adecvate pentru investiţii structurale?

Poate fi garantat faptul că LEADER nu va fi afectat în următorul cadru financiar, indiferent de arhitectura PAC?

Ce mecanisme alternative de finanţare ar putea fi introduse pentru a evita pierderea infrastructurii instituţionale deja create de GAL-uri în ultimii ani?

Solicitare finală.

Având în vedere rolul crucial al Pilonului II în reducerea decalajelor teritoriale, menţinerea coeziunii sociale şi succesul metodei LEADER, solicit să se clarifice public:

- dacă există riscul real al eliminării Pilonului II;

- care sunt planurile pentru protejarea programelor LEADER şi GAL-urilor;

- cum va fi asigurată dezvoltarea rurală în absenţa Pilonului II.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

În prag de sărbători, vă doresc linişte, sănătate şi încredere, să întâmpinăm anul nou uniţi, cu speranţă, responsabilitate, pentru un viitor mai bun al României!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

Gând bun tuturor!

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului premier Ilie Bolojan.

Obiectul interpelării: "Clarificarea afirmaţiilor publice privind persoanele cu grad de handicap şi facilităţile fiscale".

Stimate domnule prim-ministru,

Afirmaţiile publice potrivit cărora "milioane de oameni exceptaţi au fost persoane cu handicap" sunt inexacte şi riscă să producă efecte periculoase. Persoanele cu dizabilităţi din România nu reprezintă milioane, iar exceptările de la plata contribuţiilor au vizat, de-a lungul timpului, mai multe categorii stabilite prin lege, nu exclusiv această categorie.

În acelaşi timp, sugerarea existenţei unor "mii" de certificate de handicap, nejustificate, fără date concrete, rapoarte oficiale sau controale finalizate, transferă o suspiciune generală asupra unei categorii vulnerabile, dependentă de aceste drepturi pentru o viaţă demnă.

Dacă există suspiciuni de abuz, acestea trebuie clar delimitate, dovedite şi tratate punctual, prin mecanisme instituţionale, nu prin generalizări care alimentează neîncrederea şi stigmatizarea.

Statul are obligaţia atât de a combate abuzurile, cât şi de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilităţi reale.

În acest context, pentru clarificarea publică a afirmaţiilor şi pentru o evaluare corectă în Parlament, solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

- Câte persoane cu grad de handicap sunt în prezent înregistrate oficial în România, defalcat pe grade de handicap?

- Care este numărul exact al persoanelor exceptate de la plata contribuţiei de sănătate, înainte de eliminarea facilităţilor, şi ce categorii au fost incluse, distinct de persoanele cu grad de handicap?

- Care sunt datele concrete pe baza cărora aţi afirmat public - citez - că "milioane de oameni exceptaţi" ar fi fost persoane cu grad de handicap?

- Câte certificate de handicap consideraţi, în mod concret, că ar fi fost nejustificate? Vă solicit identificarea unui număr exact, nu estimări generale.

- Ce controale au fost efectuate până în prezent de Ministerul Muncii şi de Ministerul Sănătăţii, privind certificatele de handicap, şi în ce perioadă?

- Câte certificate de handicap au fost anulate sau retrase, în urma acestor verificări?

- Câte persoane au fost sancţionate pentru eliberarea sau obţinerea nelegală a certificatelor?

- Există rapoarte oficiale scrise care să fundamenteze aceste afirmaţii? Dacă da, vă solicit transmiterea acestora către Parlament.

- Ce garanţii aveţi că aceste verificări nu vor afecta persoane cu dizabilităţi reale şi permanente, care depind de aceste drepturi pentru a trăi decent?

Solicit răspuns scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Sărbători binecuvântate!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Sărbători binecuvântate, doamnă deputat!

Domnul deputat Adrian Echert, Grupul parlamentar al USR? Nu este prezent.

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL? Nu este prezent.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD? Nu este prezent.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România? Nu este prezent.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România? Nu este prezentă.

Doamna deputat Virginia Vedinaş, SOS România? Nu este prezentă.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, SOS România? Nu este prezent.

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, SOS România? Absent.

Domnul deputat Eugen Neaţă, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliat? Nu este.

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul POT? Nu este.

Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, încheiem şi această fază a şedinţei, dedicată interpelărilor adresate Guvernului.

Să aveţi o seară plăcută şi cu mult spor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.