Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 594/2024; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Doamna Oana Murariu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 14 octombrie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social, la fel.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în sensul instituirii unor soluţii cu privire la durata proceselor şi a lipsei de personal din domeniu.

Cu majoritatea de voturi, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi unităţi au hotărât să transmită planului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamente admise.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Neamţu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR. (Vociferări.)

Nu? A fost o eroare.

Doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliat.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă întreb care este autoritatea supremă în statul român? Este preşedintele statului? Nu! Deşi lucrează la asta şi îşi doreşte foarte mult.

Autoritatea supremă în statul român este Legea fundamentală a ţării, Constituţia României. Da? Avem obligaţia, cu toţii, să respectăm această lege fundamentală.

Această soluţie legislativă nu poate să treacă prin Parlament fără să ne gândim la decizia Curţii Constituţionale nr. 895/2015, în care s-a reţinut extrem de clar, chiar şi pentru iniţiatori, care sunt profesionişti ai dreptului, că doar instanţa de judecată poate încuviinţa executarea silită, indiferent de titlul executor supus executării silite.

Executorul judecătoresc nu are autoritate judecătorească. El nu are ceea ce noi, juriştii, numim imperiu. Adică nu poate spune dreptul, el nu poate analiza legalitatea unui titlu executoriu. El nu este independent, pentru că el reprezintă creditorul în faza a doua a procesului civil.

Dacă această soluţie a trecut de Curtea Constituţională, în sensul că doar filtrul instanţei poate confirma încuviinţarea executării silite, nu înţeleg de unde această propunere legislativă. Nu pot acuza colegii mei de necunoaşterea legii.

Sunt convinsă însă că, în spatele acestui proiect, sunt alte interese, şi o spun cu toată responsabilitatea. Cred că este vorba de creditori instituţionali, cum ar fi băncile, care doresc să-şi recupereze foarte repede creanţele, dar nu ne gândim niciodată la cetăţean. Cetăţeanul român va plăti onorarii mai mari. Cetăţeanul român va suporta erorile executorilor care nu ştiu să stabilească întotdeauna prescripţia, nu pot uza de oferta reală de plată. Sunt foarte multe lucruri neconstituţionale aici.

Eu voi vota împotrivă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Am avut ieri o moţiune simplă pe tema justiţiei, prin care semnatarii moţiunii criticau tocmai că nu există iniţiative pentru scurtarea duratei proceselor, pentru degrevarea instanţelor de judecată.

Sunt membră a Comisiei juridice şi vă contrazic. Există iniţiative, unele chiar sunt legi. Niciuna nu vine de la dumneavoastră.

Aceasta este una dintre aceste iniţiative pentru degrevarea instanţelor de judecată. Scopul ei este ca o instanţă care a pronunţat o soluţie şi o hotărâre judecătorească, şi rămâne definitivă, să nu se revină tot la acea instanţă pentru încuviinţare. Este o procedură foarte birocratică.

Într-adevăr, legea trebuie să treacă testul constituţionalităţii. Acolo nu mai este atributul nostru.

Însă ce putem noi să facem este să dăm un vot politic pentru degrevarea instanţelor de judecată. Este o încercare şi trebuie să vedem - există voinţă pentru scurtarea duratei în procese, există voinţă politică pentru degrevarea instanţelor de judecată.

Noi o să resusţinem acest proiect de lege.

Precum spuneam anterior, există iniţiative şi ţine de noi să facem ca ele să devină lege şi să vedem dacă trec testul constituţionalităţii.

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi acest proiect.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, tot Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este clar că avem o problemă cronică în ceea ce priveşte justiţia din România. Şi o componentă foarte importantă este lipsa de personal şi aglomerarea instanţelor.

Ce îşi propune acest proiect? Gândiţi-vă că o instanţă de judecată stabileşte un drept şi pronunţă o hotărâre judecătorească care e definitivă. Ei, acest proiect spune - după ce ai această hotărâre definitivă, hai să nu mai treci încă o dată pe la un judecător să spună să o execuţi, pentru că ea este deja în fiinţă şi există un titlu executoriu.

Da, doamna preşedinte - şi spun aici, doamna preşedinte de instanţă care a vorbit mai devreme - spune că sunt probleme de natură constituţională. E adevărat, sunt câteva hotărâri pronunţate de Curtea Constituţională în trecut, care au verificat nişte proiecte similare, nu ca acesta, nişte proiecte similare, şi au declarat neconstituţionalitatea acelor proiecte, dar eu vă pun următoarea întrebare - în momentul în care societatea evoluează, şi noi am evoluat, în momentul în care simţim că lucrurile nu merg bine în sistemul de justiţie, cred că trebuie să mai încercăm şi să vedem dacă nu cumva vorbim despre un reviriment jurisprudenţial la Curtea Constituţională.

Şi mai spun ceva - nu este ca şi cum această idee aparţine unor politicieni, unor oameni care sunt jurişti; gândiţi-vă că profesorul Ciobanu, cel mai mare profesor de procedură civilă pe care l-a avut România, un om excepţional, un fost judecător la Curtea Constituţională, eu cred că o somitate mai mare în domeniul procedurii civile nu putem să găsim, inclusiv în istorie, a criticat dur Curtea Constituţională în momentul în care a declarat neconstituţional în trecut acest proiect.

Şi sper că actuala componenţă a Curţii Constituţionale va înţelege că nu este necesar să mai ai încă un control al instanţelor de judecată pe o hotărâre judecătorească care a fost deja pronunţată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Ies pentru a doua oară la cuvânt, pentru că ceea ce constat este că noi, Parlamentul, suntem în continuare sfătuiţi să încălcăm nu numai Constituţia, ci şi principiile care guvernează un stat de drept.

Se spune aici, la un moment dat, că sunt nişte probleme de constituţionalitate, dar nu e treaba noastră. Dar care e treaba noastră? Să votăm, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, acte normative care contrazic Constituţia?

Doi. Articolul 147 din Constituţie spune că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, da, şi produc efecte juridice pentru viitor. Există nu o decizie, ci o întreagă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale care a clarificat această chestiune.

Până nu intervine acel reviriment constituţional de care se vorbea înainte, noi nu avem voie să votăm, să validăm soluţii normative paralele, contrare jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

În al treilea rând, nu e vorba de scurtarea proceselor. În cazul executării silite, dragii mei, procesul a fost deja finalizat, da, cu toate gradele de jurisdicţie. E vorba de intervenţia forţată, manu militari, pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească, iar această intervenţie şi prerogativă n-o putem da decât puterii judecătoreşti.

De aceea, ne vom opune acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Csoma Botond, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Noi, cei de la UDMR, credem că acest proiect este un proiect benefic.

Nu pot să fiu de acord cu supoziţia că anumiţi creditori pot să fie numai instituţii financiare; vorbim şi de persoane fizice care pot să aibă calitatea de creditori şi, în cazul lor, toată această procedură de a recupera creanţa va fi simplificată prin acest proiect de lege.

Pe de altă parte, dreptul constituţional, jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu constituie o ştiinţă exactă. Dacă Curtea Constituţională a avut pe speţe similare anumite decizii nu înseamnă că acest proiect este neconstituţional.

Iar în sens larg, executarea unei hotărâri judecătoreşti ţine de procesul civil.

Deci, orice am spune, prin acest proiect de lege se asigură o oarecare celeritate în favoarea, în beneficiul cetăţeanului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind alte solicitări de intervenţii, trecem la amendamentele admise, la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.