Parliamentary debates

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul deputat Petru Călian, întrebare la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, vă rog: acţiunile întreprinse în vederea comunicării acţiunii de protest a opiniei publice din România faţă de sentinţa pronunţată de autorităţile americane.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, MAE):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Statul român, în special prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe, a întreprins şi întreprinde toate demersurile necesare în vederea sprijinirii familiei Peter pentru obţinerea unei satisfacţii, în contextul verdictului pronunţat de justiţia militară în SUA, în acest caz.

În prezent, suntem în dialog cu familia Peter pentru a-i facilita accesul la asistenţă juridică de specialitate, din partea unor case de avocatură din SUA.

În măsura în care familia Peter va decide să utilizeze vreo formulă de acţiune juridică, ea va primi asistenţa posibilă.

În abordarea acestui caz tragic, este necesară apărarea intereselor familiei celui ce a fost Teo Peter, pe fondul respectării legislaţiei relevante interne şi internaţionale şi al consolidării în continuare a relaţiei strategice cu SUA.

În ceea ce priveşte demersurile concrete, la 1 februarie a.c., Ministerul Afacerilor Externe l-a invitat în audienţă pe ambasadorul SUA la Bucureşti. La 1 februarie a fost difuzat un comentat de presă al M.A.E., în care se exprimă surprinderea şi regretul faţă de disculparea lui Van Goethem.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut, de asemenea, o serie de declaraţii de presă, iar la 2 februarie domnul Mihai Răzvan Ungureanu a avut o convorbire telefonică pe această temă cu secretarul de stat american.

Este şi o a doua parte a întrebării, în care suntem întrebaţi dacă intenţionăm să întreprindem acţiuni care să conducă la redeschiderea acestui caz.

Răspunsul nostru este următorul: verdictul Curţii Marţiale din Quantico, statul Virginia, este definitiv şi nu poate fi atacat. În consecinţă, pe linia deciziei adoptate de instanţa militară, cazul nu poate fi redeschis. Însă, familia Peter este sprijinită de autorităţile române în efortul de a identifica o cale de acţiune pe linia administrativă sau în domeniul civil.

Rămâne la latitudinea familiei Peter să decidă ce cale vor dori să urmeze în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Rămâneţi în continuare, domnule ministru.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că interesul cetăţeanului, interesul individului trebuie să fie, cetăţeanului român, evident, trebuie să fie mai presus decât orice alt interes, deoarece noi toţi, inclusiv reprezentanţii Ministerului de Externe suntem în slujba lor.

Sigur că sunt de apreciat măsurile întreprinse de Ministerul de Externe, dar consider că nu sunt suficiente şi ele trebuie continuate până când va exista măcar o uşoară doză de mulţumire din partea familiei Peter din municipiul Cluj-Napoca.

Şi doar o mică paranteză: voi propune, prin consilierii Partidului Conservator - Cluj, să fie denumită o stradă din centrul municipiului Cluj-Napoca, Str.Teo Peter, deoarece la nivel naţional acest demers, lansat de un alt parlamentar, nu a avut succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Răspuns la întrebarea domnului deputat George Scutaru privind perspectivele dezvoltării relaţiilor cu Suedia. Domnul Scutaru nu este în sală. Răspundeţi în scris. Mulţumesc.

Răspuns la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, privind situaţia şantierului arheologic din judeţul Mehedinţi, din partea Ministerului Culturii. Doamna deputat Manuela Mitrea este în sală? Nu este. Daţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Garda Dezideriu, U.D.M.R., referitor la muşamalizarea infracţiunilor constatate în legătură cu regimul silvic şi cinegetic. Este în sală domnul deputat? Nu este în sală. Răspuns scris.

Domnul deputat Petru Călian, Partidul Conservator, poziţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării faţă de scrisoarea înaintată preşedintelui Grupului de Iniţiativă Bolyai, domnul Bodo Barna, preşedintelui Comisiei Europene, preşedintelui ţării şi primului-ministru.

Domnul deputat este în sală? Da.

Vă rog, domnul Miron Dumitru, secretar de stat.

Domnul Miron Dumitru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, Ministerul Educaţiei şi Cercetării vă comunică următoarele.

Această scrisoare, care a fost trimisă şi preşedinţiei, a fost trimisă şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării, mai multor foruri, şi sunt invocate, inclusiv trimiterea scrisorii către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, către un grup de semnatari, abordează o zonă extrem de sensibilă, a problemei legate de comunitatea universitară.

Noi vă comunicăm faptul că la nivelul conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fundamentarea strategiei educaţionale are o determinare pe termen mediu şi lung şi are în vedere actele normative în vigoare, pe plan naţional, şi documentele internaţionale, europene şi internaţionale la care România este parte, şi pe care le-a inserat prin în ratificarea convenţiilor internaţionale în dreptul român.

Practic, aşa cum se menţionează, în afara Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în România există şi alte universităţi în are studenţii maghiari pot urma şi urmează, într-un număr ridicat, cursurile în limba maghiară. Astfel, în anul universitar 2005-2006, în România, funcţionează 6 universităţi, dintre care 3 de stat şi 3 particulare, în care procesul de învăţământ pentru studenţii maghiari se desfăşoară integral în limba maghiară.

Şi în răspunsul scris avem detaliate universităţile şi filierele de studiu integral în limba maghiară, e vorba de: Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de artă teatrală din Târgu Mureş, Universitatea creştină Partium din Oradea, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Practic, din cele 19 specializări, 3 funcţionează în Cluj-Napoca, 7 specializări funcţionează în filiale, potrivit legii, în Târgu Mureş, şi altele 9 în Miercurea Ciuc, numai la Sapientia.

De asemenea, vreau să precizăm că în acest an universitar, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca funcţionează la nivel de licenţă 88 de specializări şi 9 extensii în teritoriu în limba română; 50 de specializări şi 6 extensii în teritoriu în limba maghiară , adică, o proporţie destul de echilibrată; 14 specializări şi 3 extensii în limba germană.

Universitatea Babeş-Bolyai cultivă, cu recunoaştere internaţională, de la nivelul tuturor forurilor, inclusiv al Comisariatului pentru Minorităţi al Consiliului Europei, multiculturalitatea şi o face, după părerea noastră, într-o manieră cât se poate de proactivă şi benefică pentru toţi studenţii săi. Practic, reprezentarea predării în limba maghiară se regăseşte la toate tipurile şi etajele educaţionale: licenţă, masterat.

Practic, conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării apreciază ca meritorii preocupările Universităţii Babeş-Bolyai şi a celorlalte universităţi, din Târgu Mureş, Oradea şi nu numai, pentru a oferi programe de studii integral în limbile maghiară, germană şi chiar ebraică.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule ministru, vă rog să vă limitaţi la 3 minute cu răspunsul dumneavoastră.

Domnul Miron Dumitru:

Mulţumesc.

În încheiere, aş vrea să precizez faptul că am luat notă de argumentele pe care semnatarii scrisorii, personalităţi de reputaţie în domeniu, laureaţi ai Premiului Nobel, le-au adus, dar, practic, nu am regăsit în conţinutul acestei scrisori de susţinere nici un argument bazat pe un exemplu concret în direcţia celor semnalate. De asemenea, noi, în încheiere, spun că apreciem caracterul multicultural al Universităţii Babeş-Bolyai, promovăm cu consecvenţă consolidarea universităţilor, creşterea potenţialului material, uman şi financiar al acestora, pentru că numai astfel apreciem că, prin universităţi de dimensiuni considerabile, agregate din punct de vedere factorial, putem avea polii de excelenţă care să le califice, pe universităţile noastre, în clasamentele europene şi internaţionale.

În concluzie, ministerul nu sprijină divizarea universităţilor sau scindarea lor după nici un fel de criteriu, considerând că aceste acţiuni contravin valorilor europene ale învăţământului superior şi diminuează şansele ca ţara noastră să se plaseze pe poziţii fruntaşe în clasamentele europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Valentin Iliescu, de la PD, referitor la discrepanţa dintre învăţământul urban şi cel rural.

Domnul Petru Călian (din sală):

Domnule preşedinte, şi intervenţia mea?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, poftiţi, vă rog, domnule, mă scuzaţi.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, nu pot decât să felicit pe domnul ministru secretar de stat, este cel mai bun răspuns la o întrebare pe care l-am primit de când sunt parlamentar. De asemenea, felicit poziţia fermă a Ministerului Învăţământului şi în special pe domnul ministru Mihail Hărdău.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul deputat Petru Călian, introducerea taxei locale privind eliberarea autorizaţiei de construcţie. Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor informaţii referitoare la măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă, astfel încât să se justifice introducerea taxei speciale percepute de autorităţile locale pentru analizarea şi eliberarea avizelor de specialitate la documentaţiile de investiţii în construcţii, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. d) din Legea nr. 481 privind protecţia civilă, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi, respectiv, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au dreptul de a stabili în condiţiile legii taxe speciale pe linia protecţiei civile. Subliniez, dincolo de text, că au dreptul să stabilească aceste taxe, dar nu sunt obligate să le şi instituie.

Taxele în discuţie se percep pentru analizarea şi eliberarea avizelor de specialitate la documentaţiile de investiţii în construcţii în baza cărora sunt emise autorizaţiile de construire. Nivelul taxelor respective se stabileşte autonom, prin hotărâri ale consiliilor locale, respectiv, consiliilor judeţene, în funcţie de mărimea şi destinaţia construcţiilor.

Potrivit dispoziţiilor art 26 alin. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, taxa în discuţie se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizată exclusiv în scopurile pentru care a fost înfiinţată, iar contul în execuţie al acesteia se aprobă de consiliul local judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Taxele locale în discuţie se încasau şi înainte de anul 2004, în baza dispoziţiilor Legii nr. 106/1996, vechea lege privind protecţia civilă, act normativ care a fost abrogat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 481/2004.

De asemenea, precizăm faptul că potrivit dispoziţiilor art. 69 din Legea nr. 481 finanţarea cheltuielilor cu protecţia civilă se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale agenţilor economici, după caz. Structurile naţionale şi locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă fac propuneri şi recomandări de utilizare a fondurilor în discuţie, astfel încât să se asigure condiţiile necesare pentru realizarea sistemului de prevenire a situaţiilor de urgenţă precum şi pentru dotarea serviciilor de urgenţă profesioniste şi voluntare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte, domnule ministru.

Aceste taxe, într-adevăr, rămân la latitudinea consiliilor locale, în speţă, în municipiul Cluj-Napoca, se încasează aceste taxe, dar fiind vorba de banul public, trebuie să fie bine cunoscută destinaţa acestor bani, nu la modul general. Or, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, nu se cunoaşte destinaţia precisă a acestor sume încasate şi sumele sunt semnificative.

Aici, dacă se poate să-mi daţi detalii suplimentare, chiar pe viitor, într-o discuţie privată.

În rest, vă mulţumesc mult pentru un răspuns foarte bun.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.