Parliamentary debates

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Trecem la răspunsurile acordate de reprezentanţi ai Guvernului diverselor întrebări adresate de domnii şi doamnele deputate.

Pentru început, îl invit pe domnul Petre Ţurlea să-şi expună întrebarea adresată Ministerului Tineretului şi Sportului. Este prezent pentru a răspunde domnul ministru Crin Antonescu.

Domnul Petre Ţurlea:

Vă mulţumesc, stimată doamnă.

Iată întrebarea către domnul ministru al tineretului şi sportului, care este şi un ilustru coleg al nostru.

La a V-a Conferinţă a miniştrilor europeni ai tineretului, Ministerul Tineretului din România a expus o hartă a Europei, din care numele României lipsea, apărând doar provinciile istorice de pe teritoriul României. Harta menţionată reprezintă aspiraţia domnului ministru al tineretului spre disoluţia României? Aceasta este întrebarea.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule ministru, aveţi cuvântul să răspundeţi.

Domnul Crin George Antonescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule deputat, din maxim respect, vă răspund cu maximă concizie: nu.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule ministru,

Iată un mic comentariu pe marginea răspunsului succint al domniei voastre. Deşi concepută ca hartă fizică a Europei, aceasta fiind motivaţia dată de Ministerul Turismului pentru inexistenţa numelui României, totuşi pe aceeaşi hartă apar numele Bulgaria, deci vecinii noştri, Ungaria, Bosnia, Croaţia, Slovenia etc., ţări nu provincii.

Mai mult, chiar în zone unde apar numele provinciilor istorice, ca la noi, cum este Franţa, Marea Britanie, peste numele acestor provincii istorice, în cazul acela, este trecut numele ţării respective: Franţa, Marea Britanie... Numai la noi, domnul ministru n-a crezut că trebuie trecută şi România. Deci singura ţară pe harta Europei de azi care dispare la Bucureşti este numele ţării gazdă, deci al României. Acţiunea ministrului turismului face un nou deserviciu imaginii României în lume. Ea reflectă "patriotismul" unui guvern din care fac parte mai mulţi reprezentanţi ai masoneriei internaţionale, mai mulţi beneficiari ai burselor Soros şi câţiva declaraţi adversari ai statului naţional unitar român. Harta reprezintă aspiraţia evidentă a iredentismului maghiar spre disoluţia României. Astfel, domnul ministru acceptând această hartă a aderat la această aspiraţie. Ca urmare, eu nu cred că are ce căuta un asemenea ministru în Guvernul României. Dacă nu-i place numele de România, ce caută în Guvernul ţării care se numeşte România?

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriţi să acordaţi... Aveţi cuvântul.

Domnul Crin George Antonescu:

Stimată doamnă preşedinte,

La acest lanţ de deducţii impecabile şi imparabile care mă dovedesc atât mason cât şi bursier Soros, cât şi duşman înrăit al statului român, nu doresc să răspund. La întrebarea în esenţă, am răspuns în esenţă. Aş vrea doar, din solidaritate colegială să fac precizarea că toată această incriminare trebuie pusă pe adresa ministrului tineretului şi sportului şi nu al turismului. Mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim, domnule ministru.

La întrebările adresate de domnul deputat Petre Naidin, va răspunde din partea Ministerului Privatizării domnul secretar de stat Victor Eros.

Domnule deputat, aveţi cuvântul să vă prezentaţi întrebările.

Dacă doriţi pe amândouă odată, dacă nu pe rând, cum doriţi.

Domnul Petre Naidin:

Aşa s-au nimerit să fie, pentru domnul ministru Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, ambele. Am să le concentrez.

Prima se referă la soarta industriei de zahăr care, deşi se află în plin proces de privatizare, are şi părţi care vor fi supuse lichidării, ştiut că statul nu se mai implică, deşi în programul de guvernare, inclusiv al premierului Radu Vasile, acolo unde cu termene, responsabilităţi erau prevăzute câteva acţiuni de sprijin a acestei industrii. Din păcate, inclusiv pentru societăţile călărăşene din Olteniţa, Fundulea, Călăraşi, soarta nu le pare favorabilă şi aceasta era întrebarea adresată domnului ministru: care sunt ofertele de privatizare şi ce viitor le este pregătit.

A doua, tot concentrată, se referă la modul de reprezentare a intereselor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor - AGA - pe care, cu răutate, presa continuă să o prelungească cu şpaga.

Domnul Sorin Dimitriu, spune că: "pentru dumnealui contează foarte mult experienţa într-un domeniu sau altul, conexiunea cu lumea bună a finanţelor şi băncilor, tipul de personalitate ce are dreptul să gireze şi, inclusiv, ataşamentul pentru reformă". Aici am făcut o extindere, plecând de la cele afirmate de un eseist, Alexandru Ştefănescu care ar vota PNŢCD-ul, "chiar dacă ar fi condus de un dulap", dar care atrage atenţia domnului ministru că este nevoie de oameni de valoare pentru că noii veniţi sunt tot mai dubioşi.

În acest context, cu referire la judeţul Călăraşi pot arăta că specialistul, din pacate, nu mai are rolul său, că numirile în consiliile de adminsitrţaie, respectiv AGA, s-au făcut pe criterii politice, inclusiv de manageri şi că, îi arătam domnului ministru, că dacă are nevoie de a arăta că rezultatele societăţilor sunt din ce în ce mai proaste, îi stau la dispoziţie cu date. Aştept cu interes răspunsurile domnului secretar de stat.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul să răspundeţi la cele două întrebări.

Domnul Victor Eros:

Sărut mâna, doamnă preşedinte.

Bună ziua, domnilor.

Referitor la prima întrebare, privatizarea industriei zahărului în România, în general, poziţia Ministerului Privatizării este exprimată foarte clar în strategia de privatizare. Din păcate, pentru industria noastră de zahăr, condiţiile de piaţă, atât interne, cât şi externe nu sunt favorabile. În cursul anilor am pierdut pieţele. Am pierdut pieţele noastre tradiţionale, nu am reuşit să le înlocuim cu altele, oferta de cumpărare, în momentul de faţă, este destul de scăzută.

În special, la întrebarea legată de privatizarea Societăţii Comerciale de Zahăr Arad şi a investitorului care a adjudecat această societate, dacă doriţi pot să citesc, a făcut departamentul de specialitate un material scris...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog să vă limitaţi pentru fiecare întrebare la un răspuns de două minute. Puteţi da domnului deputat răspunsul in extenso în scris, acum limitaţi-vă, conform regulamentului, la esenţa răspunsului.

Domnul Victor Eros:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte cele 3 societăţi de industria zahărului din judeţul Călăraşi, o privatizare nereuşită a avut loc la "Zahărul" SA - Călăraşi, investitorul sud-coreean care a adjudecat licitaţia n-a fost bun platnic şi i s-a reziliat contractul. Oferta rămâne valabilă în continuare. La Fundulea, oferta de vânzare a pachetului de acţiuni va fi publicată în această lună, în luna iunie. Iar în ceea ce priveşte Societatea Comercială "Zahărul" Olteniţa, am prevăzut-o în programul de privatizare, în acest judeţ nu se prevede lichidarea acestor societăţi şi sperăm că vom primi scrisorile de intenţie necesare.

În ceea ce priveşte reprezentarea în AGA şi în consiliile de administraţie, am solicitat direcţiei de specialitate lista reprezentanţilor din judeţul Călăraşi în AGA şi situaţia componenţei consiliului de administraţie la societăţile din acest judeţ, pe care, cu permisiunea stimatului domn deputat, le înmânez împreună cu datele mai in extenso despre privatizarea societăţilor din industria zahărului din judeţul Călăraşi. Dacă aveţi întrebări? Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule deputat, dacă mai aveţi intervenţii?

Din partea Ministerului Turismului este prezent domnul secretar de stat Dorin Anton, pentru a răspunde întrebării formulate de domnul deputat Petre Ţurlea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Se pare că în seara aceasta a venit rândul la mai multe întrebări puse de mine.

Iată întrebarea către domnul ministru al turismului care nu ne-a fericit cu prezenţa domniei sale aici.

Conform anchetei Departamentului de Control al Guvernului de acum, fostul ministru al turismului, domnul Akos Birtalan, se face vinovat pentru cheltuirea sumei de 300 milioane cu scopul denaturării imaginii României în Occident.

Întrebarea este aşa: a luat noul ministru al turismului măsuri ce se impun pentru recuperarea sumei de 300 milioane lei de la domnul Akos Birtalan şi a cerut trimiterea acestui domn în judecată?

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru răspuns.

Domnul Dorin Anton:

Stimată doamnă preşedintă,

Stimaţi deputaţi,

Stimate domnule deputat Petre Ţurlea,

Vreau să vă informez că domnul ministru Frunzăverde este plecat din ţară începând de astăzi până duminică, drept pentru care eu voi da răspunsul la interpelarea dumneavoastră. Şi, ca să fiu concis, vă pot pune la dispoziţie şi scris.

Prin Hotărârea Guvernului 600/1997 bugetul Ministerului Turismului pe anul 1997 a fost suplimentat cu suma de 9 miliarde pentru finanţarea acţiunilor de poromovare turistică a României. Una dintre aceste acţiuni a fost realizarea unui număr de 100 de bucăţi de CDROM-uri, cuprinzând oferta turistică a României. Conform prevederilor legale în luna noiembrie 1997 s-a demarat organizarea licitaţiei, s-a constituit comisia de licitaţie şi s-au elaborat caietele de sarcini. În baza hotărârii de adjudecare, a fost încheiat contractul de realizare al celor 100 de buc. CDROM-uri cu Firma PROFOX. Acestea au fost predate în data de 19.12.1997 Oficiului de promovare a turismului. Ulterior recepţiei, s-au constatat unele erori şi o deficienţă greu de observat cu ochiul liber, fără o mărire a imaginii sau fără un contrast foarte puternic în computer. Această deficienţă a fost generată de faptul că harta foloseşte drept fundal în Sepia tonalitatea de 15% şi a fost preluată de producători dintr-o lucrare, Atlasul rutier în Europa 1991 care conţinea informaţiile eronate, depăşite.

Printr-o scrisoare adresată conducerii Ministerului Turismului, firma producătoare şi-a asumat toate greşelile, a refăcut pe cheltuială proprie cele 100 de exemplare ale CDROM-lui şi le-a predat Oficiului de promovare a turismului.

Prin urmare, nu au fost prejudicii materiale, datorită faptului că cele 100 de buc. de CDROM-uri produse iniţial nu au fost niciodată distribuite în ţară sau în străinătate, rezultă că nu s-a creat nici un prejudiciu, nici de imagine. Considerăm acest episod o regretabilă eroare umană.

Vreau să plusez probabil la întrebarea pe care vreţi să mi-o puneţi, deocamdată nu am luat contact cu rezultatul anchetei Departamentului de Control al Guvernului, iar eu v-am prezentat situaţia reală în care prejudiciile materiale nu sunt viabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Stimată doamnă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule secretar de stat, eu vă aduc aminte, poate nu ştiţi, că aceste interpelări, aceste răspunsuri ale domniilor voastre se transmit la radio. O ţară întreagă vă aude că a fost un rezultat al unei comisii al acestui Departament de Control al Guvernului încă de la începutul lunii mai şi dumneavoastră care faceţi parte din Guvern nu ştiţi despre conţinutul acestei hotărâri. Ea a apărut şi în presă, domnilor, dacă nu ştiţi să vă informaţi. Iată numai câteva lucruri din această hotărâre, deci vă citesc ce scrie Departamentul de Control al Guvernului, al actualului guvern din care dumneavoastră faceţi parte: "Se confirmă în totalitate afirmaţiile, publicate în ziarul "Adevărul" din 12.02.1998, referitoare la prezentarea deformată a imaginii României în străinătate, prin CDROM-ul acceptat de Ministerul Turismului..." şi, se spune aici în continuare, "vina revine ministrului Akos Birtalan". Aşa spune Guvernul nostru al României şi, în finalul acestui raport al Departamentului de control al Guvernului, se apreciază că CDROM-ul domnului Akos Birtalan prezintă "deformat imaginea României cu tendinţe vădit iredentist maghiare". Aşa spune Guvernul României. Şi având în vedere cele de mai sus, eu vă citesc art.69 alin.2 din Constituţie care spune aşa: "În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut… Ministrul justiţiei va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii,… cerând ridicarea imunităţii parlamentare. Iar Dicţionarul Enciclopedic - vol.II, 1996, pagina.329 spune aşa: "flagrant înseamnă infracţiunea descoperită în timpul sau îndată după săvârşirea ei". Deci infracţiunea descoperită, infracţiunea dovedită, având în acest caz o infracţiune dovedită, descoperită chiar prin raportul Departamentului de Control al Guvernului, din care domnia voastră faceţi parte, infracţiunea aceasta flagrantă, este normal ca eu ca deputat al României să cer ministrului justiţiei să treacă la reţinerea imediată a domnului Akos Birtalan şi să solicite ridicarea imunităţii sale parlamentare. Acestea sunt documentele Guvernului şi acestea sunt legile şi Constituţia ţării. Vă rog să treceţi la aplicarea lor.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, mai doriţi să mai completaţi răspunsul dumneavoastră? Nu.

Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, este prezent domnul secretar de stat Petru Păun Jura pentru a răspunde întrebării adresate de domnul deputat Vasile Panteliuc.

Vă rog, domnule deputat să formulaţi pe scurt întrebarea.

Domnul Vasile Panteliuc:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Un grup de pensionari, foşti mecanici de locomotivă din municipiul Suceava au ieşit la pensie înainte de anul 1989 cu o pensie indexată, reactualizată la 1.04.1998, cuprinsă între 400-550.000 lei, cu o vechime în muncă cuprinsă între 35 şi 40 de ani. Iar mecanicii de locomotivă care au ieşit la pensie în cursul anului 1997 cu vechime în muncă de numai 30 de ani primesc o pensie între 997.000 - 1.052.000 lei. Având în vedere că atât mecanicii de locomotivă, pensionari până la data de 31 decembrie 1989, cât şi cei pensionaţi în ultimii 2 ani au avut aceeaşi pregătire profesională şi vechime în muncă, dar care primesc în prezent pensii atât de diferenţiate, de peste 500 000 lei şi ţinând cont şi de faptul că această situaţie este generală pentru toţi pensionarii, se pune întrebarea când şi cum veţi rezolva această inechitate socială care umileşte pensionarii mai în vârstă din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Păun Jura:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Confirmăm exactitatea celor spuse de domnul deputat. Aşa este datorită legislaţiei actuale, cuantumul pensiilor diferă enorm, ţinând cont de data la care se iese la pensie, în special, după 1991, când la calculul pensiilor s-au luat salariile brute, nu cele nete, cum era până atunci şi, după Legea nr.49/1992, când în salarii au fost incluse şi sporurile cu caracter permanent. Deci legislaţia defectuoasă actuală conduce la diferenţe foarte mari în cuantumul pensiei pentru aceleaşi meserii şi aceeaşi vechime pe care pensionarii o au.

Problema este să rezolvăm într-adevăr această mare nedreptate. Noi am prevăzut iniţial să facem recorelarea în noua lege a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale care este acum gata şi o să vină la dumneavoastră la dezbatere, însă, din discuţiile pe care le avem cu reprezentanţii pensionarilor, nu sunt satisfăcuţi de propunerea noastră, deoarece, într-adevăr acest proiect sigur va dura în dezbaterea celor două Camere, pentru că este o lege foarte tehnică şi foarte mare, proiectul are la ora aceasta 205 articole. Şi atunci, noi am luat în calcul posibilitatea să facem recorelarea înainte de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Avem gata la ora aceasta două proiecte de hotărâre de Guvern prin care să facem etapa a doua a recorelării, prima s-a făcut în oct.1996.

Problema este să găsim rapid sursele de finanţare. Din simulările pe care le-am făcut, dacă reuşim să obţinem fondurile la rectificarea bugetului şi să punem în aplicare proiectul de act normativ cu 1 oct. ne-ar trebui, numai pe trim.IV al acestui an, între 560 şi 600 de miliarde de lei. Facem tot posibilul, pentru că voinţă politică este. Sperăm din toată inima să reuşim să facem recorelarea înainte de intrarea în vigoare a Legii pensiilor, care nu se prevede de la 1 ian.1999, cum iniţial se crezuse. Aceasta este soluţia pe care o preconizăm şi sper din toată inima că vom reuşi, ştim foarte bine din toate discuţiile cu reprezentanţii pensionarilor că asta este problema nr.1 la ora aceasta.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriţi? Sunteţi mulţumit de răspuns.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale este prezent domnul secretar de stat - general Dan Zaharia pentru a răspunde la o întrebare formulată de domnul deputat Petre Ţurlea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Întrebarea este extrem de scurtă către Ministerul Apărării Naţionale.

Care sunt faptele de arme pentru care domnul senator Nicolae Alexandru a fost ridicat recent la gradul de general?

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Zaharia:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să dau răspunsul la această întrebare.

Mărturisesc că e dificil să vorbesc despre fapte de arme, având în vedere că nu am avut ocazia să le facem, dar potrivit prevederilor art.67 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria ţării şi a forţelor armate ale României, în mod excepţional, coloneilor în retragere li se poate acorda gradul de general. Acordarea gradului de general se face prin decret al preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a Colegiului ministerului, potrivit art.67 alin.2, lit.a) din legea menţionată.

Cu prilejul Zilei independenţei de stat a României şi Zilei victoriei - 9 mai - ca o recunoaştere a rezultatelor foarte bune obţinute pe linie de comandă şi în domeniul înzestrării armatei, a marilor unităţi şi subunităţi, în urma activităţii de peste 35 de ani de când s-a aflat în rândul cadrelor active, domnului colonel în retragere Nicolae Alexandru, actualmente senator de Prahova, i s-a acordat gradul de general de brigadă.

De asemenea, s-a avut în vedere că după trecerea în retragere a continuat să îndeplinească funcţii importante în structurile autorităţii publice, iar ca preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi suguranţă naţională a Senatului României a contribuit la elaborarea legislaţiei privind înfăptuirea reformei în acest domeniu, cât şi la eforturile politico-diplomatice întreprinse de sistemul de siguranţă naţională în vederea integrării României în structurile euro-atlantice. Gradul acordat este onorific, după cum ştiţi, şi nu presupune acordarea de drepturi materiale sau alte privilegii. Acesta este răspunsul nostru.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi eu sunt în rezervă.

Domnul Dan Zaharia:

Sunteţi în rezervă. Diferenţa între rezervă şi retragere cred că o cunoaşteţi, nu ?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, că altfel nu întreba...

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat...

Domnul Petre Ţurlea:

Distinse domnule general,

Constat cu tristeţe că aţi fost trimis să răspundeţi la această întrebare şi că nu trebuia să fiţi trimis dumneavoastră, nu aveţi nici o legătură cu răspunsul la această problemă! Întrebarea era nu cum a fost ridicat domnul Nicolae Alexandru, ci de ce. Şi nu se încadrează deloc în ceea ce spune legea pe care aţi menţionat-o!

Iată, pe scurt, câteva lucruri:

1. Domnul senator Nicolae Alexandru a fost locontenent-colonel la Uzina "1 Mai" din Ploieşti, noi suntem ploieşteni amândoi.

2. În 1991, domnul Nicolae Alexandru a fost dat afară din armată printr-un ordin al generalului Cioflină.

3. Domnul Nicolae Alexandru intră în PD în 1992. În perioada 1992-1996, este deputat din partea PD; din 1996, senator din partea PD.

4. Domnul Nicolae Alexandru intră în masonerie în 1997.

5. Tot domnul Nicolae Alexandru este ridicat la gradul de general, după toate aceste peripeţii, în 1998. În timp ce ministru al apărării naţionale este domnul Victor Babiuc, şi el membru al PD, şi el membru al masoneriei. Din păcate, după cum vedeţi, clientelismul politic a pătruns şi în armată.

Noul general nu are studiile cerute de gradul de general, el având doar o specializare de 2 ani în URSS (la fraţii sovietici...) De asemenea, nu a ocupat funcţia de general, cum se cere în legea pe care aţi spus-o dumneavoastră, nu îndeplineşte nici una din celelalte condiţii ale Statutului cadrelor militare.

Şi atunci, concluzia mea este foarte clară. De fapt, mi-au spus-o, ca un protest, câteva grupuri de ofiţeri superiori, săptămâna trecută: ridicarea domnului Nicolae Alexandru la gradul de general este o injurie, este o jignire la adresa corpului ofiţeresc român! Nu este doar părerea mea, este părerea, v-am spus, unor grupuri de ofiţeri superiori.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule general, dacă mai doriţi să răspundeţi, aveţi microfonul.

Domnul Dan Zaharia:

Bineînţeles că nu pot să răspund la toate problemele ridicate de domnul deputat, pentru că identific o oarecare dispută existentă pe plan local între anumite grupuri de ofiţeri de acolo şi calitatea actuală a domnului senator.

Ce vreau să precizez? Că domnul senator Nicolae Alexandru este ofiţer în retragere, deci, există o diferenţă între calitatea de ofiţer în retragere şi studiile pe care trebuie să le aibă acesta şi criteriile pe care le îndeplineşte în calitatea de ofiţer în retragere, faţă de studiile pe care trebuie să le îndeplinească un ofiţer activ pentru a fi avansat la gradul de general, cât şi un ofiţer în rezervă, pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi avansat la gradul de general.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Deci, poţi şi fără studii să fii general!

Domnul Dan Zaharia:

Este o diferenţă, nu am spus cum poate fi. Dacă doriţi un răspuns la toate problemele pe care le-aţi ridicat acum, eu nefiind un specialist în resurse umane...

Domnul Petre Ţurlea (din sală) :

Ceea ce am spus şi eu!

Domnul Dan Zaharia:

Exact. Vom putea completa răspunsul nostru. Oricum, eu apreciez că la întrebarea foarte scurtă pe care ne-aţi pus-o răspunsul este complet. Şi o să repet: cu prilejul Zilei independenţei de stat a României şi a Zilei victoriei, ca o recunoaştere a rezultatelor obţinute în activitatea anterioară şi a activităţii prezente, s-a apreciat că se poate face această avansare.

La problemele cu masoneria, eu nu mă pricep...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu scrie în lege că este interzis să fii mason.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Scrie!

Domnul Dan Zaharia:

Dar s-a luat act de suplimentul la întrebarea dumneavoastră şi o să primiţi un răspuns la întreaga problemă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Zaharia:

Reţineţi că este eminamente prahoveană problema.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

O întrebare pentru mine: domnule secretar de stat, sigur, foarte mulţi dintre noi nu ne ocupăm cu dosarele altora, eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră care este gradul următor generalului de brigadă?

Domnul Dan Zaharia:

General de divizie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Îi doresc domnului senator să ajungă general de divizie! Vă mulţumesc.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

La 1 decembrie!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, va răspunde întrebării adresate de domnul deputat Gheorghe Ana, domnul director general Gabor Varga.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Stimată doamnă preşedintă,

Stimată doamnă colegă,

Stimaţi domni,

Legislaţia română a avut şi are în vedere stimularea şi protecţia invenţiei, ca resursă importantă a creşterii potenţialului economic naţional. Cuantificarea eficienţei invenţiilor este firesc să se măsoare prin creşterea masei profitului la nivel microeconomic, respectiv, a valorii brut adăugate, respectiv, a produsului intern brut, la nivel macroeconomic. Dar tot atât de raţional este să acceptăm reducerea pierderilor şi, eventual, a subvenţiilor bugetare pentru acoperirea acestora, înregistrate pe seama unei invenţii, reducere privită ca un potenţial beneficiu.

Dumneavoastră, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, v-am anexat o scrisoare în care se preciza şi la ce invenţie se referea cel care ne-a adresat acea scrisoare. Inventatorii, findcă este vorba de mai mulţi specialiştti, au produs această invenţie, spre neşansa lor, în cadrul unei mari întreprinderi de exploatare a cărbunelui şi, evident, întreprinderea lucrând în pierdere şi fiind subvenţionată, întâmpină greutăţi, nu în aplicarea invenţiei, ci în remunerarea şi stimularea invenţiei dânşilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc. Domnule director general, aveţi cuvântul.

Domnul Varga Gabor:

Doamnă preşedintă,

Doamnă deputată,

Domnilor deputaţi,

Din conţinutul întrebării adresate Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de către domnul deputat conferenţiar universitar doctor Gheorghe Ana, precum şi din scrisoarea adresată domnului deputat de către mai mulţi inventatori din Regia autonomă a huilei, se desprind două aspecte care necesită răspuns:

1. Dacă autorii unei invenţii trebuie remuneraţi şi cum.

2. A doua problemă, rezultată mai mult din scrisoare, este cea privind art. 68 din Legea nr. 64/1991, respectiv, scutirea de impozit pe venit.

Răspunsul la prima întrebare este următorul: Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţii conţine trei situaţii, relativ la drepturile băneşti ale autorilor unei invenţii:

1. Situaţia generală, ca principiu de bază, prevăzută la art. 39 din Legea invenţiilor, potrivit căruia drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe bază de contract. Drepturile băneşti rezultate din contractul de muncă încheiat între inventator şi unitatea care aplică invenţia se plătesc de unitate, ca orice plată rezultată din orice contract. Faptul că pe total general unitatea aplicatoare a invenţiei înregistrează pierderi nu are nici o legătură cu plata drepturilor către inventatori.

Din scrisoarea anexată rezultă că invenţia aplicată este eficientă, aceasta aducând mari economii în procesul de producţie. Totuşi, pe total general, unitatea înregistrează pierduri, motiv pentru care există îndoieli privind legalitatea plăţii drepturilor băneşti către inventatorul a cărui invenţie este aplicată. Plata drepturilor băneşti cuvenite inventatorului pentru invenţia aplicată de unitate trebuie să fie făcută! Cuantificarea acestor drepturi este o altă problemă, aceasta făcându-se prin mijloace economice.

2. A doua situaţie este cea a invenţiilor cunoscute ca "invenţii de serviciu", acestea găsindu-se sub incidenţa art. 5 din lege. Invenţiile ce sunt rezultatul unei activităţi inventive dau dreptul inventatorului la o remuneraţie suplimentară, stabilită prin contract. În cazul invenţiilor rezultate dintr-un contract de cercetare, inventatorul are dreptul la o remuneraţie suplimentară, care se stabileşte printr-un act adiţional la contractul de cercetare.

Deci, domnule deputat, în toate situaţiile, autorul unei invenţii trebuie să beneficieze de drepturi băneşti.

3. A treia categorie este cea a "invenţiilor brevetate" conform vechii legislaţii a brevetelor, aplicate şi recompensate sau parţial recompensate, respectiv, situaţia autorilor care nu şi-au primit drepturile băneşti. Această categorie se găseşte sub incidenţa art. 66 din lege, care are un carater reparatoriu.

În privinţa scutirii de impozit, aceasta a fost reglementată prin Legea brevetelor, în scopul de a stimula implementarea şi aplicarea invenţiilor de către unităţi, ştiut fiind faptul că invenţiile reprezintă progres tehnic şi aduc economii sau beneficii. Intenţia legiuitorului a fost ca orice unitate care aplică o invenţie să fie scutită de impozit pe primii 5 ani de aplicare. Bineînţeles că scutirea de impozit operează numai şi numai cu privire la partea de beneficiu obţinută ca urmare a aplicării invenţiei, şi nu asupra beneficiilor generale ale unităţii.

Sub acest aspect, a invoca faptul că per total unitatea înregistrează pierderi nu poate justifica refuzul plăţii drepturilor băneşti către un inventator. Astfel, prevederile art. 68 din Legea privind brevetele de invenţii sunt în vigoare, aplicabile şi trebuie respectate.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat? Sunteţi mulţumit.

Vor fi reprogramate răspunsurile la întrebări solicitate de mai multe doamne şi domni deputaţi, dat fiind că în acelaşi timp acest segment al şedinţei se desfăşoară şi la Senat şi, probabil, cei în cauză nu au avut timpul fizic să ajungă. Deci, vor fi reprogramate răspunsurile la întrebările adresate: Ministerului Educaţiei Naţionale de Paula Maria Ivănescu şi Petre Ţurlea; Ministerului Cercetării şi Tehnologiei de Nicolae Groza; Ministerului Justiţiei de Petre Ţurlea; Ministerului Afacerilor Externe de Petru Bejinariu; Departamentului pentru integrare europeană de Leonard Cazan.

Vă mulţumesc, vă urez o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,20.