Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Începem, stimaţi colegi, şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnului deputat Ştefan Baban îi răspunde domnul ministru Sorin Aurel Encuţescu, cu privire la "Armata română între agonie şi extaz".

Titlul întrebării nu este o aserţiune care să-mi aparţină.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problematica suicidului în rândul militarilor în termen reprezintă un aspect cu repercusiuni şi ecouri neplăcute, cunoscut conducerii instituţiei militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regulă conscripţii a constituit primul pas pe calea prevenirii şi menţinerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de către specialişti nu a putut fi ruptă de social, întrucât militarul în termen care recurge la o astfel de soluţie extremă provine dintr-un anumit mediu, are la bază un anumit grad de cultură şi inteligenţă, are o anumită reacţie la stimul şi este conştient de faptul că se va întoarce în acelaşi mediu.

Instituţia militară, servind scopului primordial al apărării şi securizării societăţii, are propriul sistem, distinct faţă de mecanismele de învăţare generale, proprii societăţii civile, de pregătire a tinerilor în vederea îndeplinirii îndatoririlor constituţionale faţă de ţară.

De aceea, ordinea cazonă s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de eficientă pentru nevoile de apărare, însă nu se poate afirma, totuşi, că reprezintă un sistem perfect.

Din acest motiv, evenimentele care, chiar desprinse din contextul vieţii militare au în mod normal impact emoţional deosebit, capătă în armată o amplitudine aparte, pentru că statutul de militar sau militar în termen reprezintă un statut special, cu renumele şi onoarea bine cunoscute, caracterizate de disciplină şi rigoare.

Instituţia militară, luând în considerare toate aspectele sociale - psihologice, umane - materiale, întrunite pentru a forma profilul condiţiilor din armată, a elaborat o strategie pentru prevenirea şi controlul acestor suiciduri.

Această strategie cuprinde în primul rând asigurarea unei selecţii cât mai riguroase a persoanelor care urmează să intre în armată ca militari în termen, sau în calitatea de cadre militare. Pe acest segment lucrează în centrele militare şi în centrele zonale de selecţie un număr de 64 de psihologi, la care se adaugă medicii psihiatri din comisiile de selecţie. Apoi, Ministerul Apărării Naţionale este preocupat şi de reacţia la condiţiile speciale cazone ale militarilor înrolaţi, prin cunoaşterea, în diferite perioade ale desfăşurării serviciului militar, a comportamentului acestora, sub toate aspectele. Astfel, după o lună sau o lună şi jumătate, aceştia sunt reverificaţi din punct de vedere psihosocial şi medical. În urma acestei verificări şi expertize psihologice, se ia o nouă decizie, în baza căreia se continuă sau se întrerupe satisfacerea îndatoririlor militare.

O altă metodă în slujba combaterii actelor de instabilitate psihică o reprezintă asistenţa psihologică a militarilor şi de consiliere întreprinsă de psihologii angajaţi în toate unităţile şi comandamentele militare.

De asemenea, în rândul măsurilor luate pentru prevenirea actelor autoviolente în armată, se numără şi rezolvarea oportună a problemelor militarilor în termen, prin grija comandanţilor de la toate eşaloanele, prin intermediul învoirilor, permisiilor, ori asigurării asistenţei religioase.

O atenţie sporită a fost acordată şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale militarilor în legătură cu hrănirea, echiparea, cazarea şi pe linia stabilirii relaţiilor interumane.

Toate aceste măsuri au ca efect scăderea numărului cazurilor de suicid. Statistic, dacă în perioada '96-2000, când comisiile pentru probleme sociale au fost desfiinţate, la fel ca şi funcţiile de psiholog de la unităţile militare, după anul 2001 şi reînfiinţarea structurilor menţionate, rata suicidelor din armată s-a situat constant sub procentul suicidelor din viaţa civilă, comparabil cu situaţia similară raportată de armatele statelor membre NATO.

Preocuparea permanentă pentru remedierea tuturor factorilor negativi din mediul militar, în contextul integrării în structurile euro-atlantice şi al trecerii la o armată profesionistă, are menirea, pe de o parte, de a anihila aceste aspecte şi, pe de altă parte, de a apropia viaţa militarilor de condiţiile oferite în societatea civilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru. Să sperăm că este aşa cum spuneţi dumneavoastră în materialul prezentat.

Din informaţiile pe care le am, într-adevăr, sunteţi pe cale de a le rezolva. Nu-i în totalitate.

Şi mai am o propunere: să vă ocupaţi chiar şi de cadrele armatei, care şi dânşii au probleme şi trebuie şi ei trataţi de aşa manieră încât să nu fie predispuşi la ultimul gest.

Oricum, vă mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Florin Iordache îi răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la o întrebare intitulată "Ordinea şi securitatea publică".

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor.):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, referitoare la modul în care se aplică pe raza judeţului Olt Programul pentru liniştea localităţilor rurale.

Într-adevăr, ponderea populaţiei judeţului Olt o reprezintă locuitorii din mediul rural, care reprezintă peste 60% şi care locuiesc în 94 de comune.

Având în vedere acest considerent, conducerea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Olt, împreună cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, a implementat în anul 2003, printre alte priorităţi, Programul de acţiune al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru liniştea comunităţii rurale.

Prin acest program, s-au urmărit mai multe obiective, dintre care amintim: cunoaşterea populaţiei şi realizarea parteneriatului poliţie-comunitate, creşterea eficienţei activităţilor poliţiştilor din cadrul centrelor de poliţie rurală în prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, asigurarea climatului de ordine publică în sistem unic şi rezolvarea cu operativitate a sesizărilor cetăţenilor.

În mediul rural din judeţul Olt acţionează 30% din efectivele de poliţişti care încadrează Inspectoratul de Poliţie al judeţului Olt, cele 94 de comune fiind organizate în 15 centre zonale de poliţie rurală, coordonate de ofiţeri cu experienţă şi bine pregătiţi profesional. Implicarea acestora în organizarea şi conducerea nemijlocită a unor acţiuni, rezolvarea operativă a plângerilor şi a sesizărilor cetăţenilor, gestionarea corectă a problematicii în domeniul poliţiei rurale, au făcut ca activitatea centrelor zonale de poliţie rurală să se desfăşoare în folosul comunităţilor şi să fie apreciată de către acestea.

O atenţie deosebită s-a acordat activităţii de prevenire a faptelor antisociale prin intensificarea patrulărilor, a acţiunilor şi microacţiunilor desfăşurate cu efective lărgite, cât şi în comun cu jandarmii, gardieni publici, reprezentanţi ai Societăţii Electrica, ai sistemului naţional de îmbunătăţiri funciare, direcţiei silvice judeţene şi altele, activităţi care au contribuit la stăpânirea corespunzătoare a fenomenului infracţional şi crearea sentimentului de siguranţă civică.

Menţionăm, în acest sens, acţiuni cu efective mărite, executate pe linia combaterii furturilor de animale în zona comunelor Mărunţei, Izvoarele, Vâlcele, Fărcaşele, Fălcoiu şi altele, pentru combaterea furtului de produse petroliere, de cabluri electrice şi telefoane la Coloneşti, Optaşi, Potcoava, Icoana, Corbu, Verguleasa şi altele, material lemnos, braconaj cinegetic şi piscicol.

De asemenea, au fost executate activităţi în zonele cu risc criminogen, cum ar fi: discotecile, barurile, pieţele, târgurile, oboarele şi altele.

Cu ocazia activităţilor specifice preventive, au fost aplicate 18 mii de sancţiuni contravenţionale, iar în peste o mie de cazuri s-a intervenit pentru aplanarea stărilor conflictuale ce puteau degenera în infracţiuni contra vieţii şi integrităţii persoanelor.

Activitatea efectivelor de poliţie care acţionează în cadrul acestui program poate fi apreciată prin prisma contribuţiei la constatarea şi soluţionarea a 2.586 de infracţiuni.

Ca urmare a activităţii desfăşurate, în majoritatea infracţiunilor de furt, autorii au fost identificaţi operativ, dispunându-se măsuri de recuperare a prejudiciului cauzat.

Tot ca o consecinţă a bunei organizări în cadrul programului, în anul 2003, numărul infracţiunilor de furt comise de autori necunoscuţi a înregistrat o scădere cu 10% faţă de perioada anterioară. Astfel, în cursul anului 2003, rata criminalităţii la nivelul judeţului a fost de 1.268 de infracţiuni la suta de mii de locuitori, sub media pe ţară. Prioritar, s-a acţionat pentru creşterea gradului de solicitudine manifestat de poliţişti în raporturile cu comunitatea rurală, fapt evidenţiat în reducerea sesizărilor şi memoriilor adresate de cetăţeni instituţiilor statului.

Un rol pozitiv l-a avut şi atragerea populaţiei la colaborare pe bază de voluntariat.

Prin activităţile desfăşurate în mediul rural, s-a reuşit menţinerea, în condiţii corespunzătoare, a situaţiei operative, nefiind înregistrate evenimente majore, care să afecteze grav ordinea şi liniştea publică.

În vederea asigurării climatului de ordine şi siguranţă civică, avându-se în vedere că postul de poliţie reprezintă veriga de bază în îndeplinirea atribuţiilor poliţiei în mediul rural, în conformitate cu prevederile noii concepţii de reorganizare a activităţii efectivelor poliţiei de ordine publică, la nivelul localităţilor au fost definitivate planurile de siguranţă publică, în raport de evaluarea situaţiei operative şi de recomandările Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să faceţi un comentariu?

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mulţumesc pentru răspunsul complet pe care l-a prezentat domnul secretar de stat.

Aş vrea să adaug, în plus, că la nivelul judeţului Olt, în ultima perioadă - mă refer în ultimii doi ani de zile -, într-adevăr, starea de infracţionalitate a scăzut spre nişte cote foarte mici. Se vede că, într-adevăr, există o bună colaborare între organele de poliţie, societate civilă, jandarmerie, iar, personal, consider că echipa condusă de inspectorul şef, domnul Baicea, controlează starea de infracţionalitate la nivelul judeţului Olt şi, într-adevăr, se observă că echipa Ministerului Administraţiei şi Internelor face o treabă foarte bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu - conflictul dintre directorul S.C. Transporturi grele agabaritice şi autorităţile locale din comuna Rebrişoara.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să prezint pe scurt interpelarea, întrucât, din motive de timp, n-am făcut-o la momentul prezentării ei.

Am fost sesizat de către directorul general al S.C. Transporturi grele agabaritice din Cluj-Napoca asupra faptului că, după ce şi-a cumpărat, cu forme legale, de la S.C. Roman S.A. Braşov, o autospecială pentru transport buşteni, înmatriculată sub numărul MM-06-VAS, acesta urma s-o ridice din localitatea Rebrişoara, unde fusese sechestrată, ca urmare a unor neînţelegeri existente între deţinătorul anterior al acestui autovehicul şi autorităţile locale.

La prezentarea sa în localitatea Rebrişoara, asupra lui şi a celorlalţi membri ai conducerii firmei amintite, s-au abătut injurii, ameninţări şi alte cuvinte ireproductibile în contextul de faţă. Fără motiv legal, cei amintiţi i-au împiedicat pe reprezentanţii cumpărătorului legal să intre în posesia acestui autovehicul.

Precizez că acest autovehicul a făcut obiectul unei sentinţe civile emise de către Tribunalul Maramureş, care permitea S.C. Roman S.A. să vândă prin licitaţie acest autovehicul.

Între alte lucruri de amintit este acela că, spre deosebire de minunile care s-au făcut în judeţul Olt, sau nu ştiu care judeţ, de data aceasta, poliţia a dat dovadă de lipsă de implicare pentru apărarea legii şi apărarea celor care deţin dreptul legal asupra acestei proprietăţi.

De la depunerea acestui document şi până în prezent, s-a primit o înştiinţare din partea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud, din care rezultă că nu au fost întocmite documentele de începere a urmăririi penale - s-a dat neurmărire penală -, probabil, pe considerentul că membrii din conducerea primăriei - care au agresat pe cei din conducerea firmei câştigătorului şi deţinătorului legal al acestui autovehicul - fac parte din partidul de guvernământ.

Deci, asistăm, prin urmare, la o mostră clară de aplicare a legii de către cei care sunt chemaţi prin lege şi prin competenţele stabilite de lege - deci, aplicarea aceasta preferenţială, pe considerente stricte de partid.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog să răspundeţi acestei interpelări.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi luarea măsurilor legale de către poliţie, pentru ca domnul Nicolae Vasile, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca să intre în posesia autospecialei despre care aţi vorbit, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit dispoziţiei Regulamentului Camerei Deputaţilor, art.162 alin.2, "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe".

Analiza aspectelor semnalate evidenţiază faptul că demersul nu vizează, nici pe departe, problematica sus-amintită, ci se referă la o situaţie particulară, în care, după opinia dumneavoastră, directorul general al unei societăţi comerciale a fost împiedicat să intre în posesia unei autospeciale pentru transport buşteni.

Totuşi, din verificarea aspectelor semnalate, au rezultat următoarele: autocamionul cu numărul de înmatriculare MM-06-VAS, cumpărat de către S.C. Transporturi grele agabaritice, cu sediul în Alba-Iulia, se afla la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe raza comunei Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud, sechestrat de primarul acestei comune, întrucât deţinătorul anterior al vehiculului era creditor către primărie cu o sumă de peste 850 de milioane de lei.

Menţionăm şi faptul că S.C. Transporturi grele agabaritice S.A. a reclamat aceste fapte organelor de urmărire penală, s-au făcut cercetări, iar prin Rezoluţia nr.123 din 17 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de primar şi celelalte persoane reclamate în cazul respectiv.

Menţionăm că în litigiu se pune problema remiterii unui autovehicul de către poliţie. Or, conform competenţelor care-i revin, poliţia nu are competenţe să remită bunuri care fac obiectul unor litigii de natură civilă.

În concluzie, litigiul ce s-a creat între noul proprietar şi primar este de competenţa instanţei de judecată, şi nu a ministrului administraţiei şi internelor, care nu poate interveni în remiterea de bunuri între părţile litigante.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comentariu de un minut, domnule deputat, cu privire la răspunsul pe care l-aţi primit.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, domnule preşedinte, constat că domnul secretar de stat începe să ne dea lecţii în legătură cu dreptul nostru de a adresa sau nu interpelări membrilor Guvernului.

În al doilea rând, aş vrea să-i atrag atenţia, cu tot respectul, că aici este vorba de un aspect care ţine de un element fundamental: respectarea şi aplicarea legii în România. Dacă această chestiune domniei sale i se pare nesemnificativă, atunci, îl rog ca, pe viitor, să nu se mai prezinte pentru a răspunde interpelărilor pe care le adresez. Nu m-am adresat pentru susţinerea cazului personal al celui păgubit, ci pentru susţinerea nevoii de aplicare a legii, indiferent de persoanele care sunt victime ale acestei neaplicări sau ale acestei aplicări eronate.

În al treilea rând, aş vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că aţi fost dezinformat. În documentul pe care-l am la mine, la biroul parlamentar, - şi care este emis de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud -, se precizează nu că Parchetul a dat neurmărire penală, ci că organele de poliţie care au efectuat cercetările au recomandat neînceperea urmăririi penale; este un element esenţial.

În al patrulea rând, constat cu surprindere că, ori de câte ori este vorba de abuzuri grosolane, poliţia şi ministerul de resort se spală pe mâini, ca Pilat din Pont, invocând imposibilitatea de a cere celor care au menirea prin lege s-o aplice, să se pronunţe de maniera în care v-aţi pronunţat dumneavoastră.

Cu asemenea răspunsuri nu sunt mulţumit, domnule preşedinte, şi v-aş ruga, de asemenea, să aveţi în vedere că la o serie de întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, nu am primit răspuns în termenul stabilit prin Constituţie şi prin regulamentele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O să revenim, stimaţi colegi, la acele interpelări la care n-aţi primit răspuns, dar v-aş ruga să fiţi mai exacţi în ceea ce priveşte calificarea răspunsului pe care l-aţi dat, pentru că domnul ministru n-a făcut altceva decât să citească din propriul nostru Regulament al Camerei definiţia interpelării, care înseamnă o explicaţie asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe, nu un conflict între două persoane oarecare.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Noi reprezentăm populaţia, nu regulamentul!

Domnul Valer Dorneanu:

O reprezentaţi potrivit regulamentului, stimate coleg.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Şi mie îmi face la fel. Numai atâtea observaţii!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pleşa, dacă puteţi să expuneţi un punct de vedere, vă rog să veniţi la tribună, să-l spuneţi, în cadrul regulamentului.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Vă spun, sigur că da.

Domnul Valer Dorneanu:

Până acum nu v-am văzut decât comentând din bancă. Când este vorba să dezvoltaţi ceva aici, nu prea aveţi curajul.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Curajul? Am curaj întotdeauna.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici calificarea.

Domnul Mircea Alexandru:

Răspund, cu tot respectul, la obiecţiunile domnului deputat Dan Brudaşcu.

Într-adevăr, cazul prezentat este unul particular. Interpelarea spune aşa: "La biroul nostru parlamentar s-a prezentat domnul Nicolae Vasile, directorul general al S.C. ..., care solicită să se ia măsurile pentru restituirea autovehiculului său."

Şi doi: nu sunt dezinformat şi nu-mi pot permite să vin în faţa Parlamentului dezinformat. Documentul pe care-l am la dispoziţie şi pe care-l prezint acum domnului deputat este Rezoluţia din 17 martie 2004 a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Dosarul nr.123/P/2004, în care domnul procuror Alexandru Bria dispune, prin rezoluţie, neînceperea urmăririi penale.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, din păcate, iar trebuie să vă amintesc o prevedere din regulament, că aveţi dreptul să comentaţi o singură dată. Şi ministerul vă răspunde tot o singură dată. Pentru alte nedumeriri, vă rog să vă adresaţi direct domnului ministru, pentru că sunt convins că vă va da toate explicaţiile pe care le doriţi.

Domnul Eugen Lucian Pleşa (din sală):

Daţi-i şi o palmă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru mai are de răspuns unei întrebări pe care i-a adresat-o domnul Nicolae Enescu. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, are de dat patru răspunsuri şi v-aş ruga să le daţi pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor şi dumneavoastră le dezvoltaţi pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informaţiei; a doua - la funcţionarea sistemului electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional; a treia - la rezultatele liberalizării pieţei comunicaţiilor; şi a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul preşedinte Dorneanu şi vă rog să-mi daţi voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, şi să-mi îngăduiţi să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenţii la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru această iniţiativă.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informaţiei, din acest motiv a fost nevoie de o acţiune extrem de dinamică şi de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam faţă de ţările membre şi chiar faţă de unele ţări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că şi-a îndeplinit angajamentele pe care le avea faţă de Uniunea Europeană şi de la acel calificativ înjositor de ţară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de ţară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu şi acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât şi de directorul general al Direcţiei pentru societatea informaţională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obţinut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susţinut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziţii publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic naţional, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînţeles, au menirea să elimine birocraţia şi corupţia.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte ţări, majoritatea ţărilor candidate ne devansează doar 3 ţări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte ţări care au fost candidate ca şi noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de ţări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informaţională să fie considerat domeniul de succes şi domeniul de reuşită, de referinţă pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulţi dintre cetăţenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ţi plăteşti taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauţi formulare, să iei formulare şi chiar să-ţi trimiţi diferite declaraţii on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituţii de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menţionez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, faţă de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi daţi voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane şi mult mai multe cereri de transport decât autorizaţii care le dau alte ţări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane şi există, conform numărului de autorizaţii pe care România le-a primit de la ţările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinţei europene a miniştrilor transporturilor, practic, cu o singură ieşire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puţin şi pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizaţii, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociaţia profesională împreună cu noi.

Astăzi toţi operatorii de transport internaţional de marfă din România îşi obţin autorizaţii de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, şi m-am uitat pe o cifră ca să vă dau şi o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizaţii. Ţinând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie şi câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită şi vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internaţională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulţumiţi toţi, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizaţii de transport este mai mare decât câte autorizaţii are România în acest moment şi în special pe relaţia Ungaria, Serbia Serbia-Croaţia şi Ucraina care sunt principalele ieşiri spre vest ale României, unde numărul de autorizaţii este foarte mic şi ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, şi cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reuşit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Şi acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană şi România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aştepta să avem o reacţie atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de ţări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenţie.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piaţă liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiţiei? Din păcate, în 1998, România a avut o şansă unică, să deschidă competiţia şi această şansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicaţiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operaţiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima ţară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicaţiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deşi numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am aşteptat noi, mă refer la operatorii naţionali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiţie care este benefică şi mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internaţională, preţul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăseşte în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicaţiilor naţionale şi locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră şi că cine are bani să investească şi nu are nevoie de nici un fel de licenţă de la guvern sau de la orice altă instituţie a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu şi, în permanenţă, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiţiei în comunicaţii, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Şi-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicaţii electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienţi în serviciile de telefonie fixă şi mobilă. E un număr impresionant şi vă aduc aminte că cifrele, acum câţiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment faţă de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse şi acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet şi am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, şi din acest motiv am şi luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toţi cei care utilizează acest gen de infracţionalitate şi care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naţionale, pentru că sunt unii care creează viruşi, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alţii care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulţi ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalităţii şi infracţionalităţii, pentru că aici este inclusă şi pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislaţii în domeniul pedepsirii criminalităţii informatice, am reuşit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA şi uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a şi făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerţ electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situaţie periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minţi înfierbântate care nu ştiu şi nu înţeleg ce înseamnă să respecţi legea şi să respecţi concetăţenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toţi îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliţia, cu ceilalţi, Parchetul, cei are au atribuţii în acest domeniu, şi vrem să fim siguri că toţi cei care fură intră în puşcărie şi până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noştri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză şi răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro şi vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie şi protejaţi şi avertizaţi din timp.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-aţi adresat şi vă dau răspunsurile complete.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriţi să comentaţi aceste răspunsuri?

Domnul Ioan Andrei:

În primul şi în primul rând îi mulţumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizaţiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluţie şi pentru cei care nu au un număr destul de mare de maşini, pentru că am înţeles că se face o medie în funcţie de numărul de autorizaţii, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizaţii. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că ştiu că foarte mulţi sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Ştiu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicaţiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva şi acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să răspundeţi acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca şi data trecută.

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizaţiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizaţiile proporţional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv şi mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizaţii de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreţi cifra exactă, îi revine 5 autorizaţii de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de o autorizaţie la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizaţii de transport auto.

Sigur că am introdus şi o corecţie, pentru că nu toţi pleacă în acelaşi timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria şi atunci am introdus preferinţele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcţioneze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradiţional, respectând în acelaşi timp acest criteriu obiectiv şi transparent al parcului auto pe care îl deţine fiecare companie de transport internaţional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamaţie, am avut doar întrebări, oameni care nu înţelegeau de ce nu au voie să iasă din ţară sau să obţină autorizaţie de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficienţa numărului de autorizaţii de transport. Sunt 50 de mii de autorizaţii de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia şi la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu ştiu câte autorizaţii. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Şi o să mă întrebaţi, bine, şi asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult şi sunt oameni care se chinuiesc, se duc, îşi pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent şi extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizaţii, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existenţa unui contract de transport internaţional de marfă şi apoi, în funcţie de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizaţii.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuţiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming şi celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural şi aceasta fără a institui obligaţii în privinţa unor operatori care, sigur, l-ar face cu toţii ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligaţii de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiţie, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenţie este similar celui care există în Franţa şi Italia, ţările care şi la ora actuală, deşi sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe şi şi-au păstrat totuşi acest mecanism, pentru că şi ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari şi, atunci şi nici ei nu-şi permit să-şi oblige proprii operatori să desfăşoare activităţi nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnului deputat Boc o să-i răspundă domnul secretar de stat Valeriu Steriu, cu privire la derularea programului SAPARD din România. Doriţi să dezvoltaţi acum sau la sfârşit să comentaţi răspunsul?

Domnul Emil Boc:

Acum, domnule preşedinte, că nu se ştie dacă mai apuc la urmă, după stilul de dezbatere.

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să aplicaţi aceeaşi unitate de măsură, indiferent că e un reprezentant al Puterii sau al Opoziţiei. Minutul de replică trebuie să fie minut. Indiferent că e pentru Putere sau Opoziţie. Am tot respectul faţă de domnul ministru, îl apreciez foarte mult, dar dezbaterile pe care domnia-sa le-a provocat ţin de dezbateri cu vreun proiect de lege, nu la răspunsul unei interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

A avut patru replici, că a avut patru interpelări şi au adunat.

Domnul Emil Boc:

Audienţele la PSD se ţin acolo la partid, nu la Parlament, din punctul acesta de vedere. Bine, dar haideţi să trecem la subiect.

Interpelarea pe care am propus-o îl vizează pe domnul ministru Ilie Sârbu şi are ca obiect derularea Programului SAPARD în România.

Din nefericire, România s-a remarcat în plan european printr-o slabă capacitate de absorbţie a fondurilor comunitare, adică banii ne sunt daţi dar nu reuşim să facem proiecte pentru ele şi aducem bani în România pe calea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iar pe cele pe care reuşim să le atragem le gestionăm foarte prost. Acesta este, de fapt, obiectul interpelării mele. Numeroasele scandaluri legate de gestionarea proiectelor SAPARD a atras critica oficialilor europeni şi este cunoscut faptul că domnul Jonathan Scheele - şeful Delegaţiei europene la Bucureşti, al Comisiei Europene a solicitat autorităţilor locale şi Corpului de control al primului ministru să facă cercetări asupra modurilor cum au fost obţinute şi folosite finanţările derulate prin Programul SAPARD în unele judeţe ale ţării.

Având în vedere numărul mare de cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, semnalate şi de presă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte cel puţin următoarele date: o statistică anuală privind modul de derulare a fiecărui proiect din cadrul Programului SAPARD, care este stadiul implementării Programului SAPARD în România în momentul de faţă, numele celor care au făcut parte din comisiile de licitaţie în toate judeţele ţării, extrem de important, pentru că, după cum aţi putut observa, Legea conflictului de interese este "admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire" în acest proces de implementare a Programului SAPARD în România şi nu numai că nu a dispărut, ea a înflorit, această lege a conflictului de interese, cu ocazia derulării comisiilor de licitaţie şi a programelor SAPARD, în ansamblu.

Şi, în ultimă instanţă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte măsurile pe care domnia-sa le are în vedere pentru identificarea soluţiilor practice în vederea înţelegerii procedurilor de achiziţie şi punerea lor în practică cât mai rapid, astfel încât modalităţile de facilitare a obţinerii de către beneficiar a creditelor bancare să fie urgente. Este o interpelare constructivă pentru a reuşi pe de o parte, să atragem fonduri comunitare şi să le gestionăm corect în România, iar Uniunea Europeană să aibă încredere că România are capacitatea, şi de a atrage fonduri europene şi de a le gestiona corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Steriu, aveţi cuvântul să răspundeţi.

Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Da. Vă mulţumesc.

În primul rând, înainte de a intra în subiect aş dori totuşi să punctez două aspecte, practic ce anume ar fi solicitat domnul ambasador Jonathan Scheele, practic toate aceste mediatizări din ultima vreme pleacă de la Agenţia SAPARD care a evaluat şi anumite erori în funcţionare care automat au fost corectate, dar în primul rând a semnalat aspecte noi date de implementare acquis-ului comunitar.

În egală măsură, ca să răspund la un subiect nou, ridicat acum, cred că tocmai Programul SAPARD este cel care, după contractele din anii 2002 şi 2003, a reuşit să arate Comisiei Europene nevoia de fonduri pentru dezvoltare rurală, practic volumul mare de solicitări, volumul mare de proiecte fără acoperire financiară, a făcut ca pachetul financiar să fie suplimentat cu peste 30%, în special pe componenta de dezvoltare rurală.

În legătură cu interpelarea, ceea ce am primit ca material scris, aş dori să arăt faptul că în procesul de implementare a programului SAPARD nu au existat cazuri de alocări frauduloase a fondurilor europene, dezbaterea publică din ultima vreme având ca subiect cazuri de conflict de interese privind derularea procedurilor de achiziţii publice de servicii sau de lucrări de la nivelul consiliilor locale.

În acest sens, Agenţia SAPARD a luat o serie de măsuri care asigură condiţiile necesare cheltuirii corecte a sumelor alocate consiliilor locale.

În ceea ce priveşte statistica anuală privind modul de derulare al fiecărui proiect finanţat prin Programul SAPARD, având în vedere că există un număr de 655 de proiecte contractate pentru măsurile 1-1, măsura de investiţii în industria alimentară, pentru măsura 2-1 - cea care reprezintă dezvoltarea rurală şi pentru măsura 4-2 - asistenţa tehnică, volumul documentaţiei aferente fiind foarte mare, vă prezentăm situaţia proiectelor contractate pentru fiecare măsură.

Astfel, pentru măsura 1-1 există un număr de 108 proiecte contractate. Pentru măsura 2-1 de dezvoltare rurală există un număr de 542 de proiecte contractate. Pentru noile măsuri acreditate 3-1 - investiţii în exploataţiile agricole şi 3-4 diversificarea activităţilor în mediul rural, până în prezent, au fost selectate 18 proiecte, un număr de 79 de proiecte fiind în proces de selectare după numai două luni de la acreditarea măsurilor.

În anexă, se prezintă situaţia completă a proiectelor contractate pe aceste măsuri, precum şi a proiectelor depuse pe noile măsuri acreditate.

În conformitate cu procedurile de implementare a programului SAPARD există informaţii detaliate privind stadiul proiectelor care solicită şi care primesc finanţare SAPARD.

În cazul în care există un interes deosebit privind stadiul unui proiect sau unor proiecte, aceste informaţii pot fi furnizate nu numai la cerere, dar toate acestea sunt afişate şi pe site-ul internet al agenţiei.

În ceea ce priveşte solicitarea listei membrilor comisiilor de licitaţii din toate judeţele ţării, vă informăm că la nivel naţional există un număr de 437 de consilii locale care au organizat licitaţii de servicii şi lucrări, pentru fiecare achiziţie fiind numită o comisie de licitaţie care are minim 5 membri, 3 evaluatori, un preşedinte şi un secretar. Pentru fiecare proiect există cel puţin asemenea 3-5 liste. În cazul în care există un interes deosebit privind un anumit consiliu local, aceste informaţii pot fi furnizate la cerere pentru oricare pentru cele 1500 de comisii, inclusiv pentru cei peste 7500 de membri ai acestora.

De altfel, acestea sunt cele care au făcut în ultima vreme analiza din punct de vedere al conflictelor de interese la cei peste 7500 de membri ai acestora pentru a vedea, inclusiv la nivelul acţionariatului, dacă există un astfel de conflict, fie cu firma care a efectuat serviciile, fie cu firma care a contractat lucrările.

Pentru cele 655 de contracte, valoarea contractată la ora actuală pentru alocările anului 2000 reprezintă 240,65%. Până în prezent au demarat lucrările de execuţie: 40 de proiecte pe măsura 1-1 cea de industrie alimentară şi 275 de proiecte pe măsura 2-1, fiind deja efectuate plăţi în valoare de peste 15 milioane de euro.

Referitor la măsurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru explicarea procedurilor de achiziţii publice pentru cele 437 de proiecte contractate în cursul anului 2003 au fost organizate la nivel judeţean seminarii de instruire a reprezentanţilor consiliilor locale beneficiare.

În cadrul acestor acţiuni, experţii serviciilor de achiziţii publice din Agenţia SAPARD, precum şi reprezentanţi ai birourilor regionale pentru implementarea programului SAPARD au prezentat informaţii detaliate privind procedurile de achiziţii publice. Astfel de acţiuni se organizează de către birourile regionale pentru implementarea Programului SAPARD şi pentru proiectele contractate în anul 2004.

Mai mult, reprezentanţii agenţiei, în cadrul diferitelor manifestări, seminarii şi simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice au arătat o prioritate deosebită pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. În intervalul 2001-2004 atât reprezentanţii ai sediului central, cât şi cei ai birourilor regionale au participat la peste 570 de manifestări. Numai în perioada februarie-martie 2004 când s-a continuat seria conferinţelor la nivel regional au fost organizate 8 conferinţe, cea centrală la Bucureşti, precum şi 7 conferinţe regionale în Constanţa, Timişoara, Târgovişte, Alba Iulia, Satu Mare şi Iaşi.

De asemenea, au avut loc acţiuni de elaborare şi diseminare a materialelor informative, pliante, buletine, afişe, broşuri şi prezentări.

Până în prezent, au fost distribuite aproximativ 90 de mii de pliante, cu informaţii generale, 10 mii de afişe, toate acestea conţinând măsurile noi acreditate, precum şi vechile măsuri, peste 38 de mii de ghiduri şi 40 de mii de ghiduri pentru noile măsuri.

Începând cu decembrie 2002, împreună cu Agenţia de consultanţă agricolă, de asemenea, s-au distribuit peste 4 mii de buletine lunar pentru mediatizarea acestui program.

De asemenea, în vederea facilitării accesului la credite a potenţialilor beneficiari, agenţia a încheiat protocoale cu 26 de bănci, prin acestea documentele pe care băncile le primesc sunt acceptate ca documentaţie în vederea obţinerii unui credit de către potenţialii beneficiari ai programului, acelaşi tip de documentaţie pe care beneficiarul o depune şi la Agenţia SAPARD.

Reprezentanţii acestor bănci au participat şi la conferinţele regionale de promovare furnizând toate informaţiile detaliate despre condiţiile de creditare a potenţialilor beneficiari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc?

Domnul Emil Boc:

În spiritul regulamentului am un minut.

În primul rând, o să-l rog pe distinsul coleg, domnul secretar de stat, să-i transmită domnului ministru Sârbu că pe la noi, pe la Parlament există o regulă. Parlamentul este cel care controlează şi nu Guvernul, aşa că domnia sa ar trebui să vină şi să răspundă la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, în spiritul Constituţiei şi al Regulamentului.

Domnia sa spune că nu există cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, că numai probleme de conflicte de interese, aş ţine doar să amintesc că şi noi am spus tot timpul că există baroni locali şi s-a negat acest lucru, iată că ieri s-a recunoscut oficial că există şi că pun probleme. Aşa se va ajunge şi aici.

Şi, în al treilea rând, am cerut foarte serios numele celor care au făcut parte din comisiile de licitaţie din toate judeţele ţării. Este o cerere pe care am formulat-o în spiritul interesului public pentru a verifica aceste conflicte de interese, care sunt reguli, din nefericire, şi nu excepţia, şi insist cu toată convingerea că aceste date să fie prezentate, dacă nu voi face uz de legea răspunderii ministeriale, unde dacă un ministru nu prezintă Parlamentului informaţiile solicitate, poate fi sancţionat mergând până la o pedeapsă privativă de libertate. Sper să nu ajungem acolo şi să rămânem în cazurile şi în cadrele prevăzute de regulament, oferind deputaţilor şi senatorilor, în cazul nostru, deputaţilor, datele solicitate, în interes public, pentru că acolo s-au gestionat bani în interes general şi nu în interes privat. Şi noi trebuie să avem acces la asemenea date.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să mai faceţi şi dumneavoastră precizări? Vă rog, tot aşa scurtă ca şi domnul deputat.

Domnul Valeriu Steriu:

În primul rând, să repet că nu există alocare frauduloasă, Programul SAPARD este un program de rambursare a fondurilor, deci practic orice euro cheltuit este cheltuit întâi de beneficiar şi apoi este rambursat după toate verificările, inclusiv cele legate de conflict de interese, cele care au loc în acest moment.

Pe de altă parte, să spun că cei 7500 de evaluatori sau de funcţionari din toate aceste comisii sunt la dispoziţia publicului, deci putem chiar să vă pregătim o broşură cu toate aceste persoane, ele sunt la nivelul administraţiei publice locale, deci fiecare primărie şi-a selectat, şi-a făcut aceste comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, vă rog să transmiteţi în scris răspunsurile pentru că nu sunt aici deputaţii care au făcut interpelările şi cu aceasta daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi, ne întâlnim mâine, întâi pentru intervenţii politice şi apoi pentru dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

La revedere!

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.