Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La pct.9 vom aborda şi dezbaterea raportului anual al Băncii Naţionale a României pe anul 2003, ipostază în care domnul prim-viceguvernator se va situa în faţa dumneavoastră într-un fel destul de neobişnuit.

Poftiţi, domnule prim-viceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în primul rând, să prezint scuzele domnului guvernator Mugur Isărescu şi ale domnului viceguvernator Cristian Popa, care nu pot fi prezenţi în faţa domniilor voastre datorită unei vizite onorante a domnului Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, cu care se află în derularea programului vizitei sale care se încheie astă-seară.

În câteva cuvinte, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint în sinteză principalele evoluţii macroeconomice ale politicii monetare de supraveghere prudenţială şi reglementare ale Băncii Naţionale şi rezultatele acesteia, coroborate cu cele ale autorităţilor guvernamentale.

Astfel, prin coerenţa politicilor fiscală, monetară, de ajustare sectorială, în anul 2003 au continuat tendinţele favorabile privind creşterea economică, reducerea inflaţiei, ţinerea sub control a deficitului bugetar şi reducerea ratei şomajului.

Produsul intern brut a crescut cu 4,9%, România situându-se pe locul al treilea dintre cele douăsprezece ţări candidate pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Rata inflaţiei a fost de 14,1%, în imediata apropiere a obiectivului de 14% calculat decembrie la decembrie.

Deficitul bugetar a fost de 2,3%, faţă de 2,65% programat, ceea ce a contribuit la sprijinirea efortului de reducere a ratei inflaţiei.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5,7%, uşor mai mare decât cel programat, dar finanţabil în limite corespunzătoare inclusiv pe piaţa internaţională de capital, îndeosebi ca urmare a importurilor de echipamente pentru investiţii destinate modernizării întreprinderilor, ceea ce reflectă încrederea agenţilor economici în activitatea lor viitoare.

Rezervele oficiale ale Băncii Centrale ale statului s-au majorat până la 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 4,1 luni de importuri de bunuri şi servicii. Iar rata şomajului a fost la finele anului trecut de 7,2%.

În ceea ce priveşte politica monetară, aceasta a avut ca obiectiv reducerea inflaţiei, fără afectarea potenţialului de creştere economică, menţinerea deficitului extern în limite finanţabile, reducerea ratei dobânzii, dar fără a inhiba, a destimula procesul de economisire, menţinându-se rate real pozitive ale dobânzii, şi încurajarea creditării agenţilor economici şi a populaţiei, în acest sens edificator fiind faptul că volumul creditului neguvernamental destinat acestor entităţi a crescut cu 48% în termeni reali faţă de anul 2002.

În ceea ce priveşte activitatea de reglementare şi supraveghere prudenţială, putem afirma că sistemul bancar a fost monitorizat îndeaproape pe mijloace specifice, iar în anul 2003 s-au remarcat rezultatele activităţii de asanare şi consolidare a acestuia desfăşurate în ultimii patru ani.

Un succes îl reprezintă privatizarea Băncii Comerciale Române, în acest mod 73% din capitalul bancar fiind în mâini private, iar din sectorul privat, este important de menţionat că 58% îl reprezintă capitalul străin, aducător de fonduri pentru dezvoltare şi de cunoştinţe în managementul bancar.

Conform evaluărilor efectuate de reprezentanţii Băncii Mondiale, FMI şi ai Comisiei Europene "Sistemul bancar românesc prezintă o bună capitalizare, dispune de lichiditate ridicată şi este bine supravegheat." De asemenea, este considerat că acest sistem rezistă la şocuri şi are o expunere la riscul valutar şi operaţional redusă.

În ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii de supraveghere, Banca Naţională a României a încheiat protocoale de colaborare cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru o supraveghere consolidată a pieţei financiare, în ansamblul acesteia.

La finele anului 2003, sistemul bancar românesc cuprindea 38 de instituţii de credit, în structura acestora regăsindu-se trei bănci de stat, trei filiale şi opt sucursale ale unor bănci străine, şase bănci cu capital privat autohton, respectiv şase cu capital străin. La aceasta, s-a adăugat prima reţea cooperatistă de credit, respectiv "credit coop".

Emisiunea de numerar a fost păstrată în limitele satisfacerii nevoilor populaţiei şi ale agenţilor economici, iar numerarul, bancnotele uzate au fost scoase în uz, potrivit reglementărilor în vigoare.

Sistemul de plăţi fără numerar se desfăşoară prin intermediul unei unităţi externalizate a Băncii Naţionale, "Transpon", care este supusă modernizării în cadrul unui proiect al Comisiei Europene cu fonduri PHARE.

Situaţia financiară a băncii a înregistrat în anul trecut, ca urmare a reducerii veniturilor acesteia, pe fondul scăderii dobânzilor internaţionale, acolo unde sunt plasate rezervele valutare şi aurul, şi pe fondul epuizării portofoliului de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor care aduceau dobânzi bune, venituri, deci pe fondul scăderii veniturilor şi al creşterii cheltuielilor cu sterilizarea, cu atragerea lichidităţilor băneşti suplimentare din circulaţie, pentru a menţine rata inflaţiei conform obiectivului stabilit, per sold, Banca Centrală, repet, a înregistrat pierderi acoperite, potrivit legii, din diferenţele favorabile, ca urmare a reevaluării stocurilor de aur şi a activelor externe, adică a resurselor în valută.

Este important, şi cu aceasta închei, faptul că Banca Naţională a României a contribuit la adoptarea acquis-ului comunitar şi respectarea negocierilor în ceea ce priveşte capitolele cu Uniunea Europeană, libera circulaţie a serviciilor, a capitalului şi Uniunea Economică şi Monetară, pe de o parte. Pe de altă parte, este demn de menţionat faptul că în anul 2003 s-a finalizat de către Guvern şi Banca Naţională primul acord din cele şase încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, care s-a dus la bun sfârşit, şi, în continuare, Fondul Monetar Internaţional, misiunea încheiată în semestrul I al anului trecut, arată că România a înregistrat progrese remarcabile în stabilizarea economiei, a sectorului financiar îndeosebi în ultimii trei ani.

Cu acestea, vă rog să îmi permiteţi să închei scurta prezentare a raportului care a fost dezbătut în Comisiile reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim.

Domnul Tudor Baltă va prezenta raportul Comisiilor reunite de buget.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

După prezentarea raportului.

Domnul Tudor Baltă:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

După ce domnul prim-viceguvernator Florin Georgescu a prezentat succint dar foarte exact raportul Băncii Naţionale, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, să vă prezint în concluzie următoarele aspecte care s-au ridicat din raport.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, analizând raportul pe anul 2003 al Băncii Naţionale a României, au concluzionat în primul rând că Banca Naţională a reuşit să prezinte o analiză coerentă a evoluţiilor economice, financiare, monetare şi valutare în anul 2003, cu sublinierea relaţiilor de intercondiţionare între politici, pieţe şi indicatori specifici la nivelul de sistem.

De asemenea, Comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politice monetare promovate de Banca Naţională a României se înscriu în coordonatele majore ale strategiei naţionale de dezvoltare economică a României pe termen mediu.

Cu privire la activitatea de reglementare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit, constată că s-au intensificat preocupările pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi armonizarea acestuia cu prevederile comunitare şi principiile Comitetului de la Basell, întărirea activităţii de supraveghere bancară, cu accent pe rolul său prudenţial.

Comisiile au reţinut că şi în anul 2003, Banca Naţională a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar bunei desfăşurări a circulaţiei băneşti, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de plăţi în România.

Am reţinut şi faptul că această instituţie a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar-bancar, precum şi la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte organisme financiar-bancare internaţionale.

Comisiile reunite consideră că în anul 2003, Banca Naţională a acţionat susţinut pentru asigurarea rezervelor internaţionale şi administrarea lor mai eficientă.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor avizează favorabil raportul anual pe anul 2003 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină în dezbatere în legătură cu raportul Băncii Naţionale? Nu doreşte nimeni.

Stimaţi colegi,

Potrivit legii sale de organizare, acest raport nu se supune votului dumneavoastră.

Raportul este făcut pentru a lua act de activitatea pe care a desfăşurat-o această instituţie.

Vă mulţumim, domnule Florin Georgescu.

Înainte de a trece la punctul 10 cu privire la constituirea unei comisii parlamentare, PNL-ul doreşte să ridice o problemă de procedură. Poftiţi.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi şi colege,

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor, programul pentru ziua de astăzi era până la ora 18, al şedinţei comune. Nu ştiu şi nu ni s-a spus, cel puţin, că a fost modificat programul. Nu s-a cerut nici vot, în plenul celor două Camere, pentru a se modifica programul pe această zi. Pe aceste considerente, vă solicităm sistarea şedinţei comune şi începerea şedinţei Camerei Deputaţilor cu privire la dezbaterea moţiunii depuse de către grupurile parlamentare ale Partidului Democrat şi Partidului Naţional Liberal.

Dacă nu doriţi să discutăm această moţiune sau doriţi să tergiversaţi, să ajungem la ora 20, spuneţi-ne: nu dorim acum, pentru că acum este ora de vârf a mediei şi nu putem să dăm acum, ceea ce au spus şi rapoartele Comisiei Europene cu privire la libertatea presei în România. Să ştim de la bun început pe ce poziţie ne putem posta.

Eu, în numele celor două grupuri, vă solicit sistarea, întrucât ora 18 e depăşită, şi începerea programului Camerei Deputaţilor pe dezbaterea moţiunii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu.

Apropo de tergiversare, nu ştiu cine vrea să tergiverseze începerea procesului electoral; apropo de constituirea comisiei parlamentare, nu ştiu cine vrea să tergiverseze sau eventual să amâne dezbaterea moţiunii. Văd că dumneavoastră doriţi acest lucru.

Vă rog. Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

în conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune, programul şi ordinea de zi sunt supuse la vot plenului, altfel, dacă nu există o oră de final pe care plenul celor două Camere o votează, se consideră că se lucrează până la epuizarea problemelor înscrise pe ordinea de zi. Este situaţia în care ne aflăm: nu s-a votat o oră de închidere, ora 18 este o propunere care s-a făcut prin documentul respectiv, dar plenul nu a adoptat o astfel de decizie.

În ceea ce priveşte discutarea moţiunii, eu vă pot spune doar că, de nenumărate ori, Camerele au discutat moţiuni până seara târziu şi nu a fost nici un fel de problemă, indiferent cine era în opoziţie. Cred că şi astăzi trebuie să discutăm moţiunea, atunci când îi vine timpul, deci după terminarea şedinţei comune a celor două Camere.

Mulţumesc. (Agitaţie, comentarii în grupurile PNL şi PD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este adevărat, practica noastră parlamentară, a şedinţelor comune, este aceea de a derula programul până la sfârşitul dezbaterilor.

Pentru că sunt, totuşi, chestiuni foarte importante, eu supun votului prelungirea programului, în mod explicit.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, ca să nu ne certăm, să vă facem jocul dumneavoastră.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, nu ne certăm, pentru că nu are rost să ne certăm. În situaţia asta, dumneavoastră, într-adevăr, doriţi ca moţiunea să se dezbată la ora 20 şi, în această situaţie, grupurile parlamentare ale celor două partide consideră că nu are rost să mai stăm în sala de dezbateri şi, ca atare, o să părăsim sala, pentru că nu doriţi să dezbatem lucruri care sunt atât de importante. (Comentarii în sală)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi din cele două grupuri parlamentare, v-aş sugera o întâlnire cu şefii grupurilor parlamentare, înainte de a lua această măsură.

Sunteţi de acord să avem o întâlnire cu şefii grupurilor parlamentare? (Agitaţie în grupurile parlamentare PD şi PNL)

Doamna Mona Muscă. Sunteţi adjuncta şefului grupului.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că moţiunea a fost programată pentru ora 18, nu văd rostul acestei înţelegeri cu şefii grupurilor parlamentare, dar, ca să nu spuneţi că nu vrem să negociem, sigur că ne putem întâlni, cu o condiţie însă: dacă după trei minute de negocieri stabilim că vom dezbate moţiunea şi după aceea continuăm şedinţa Camerelor reunite sau o continuăm mâine dimineaţă. Aveţi la dispoziţie 2 variante. A treia este părăsirea sălii de către noi şi o să susţinem moţiunea în faţa presei, dacă Parlamentul nu e interesat de libertatea de exprimare în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Suspendăm şedinţa pentru 5 minute şi avem 3 minute, în biroul meu, pentru întâlnirea cu şefii grupurilor parlamentare.

• Pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu privire la rezultatul consultărilor, dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD de la Senat.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi, stimate colege,

În urma discuţiilor pe care le-am purtat cu toţi liderii, propunem să întrerupem şedinţa comună, să fie prezentată moţiunea şi răspunsul Guvernului la moţiune, după care revenim pentru şedinţa comună, continuând abordarea punctelor înscrise pe ordinea de zi, urmând ca mâine să fie dezbătută moţiunea în Camera Deputaţilor, prin luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi votul pe moţiune. Deci aceasta este propunerea pe care v-o facem şi vă rugăm să fiţi de acord cu ceea ce am convenit între lideri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este o propunere îndrăzneaţă, ca s-o calific astfel, dar este foarte constructivă şi ne permite, celor două Camere, să epuizăm ordinea de zi şi mai ales să alegem Comisia parlamentară pentru repartizarea timpilor de antenă, să alegem reprezentanţii în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi în Comisia Naţională a Valorilor mobiliare, să ne încadrăm, noi, Camera Deputaţilor, şi în termenul regulamentar care ne obligă ca, în cel puţin 5 zile, să dezbatem moţiunea.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Pauză