Parliamentary debates

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 2 mai 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să încep să dau citire numelor colegilor deputaţi care au solicitat aceste întrebări.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD, este? Nu.

Domnul Dan Şlincu?

O voce din sală:

Deci nu sunt.

Deci au acceptat răspunsul în scris de la doamna secretar de stat.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă.)

Domnul Chirilă este, dar a primit răspunsul în scris.

Domnule Şlincu, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.)

Domnul Lazăr Ion-Marian, de la USR?

Domnul deputat Lazăr?

Văd că nu apare, deocamdată.

Domnul Zetea, pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, este în sală?

Domnul Brian Cristian?

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute să formulaţi întrebarea.

Reamintesc pentru toţi colegii, procedura este în felul următor - fiecare deputat înscris pentru primirea răspunsurilor este invitat pentru a formula întrebarea oral, într-un interval de două minute.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Brian Cristian.)

Deci aveţi două minute, domnule deputat, să citiţi întrebarea adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea priveşte "Confidenţialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European".

Domnule ministru,

Piaţa muncii va deveni mai transparentă în urma unei decizii a Parlamentului European de a obliga companiile să desecretizeze salariile şi să ofere lefuri egale, indiferent de gen, pentru angajaţii care prestează aceeaşi muncă.

Secretul salarial va fi interzis, iar în contractele de muncă nu vor mai putea exista clauze care să interzică angajaţilor să vorbească despre salariul lor. În plus, angajaţii vor putea cere informaţii despre ce salariu are aceeaşi categorie sau alte categorii, în funcţie de gen.

Femeile de la nivelul Uniunii Europene sunt plătite cu 11-13% mai puţin decât bărbaţii, pentru aceeaşi poziţie şi aceleaşi atribuţii. Societăţile comerciale vor trebui să se asigure că nu există o diferenţă mai mare de 5% între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte salariul, totodată anunţurile pentru posturile vacante vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se deruleze într-o manieră nediscriminatorie. În situaţia nerespectării acestor reguli vor exista amenzi.

În România, salariul este confidenţial pentru că munca nu este plătită în funcţie de rezultate. În ţările cu maturitate economică este obligatorie afişarea, în anunţul de recrutare, preţul pe oră/lună sau anual. De asemenea, în unele ţări este ilegal să publici un anunţ de recrutare sau să angajezi o persoană obligând la confidenţialitatea salariului.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

1. Care este opinia ministerului privind acest subiect? Există la nivelul ministerului în pregătire un proiect legislativ pentru a armoniza legislaţia naţională la noile decizii ale Parlamentului European?;

2. Care sunt măsurile ce pot fi luate de un angajator, în situaţia în care un angajat refuză să îşi dezvăluie salariul?;

3. Există contradicţii între noile reguli decise de Parlamentul European şi legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal? Dacă da, cum vor fi rezolvate aceste contradicţii?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Sergiu-Florin Dobrescu, pentru un răspuns.

Aveţi 3 minute, domnule secretar de stat.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 9261A/2023, având ca obiect "Confidenţialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European", vă comunic următoarele.

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, prin transparenţă salarială şi mecanisme de asigurare a respectării legii, a fost adoptată de Parlamentul European în data de 30 martie.

Statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până în 2026 şi să informeze de îndată Comisia în acest sens.

Precizez că transpunerea unei directive vizează operaţiunea prin care un stat membru UE procedează la adoptarea de măsuri cu caracter normativ necesare punerii ei în aplicare.

Obiectul de reglementare al prezentei directive europene vizează în principal aplicarea principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, deci faptul că nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului, în special în ceea ce priveşte remunerarea.

Toate directivele care reglementează prevederi specifice sunt implementate de către ministerele care gestionează respectivul domeniu. Acest lucru a făcut posibil ca în procesul de transpunere al acestor directive să fie avute în vedere specificităţile fiecărui sector/domeniu de activitate în parte, respectiv competenţe proprii.

Orice discriminare, directă sau indirectă, faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Menţionez că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii asigură cadrul general aplicabil tuturor domeniilor, iar dispoziţiile caracteristice, specifice fiecărui domeniu sunt stabilite prin legi speciale.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse asigură îndeplinirea în domeniul de competenţă a obligaţiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerea şi/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale UE, implementarea şi monitorizarea implicării acestora în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Precizez că în legislaţia privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, în România, este interzisă discriminarea în funcţie de gen, nefiind introduse disparităţi salariale între femei şi bărbaţi.

În plus, potrivit art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017, toate autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice la sediul propriu şi pe pagina proprie de Internet, în datele de 31 martie, respectiv 30 septembrie ale fiecărui an, informaţiile referitoare la veniturile salariale ale personalului.

Faţă de cele de mai sus şi având în vedere atribuţiile Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în domeniul egalităţii de şanse, asumarea transpunerii Directivei de consolidare a aplicării principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, prin transparenţă salarială şi mecanisme de asigurare a respectării legii, revine acestei instituţii, care, potrivit legii, are calitatea de autoritate de stat în domeniul politicilor familiale, tineretului, protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei, violenţei domestice şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; supune spre aprobare cadrul legislativ privind acest domeniu şi poate formula răspunsuri concrete privind conţinutul actului normativ de transpunere.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

Cu stimă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Brian Cristian nu are completare la întrebare, deci mergem mai departe.

Domnul Zetea - pentru Ministerul Muncii. Înţeleg că nu este în sală.

Domnul Lazăr, de la USR, de asemenea, nu este în sală.

Domnul Brian Cristian - pentru Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Înţeleg că a primit răspunsul în scris? Deci suntem în regulă.

Domnul Chirilă este? De la PSD.

Vă rog, aveţi o întrebare pentru Ministerul Educaţiei.

Susţineţi întrebarea aici sau...? (Vociferări.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Ministerul Educaţiei, vă rog. (Vociferări.)

Susţineţi întrebarea?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Nu, nu.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Atunci, primiţi doar răspunsul în scris.

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da, e OK şi aşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnul Petreţchi? Pentru Ministerul Educaţiei.

Vă rog.

Aveţi două minute pentru a susţine întrebarea.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebare adresată Ministerului Educaţiei.

Obiectul întrebării - "Soluţii pentru reducerea violenţei în şcoli".

Într-o perioadă în care ar trebui să discutăm despre performanţele obţinute de elevi în cadrul olimpiadelor şcolare, atenţia întregii societăţi se îndreaptă asupra unui alt subiect, şi anume violenţa în şcoli. Doar în anul şcolar 2021-2022 am avut, conform ultimelor date oficiale, peste 1.800 de cazuri de violenţă şcolară sesizate, la care se mai adaugă alte sute de cazuri care nu se cunosc.

În astfel de condiţii, lupta împotriva violenţei în şcoli s-a dovedit ineficientă, campaniile de conştientizare, prea puţine ca număr, precum şi pasarea responsabilităţilor nu au redus acest fenomen alarmant.

Indiferent de formă, violenţa şcolară afectează sute de cadre didactice, zeci de mii de elevi, inclusiv dreptul acestora la educaţie, iar fără măsuri clare şi ferme, precum şi fără o colaborare între toate instituţiile cu competenţă în domeniu, aceasta nu va putea fi combătută.

Mai mult, este recunoscut faptul că violenţa în şcoli reprezintă şi una dintre cauzele abandonului şcolar, o altă problemă majoră cu care se confruntă sistemul educaţional.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, vă rog să-mi comunicaţi măsurile concrete care vor fi adoptate în perioada imediat următoare pentru reducerea violenţei în şcolile din România, precum şi strategiile de combatere a acestui fenomen, pe termen mediu şi lung.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi şi situaţia actualizată a unităţilor de învăţământ care au întocmite planuri antibullying pentru a-i proteja pe elevi şi profesori.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu, vă rog, aveţi 3 minute pentru răspuns.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 9182A/2023, având ca obiect "Soluţii pentru reducerea violenţei în şcoli", vă comunicăm următoarele.

Pentru combaterea şi prevenirea fenomenului violenţei, Ministerul Educaţiei a elaborat Ordinul nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 din anexa la Legea educaţiei nr. 1/2011, privind violenţa psihologică - bullyingul.

Conform art. 4 din actul normativ sus-menţionat, la începutul fiecărui an şcolar, unităţile de învăţământ au responsabilitatea de a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat potrivit în spaţiul şcolar.

De asemenea, conform art. 5 din Ordinul nr. 4343 - "Pentru optimizarea prevenirii violenţei psihologice - bullying, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice".

"Grupul de acţiune antibullying se dimensionează potrivit particularităţilor fiecărei unităţi de învăţământ, având maximum 10 membri, fiind adaptat contextului social, dimensiunii şi cerinţelor specifice fiecărei unităţi de învăţământ".

Ministerul Educaţiei întocmeşte anual un raport privind fenomenul violenţei, în care prezintă analiza fenomenului violenţei din mediul şcolar la nivel naţional, realizat pe baza datelor statistice transmise de inspectoratele şcolare, respectiv Inspectoratul Municipiului Bucureşti, şi face recomandări în vederea reducerii fenomenului de violenţă.

În data de 11 noiembrie 2022, Ministerul Educaţiei a iniţiat o dezbatere în sistem videoconferinţă cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare, ai centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, pentru a discuta propunerile privind îmbunătăţirea implementării obiectivelor Planului naţional comun de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a cadrelor didactice, exemple de bune practici la nivelul unităţilor de învăţământ şi pentru identificarea unităţilor de învăţământ cu risc major de producere a actelor de violenţă.

În data de 14 noiembrie 2022, la Ministerul Educaţiei a avut loc prima sesiune de lucru organizată în contextul Campaniei "Nu sunteţi singuri".

În data de 15 februarie, la Palatul Victoria a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Prin acest parteneriat şi prin acţiunile propuse, facem paşi siguri pentru a îmbunătăţi accesul copiilor, al părinţilor, al specialiştilor din educaţie şi al specialiştilor din domeniul protecţiei copilului la informaţii corecte şi complete.

În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor, unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor.

Exmatricularea beneficiarilor primari în perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari.

Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unui proces amplu în care se garantează dreptul la apărare şi la contestaţii.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Aveţi vreo completare? OK.

Mergem mai departe. Ministerul Sportului.

Domnul deputat Chirilă Virgil mai este în sală? Înţeleg că nu. Atunci, i se va transmite răspunsul în scris.

Mergem la Ministerul Sănătăţii.

Domnul Zetea este absent.

Domnul Brian Cristian - înţeleg că aveţi răspunsul în scris.

Domnul Lazăr a venit? N-a venit.

Mergem mai departe, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Domnul Giurgiu? Domnul deputat nu este. I se va transmite, atunci, răspunsul în scris, şi domniei-sale. OK.

Iar pentru restul văd că s-a solicitat amânare de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Ministerul Cercetării.

Deci încheiem aici prima parte a şedinţei. Prima parte a celei de-a doua părţi a şedinţei, partea de întrebări, şi trecem la interpelări.