Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Acestea fiind zise, trecem la partea şedinţei care este consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse - aceasta este prevederea regulamentară.

Şi vă reamintesc, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Să începem cu grupul...

Haideţi să facem în ordinea mărimii grupurilor!

Dacă din partea Grupului PSD, domnul Daniel-Gheorghe Georgescu este prezent şi doreşte să susţină interpretarea? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa.

Aveţi două interpelări.

Domnul Maricel Popa (din sală):

Scurte!

Domnul Cătălin Drulă:

Vă încadraţi în cele trei minute?

Domnul Maricel Popa (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Bună ziua, domnul preşedinte de şedinţă!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Am o interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloş.

Interpelarea poartă numele "Stadiul implementării proiectelor finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi".

Domnule ministru,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR reprezintă una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare strategică pentru România, în contextul crizelor multiple cu care ne confruntăm. Pentru judeţul Iaşi acest instrument de finanţare este cu atât mai relevant, cu cât regiunea are nevoie urgentă de investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi digitalizare.

Implementarea eficientă şi transparentă a proiectelor finanţate prin PNRR este esenţială pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi reducerea decalajelor faţă de alte regiuni europene. În acelaşi timp, monitorizarea riguroasă a stadiului actual al proiectelor este esenţială pentru a preveni riscurile pierderii finanţării din cauza întârzierilor sau neîndeplinirii jaloanelor asumate.

În acest context, vă rog să îmi comunicaţi următoarele informaţii referitoare la implementarea PNRR în judeţul Iaşi:

Care este valoarea totală a proiectelor aprobate prin PNRR în judeţul Iaşi, defalcată pe axe de finanţare şi beneficiari?

Care este stadiul fizic şi financiar al principalelor proiecte?

Ce proiecte din judeţul Iaşi sunt în pericol de a pierde finanţarea, din cauza neîndeplinirii termenelor sau jaloanelor asumate?

Ce măsuri a întreprins Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru a sprijini accelerarea implementării proiectelor din judeţul Iaşi?

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Domnule preşedinte, mă încadrez?

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai am o interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu.

Interpelare: "Măsurile şi proiectele Ministerului Afacerilor Interne pentru reducerea accidentelor rutiere cauzate de consumul de substanţe psihoactive".

Domnule ministru,

În contextul în care tot mai multe accidente rutiere grave din România sunt provocate de şoferi aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive, fenomenul a devenit o reală problemă de siguranţă publică.

Având în vedere atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în prevenirea şi combaterea acestui tip de infracţionalitate, vă rog să îmi comunicaţi:

1. Ce măsuri concrete aţi întreprins în ultimii 3 ani pentru prevenirea accidentelor rutiere cauzate de consumul de substanţe interzise?

2. Ce date statistice aveţi privind accidentele rutiere produse de persoane sub influenţa drogurilor în ultimii 3 ani - număr de cazuri, tipuri de substanţe detectate, judeţele care sunt cele mai afectate?

3. Ce proiecte sau programe viitoare are Ministerul Afacerilor Interne în derulare sau în pregătire pentru combaterea acestui fenomen -campanii, legislaţie, parteneriate instituţionale sau cu societatea civilă?

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului AUR, domnul Puşcaşu? Nu este.

Domnul Radu? Nu.

Doamna Dascălu? Nu.

Doamna Bruynseels? Sunteţi!

Da, vă rog, aveţi cuvântul, trei minute, pentru a prezenta interpelarea.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către domnul Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: "Neconcordanţa dintre populaţia totală a României şi numărul cetăţenilor înscrişi cu drept de vot".

Domnule prim-ministru,

Într-un context electoral extrem de important pentru viitorul României, marcat de alegerile prezidenţiale, apariţia unor discrepanţe între datele oficiale referitoare la populaţie şi cele ce privesc numărul de alegători ridică întrebări legitime cu privire la corectitudinea şi transparenţa procesului electoral.

Conform datelor publicate de Eurostat, populaţia totală a României, pentru 2024, este de 19.067.576, în timp ce, conform INS, ea este de 21.778.859.

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut public numărul de 18.018.970 alegători înscrişi cu drept de vot, la data de 4 mai 2025.

Statisticile INS mai arată că, din totalul de cetăţeni, circa 4,2 milioane - cetăţeni români rezidenţi în România şi alte state - au vârsta de până în 18 ani şi, ca atare, nu au dreptul legal de a vota.

Aşadar, scăzând din totalul populaţiei, indicate de INS - 21.778.859 sau de Eurostat - 19.067.576, numărul minorilor, rezultă un număr de alegători de 17.578.859, conform INS, sau 14.864.409, conform Eurostat.

Aşadar, la un simplu calcul, reiese că în Registrul Electoral sunt înscrise în plus fie 1.395.657, fie 4.110.107 persoane.

Având în vedere aceste neconcordanţe, care ridică semne de întrebare privind exactitatea registrelor electorale şi transparenţa procesului de exercitare a votului, vă adresez următoarele întrebări:

În baza căror surse şi metodologii se stabileşte numărul oficial al cetăţenilor cu drept de vot în România şi cum se explică faptul că numărul raportat de AEP, circa 18 milioane, este aproape echivalent cu populaţia totală a ţării, raportată de Eurostat, respectiv circa 19 milioane?

De asemenea, vă rog să precizaţi ce instituţie este responsabilă de corelarea acestor date statistice esenţiale pentru funcţionarea democratică a statului.

Care este numărul real de cetăţeni români cu drept de vot, înregistraţi în România şi în străinătate, la data curentă?

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul dumneavoastră, în scris, în termenul legal.

Cu mulţumiri, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dacă este vreun coleg care doreşte să susţină interpelarea?

Domnul deputat Muraru?

Doamna deputat Moş?

Nu este.

Din partea Grupului USR?

Doamna deputat Atanasiu sau domnul deputat Alexandru? Nu sunt.

Trecem la Grupul SOS.

Doamna deputat Toader este prezentă? (Vociferări.)

Facem ordinea grupurilor şi o să ajungem la AUR foarte curând, că văd că nu sunt de la celelalte grupuri.

Doamna deputat Toader, de la SOS? Nu este.

Doamna deputat Constantinescu, de la SOS? Nu este.

Domnul deputat Jianu, de la SOS? Nu este.

Doamna Enachi?

Domnul Ionescu?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Prezentă.

Domnul Cătălin Drulă:

A, îmi cer scuze, doamnă deputat Raisa Enachi, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Adevărat a Înviat!

Doamna Raisa Enachi:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Marcel Ciolacu.

Subiectul interpelării: "Câţi tineri mai trebuie să moară, domnule prim-ministru, până vă veţi trezi?".

Stimate domnule prim-ministru,

Astăzi nu vorbim despre politică, ci despre moartea unui copil. Un adolescent român care, în loc să fie protejat, ascultat şi sprijinit, a murit încet, sub ochii noştri, în direct, pe reţelele de socializare.

Tragedia lui Rareş este rezultatul direct al unei indiferenţe care durează de ani, al unei complicităţi tăcute şi al lipsei totale de reacţie. Este exact ceea ce se întâmplă când Guvernul închide ochii la traficul de droguri, la reţelele care otrăvesc tinerii, la absenţa unei educaţii reale în şcoli şi la nepăsarea tăcută a celor care ar trebui să fie în prima linie.

Domnule Ciolacu, nu vă mai puteţi ascunde în spatele unor comunicate sterile sau al unui joc al responsabilităţii pasate de la o instituţie la alta, aşa că am câteva întrebări simple, dar pe care mulţi părinţi le gândesc cu teamă şi furie:

1. Câţi tineri mai trebuie să moară ca Rareş până când veţi avea curajul să recunoaşteţi public că România e în plin război cu drogurile şi îl pierde zi de zi, în tăcere şi în nepăsare?

2. Ce aţi făcut concret, în ultimele şase luni, pentru a opri fluxul de substanţe interzise care ajung în şcoli, în parcuri, pe telefoanele copiilor noştri? Sau e mai comod să aruncaţi vina pe părinţi?

3. Câte centre de reabilitare aţi deschis în fiecare judeţ? Câţi psihologi aţi trimis în şcoli? Ce buget aţi alocat pentru prevenţie reală, dincolo de afişe de decor, de broşuri uitate în sertare?

4. Când veţi înţelege că Rareş nu este o excepţie, ci un simbol tragic al unei generaţii abandonate între TikTok, droguri sintetice, lipsa de sprijin emoţional şi absenţa completă a statului?

Domnule prim-ministru, nu mai daţi vina pe părinţi! Ei îşi trimit copiii la şcoală să înveţe. Nu sunt cei care fac legile, nu controlează graniţele şi nici nu protejează reţelele de tăcere şi frică. Dumneavoastră aveţi puterea. Dumneavoastră purtaţi responsabilitatea acestor tineri. Dacă nu aveţi voinţa, curajul sau capacitatea de a proteja copiii acestei ţări, faceţi un singur gest, de onoare, lăsaţi locul altcuiva, care nu priveşte moartea unui copil ca pe o ştire de seară.

Şi închei cu o întrebare dureroasă, pe care nu o poţi rosti fără revoltă:

Astăzi a fost Rareş. Dacă mâine este copilul dumneavoastră, ce veţi face, domnule prim-ministru?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului POT, domnul deputat Groza?

Vă rog. (Vociferări.)

A, nu, nu, imediat, o să ajung din nou la... Facem ordinea grupurilor.

Deci domnul deputat Groza nu este.

Domnul deputat Pîclişan? Nu.

Nu, din partea Grupului minorităţilor, domnul Silviu Vexler? Nu e prezent.

Sau domnul Ştefan Bouda?

Am pronunţat corect?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan Bouda:

Interpelare adresată domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naţionale.

Obiectul interpelării - "Aplicarea MS 107/2017 pentru aprobarea MRU 2/1 Norme de definire a funcţiilor personalului din structurile MApN, drepturile financiare ale personalului medical din spitalele militare, care execută misiuni ca instructori asociaţi în cadrul Centrului de pregătire medico-militară Sebeş şi echivalarea funcţiilor de soldaţi gradaţi profesionişti cu funcţii civile".

Stimate domnule ministru,

Am fost informat despre trei situaţii de inechitate cu privire la veniturile unor angajaţi ai Ministerului Apării Naţionale.

O primă problemă apare în cazul medicilor militari care obţin gradul profesional de medic primar şi sunt încadraţi pe funcţii prevăzute în statele de organizare cu medic specialist, întrucât, conform anexei nr. 4 din MRU 2/1 Norme de definire a funcţiilor personalului din structurile MApN, funcţiile militare sunt diferenţiate prin niveluri ierarhice, categorii şi grade militare.

În statele de organizare, funcţiile de medici civili sunt definite ca "medic specialist, primar". Astfel că un medic civil, după 5 ani de la confirmarea ca medic specialist, poate susţine examenul de medic primar, urmând să fie încadrat ca medic primar şi să beneficieze de toate drepturile băneşti imediat ce a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii.

Spre deosebire de funcţiile de medici civili, funcţiile de medici militari sunt definite ca două tipuri de funcţii diferite - "medic specialist" sau "medic primar", astfel că un medic specialist militar care a promovat examenul de medic primar şi a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii nu poate beneficia de drepturile aferente, întrucât este încadrat pe funcţie de medic specialist. Pentru a putea beneficia de drepturi egale cu cele ale unui medic civil este necesară modificarea statului de organizare pentru transformarea funcţiei de "medic specialist" în "medic primar". Această procedură de transformare/ modificare a funcţiei conduce la inechităţi salariale pentru medicii militari care au fost confirmaţi în gradul de "medic primar" cu acelaşi ordin de ministru prin care au fost confirmaţi medicii civili, întrucât ei vor beneficia de drepturile salariale, doar cu data intrării în vigoare a modificării statului de organizare, în timp ce medicii civili beneficiază de toate drepturile salariale aferente de la data la care au fost confirmaţi ca medici primari.

A doua problemă o reprezintă situaţia personalului medical care execută misiuni ca instructori asociaţi în cadrul Centrului de pregătire medico-militară Sebeş, unde se fac cursuri de carieră şi cursuri de specializare pentru subofiţerii şi soldaţii/gradaţi profesionişti confirmaţi în arma medicină militară.

Centrul de pregătire medico-militară Sebeş apelează la instructori asociaţi, care sunt selecţionaţi din rândul personalului militar medical din spitalele militare, cu experienţă în teatrele de operaţii sau care au absolvit anumite cursuri de specializare, dobândind cunoştinţe şi aptitudini.

Toate spitalele militare din cadrul MApN trimit instructori asociaţi la Centrul de la Sebeş, pe o perioadă limitată, în funcţie de durata cursurilor şi numărul de cursanţi.

Din păcate, pe perioada cât sunt în misiune, pentru a asigura pregătirea subofiţerilor şi a SGP-iştilor, aceştia nu mai pot beneficia de sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în secţiile/compartimentele din spitale, acordate în baza H.G. nr. 153/2018 - Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 150/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

O a treia problemă o reprezintă echivalarea funcţiilor de soldaţi, gradaţi profesionişti cu funcţii civile, conform dispoziţiei DMRU nr. 27 din 20.09.2017 pentru stabilirea echivalenţei funcţiilor personalului militar care deţine grad didactic şi a personalului medico-sanitar din structurile Ministerului Apărării Naţionale cu funcţii prevăzute la anexele nr. I şi II la Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Îmi daţi timp? (Se adresează domnului deputat Cătălin Drulă, preşedintele de şedinţă.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, încheiaţi când...

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc.

În ultima perioadă au existat numeroase cazuri de soldaţi şi gradaţi profesionişti încadraţi pe funcţii de sanitari, care nu au putut beneficia de sporurile de care beneficiază personalul medico-sanitar civil, încadrat conform Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât H.G. nr. 153/2018 este Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială", iar soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt salarizaţi conform Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Această inechitate a condus la disfuncţii salariale, în sensul că nu pot beneficia de drepturi salariale egale cu cele ale unei infirmiere sau ale unui brancardier care desfăşoară activităţi medicale în aceeaşi secţie - exemplu, un salariat civil în secţia ATI beneficiază de un spor de 85% - spor de secţie, iar un soldat sau gradat profesionist 10% - spor de radiaţii.

Aceste neconcordanţe salariale au condus la migrarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti spre unităţi militare, altele decât spitalele, iar funcţiile din spitale au rămas descoperite şi sunt foarte greu de încadrat.

Având în vedere cele trei probleme prezentate, vă solicit, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea amendării cadrului normativ infralegal astfel încât modificarea statului de funcţii să permită plata de la momentul eliberării certificatului de medic primar, la fel ca în cazul medicilor civili, identificarea unei soluţii pentru ca instructorii asociaţi să-şi menţină drepturile salariale, inclusiv sporurile de secţie, în perioada în care sunt în misiune la Centrul de Perfecţionare Medico-Militară Sebeş, precum şi completarea dispoziţiei DMRU nr. 27/20/09/2017 cu funcţiile echivalente şi pentru soldaţii, gradaţii profesionişti.

Cu stimă,

Deputat Ştefan Bouda.

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul AUR.

Dacă mai este cineva?

E pe listă domnul deputat Barstan. Nu este. (Vociferări.)

Sunteţi?

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, domnule deputat Barstan.

Şi apoi o să luăm Grupul SOS; fiind singurele grupuri rămase în sală. (Vociferări.)

De unde?

Domnul Eduard-Virgil Koler (din sală):

Tot de la AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, da, da, dar facem AUR, SOS, AUR, SOS. Asta e ordinea grupurilor, pentru că celelalte grupuri nu mai sunt în sală.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării este legat de "Clarificările de strategii ale Guvernului privind complexurile energetice şi mineritul în Valea Jiului".

Valea Jiului, un teritoriu cu o istorie îndelungată în domeniul mineritului, a fost fundamentul economiei judeţului Hunedoara, dar şi al sistemului energetic naţional, prin producţia de energie electrică provenită din resursele de lignit şi huilă. Totuşi, în ultimele decenii, procesul de restructurare a complexurilor energetice şi a sectorului minier a fost extrem de abrupt, ceea ce a dus la o serie de dificultăţi economice, sociale şi de mediu, cu efecte devastatoare asupra întregii regiuni.

În ciuda acestor realităţi, regiunea Valea Jiului rămâne un punct strategic de interes naţional, atât din perspectiva securităţii energetice, cât şi a dezvoltării economice şi a protecţiei mediului. În acest context, consider că este necesar ca Guvernul României să adopte o strategie coerentă, integrată şi sustenabilă, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât şi cerinţelor pe termen lung ale regiunii şi ale economiei naţionale.

Prin urmare, vă solicit respectuos, domnule prim-ministru, să furnizaţi răspunsuri detaliate la următoarele întrebări:

1. Care este viziunea Guvernului României în ceea ce priveşte viitorul complexelor energetice din Valea Jiului, având în vedere declinul producţiei de energie pe baza cărbunelui şi presiunea internaţională pentru reducerea emisiilor de CO2?

- În ce măsură Guvernul are în vedere un plan concret de tranziţie energetică care să includă surse alternative de energie regenerabilă - eoliană, solară, hidroenergie sau biomasă - şi care să asigure în continuare securitatea energetică a regiunii şi a ţării?

- Care sunt măsurile specifice pe care le va implementa Guvernul pentru modernizarea şi reconversia capacităţilor energetice rămase, în contextul închiderii unor mine şi complexuri energetice?

2. Care sunt măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru susţinerea reconversiei profesionale a minerilor din Valea Jiului şi pentru integrarea acestora într-o economie locală diversificată?

- Dacă există un plan naţional sau regional destinat reconversiei profesionale a minerilor şi sprijinirii acestora în tranziţia către alte domenii economice, respectiv industria verde, tehnologie, turism, agricultură?

- Care sunt bugetele alocate şi termenele pentru implementare?

- Ce măsuri se iau pentru a sprijini microîntreprinderile şi afacerile locale din Valea Jiului, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unor sectoare economice alternative?

Întrebarea nr. 3. Ce planuri concrete are Guvernul pentru revitalizarea infrastructurii de transport şi a reţelelor de energie din Valea Jiului, având în vedere necesitatea de a conecta mai eficient regiunea la reţelele naţionale de transport şi distribuţie?

- Va implementa Guvernul proiecte majore de infrastructură rutieră şi feroviară în Valea Jiului pentru a facilita accesul la pieţele externe şi pentru a stimula dezvoltarea economică?

- Ce măsuri va lua Guvernul pentru modernizarea reţelelor electrice şi de gaze, având în vedere necesitatea unei infrastructuri moderne şi eficiente în sprijinul economiei regionale?

4. În ceea ce priveşte protecţia mediului, care sunt măsurile pe care Guvernul le va adopta pentru remedierea impactului ecologic al mineritului din Valea Jiului?

- Dacă există un plan pentru ecologizarea zonei şi restaurarea mediului, în special în fostele exploatări miniere şi în zonele afectate de emisiile industriale? Care sunt alocările financiare pentru aceste proiecte?

- Ce iniţiative va întreprinde Guvernul pentru promovarea unor tehnologii mai curate de extragere a resurselor naturale şi pentru prevenirea poluării şi degradării terenurilor?

5. Care este poziţia Guvernului faţă de revitalizarea turismului în Valea Jiului, în condiţiile în care această activitate ar putea constitui o alternativă economică sustenabilă pentru locuitorii regiunii?

6. Care sunt măsurile Guvernului pentru a asigura o monitorizare transparentă şi eficientă a implementării acestor proiecte de reconversie economică şi revitalizare a regiunii Valea Jiului?

- Care va fi rolul autorităţilor locale în implementarea acestor strategii şi ce mecanisme de consultare şi transparenţă vor fi puse la dispoziţia cetăţenilor?

Solicit răspuns în scris.

Semnătura, Tiberiu-Claudiu Barstan, deputat AUR.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului SOS este prezentă doamna deputat Cîmpianu? Nu.

Dar domnul deputat Tudor Ionescu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, iar obiectul interpelării este "«Importul» unor populaţii străine în România, în scop de muncă versus încurajarea repatrierii cetăţenilor români emigraţi, care pot fi reintegraţi pe piaţa forţei de muncă din România".

Stimate domnule ministru al afacerilor interne,

În ultimii ani, Guvernul României a aprobat un contingent anual de 100.000 de lucrători străini pe piaţa forţei de muncă din România.

În acest sens, pentru uşurinţa acordării vizelor de muncă, au fost organizate misiuni consulare mobile, itinerante, în ţări ale Asiei cu surplus de populaţie activă economic, precum Bangladesh, Nepal, India, Vietnam, Sri Lanka.

După cum bine ştim, în diverse state occidentale, membre sau nemembre ale Uniunii Europene, există milioane de cetăţeni români care au fost nevoiţi să se expatrieze - temporar sau definitiv - din cauza lipsei de locuri de muncă bine plătite. Exilul economic românesc cuprinde comunităţi numeroase - între 500.000 şi 1.000.000 - în state ca Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa sau Germania. Rata emigraţiei se menţine ridicată, cifrându-se, în medie, la 200.000 de persoane pe an.

Totodată, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în ultimii 4 ani, numărul repatrierilor - al imigrării cetăţenilor români care au avut anterior domiciliul sau reşedinţa obişnuită în alt stat - este în creştere, depăşind 217.000 în anul 2023, ultimul an pentru care dispunem de date definitive.

Aşadar, pe de o parte, românii sunt "alungaţi" din ţară, iar, pe de altă parte, străinii din state incompatibile sau greu compatibile cultural cu Europa sunt invitaţi să vină în ţara noastră, în scop de muncă!

Constatăm, de asemenea, că există date disponibile, foarte vagi, privind numărul total de cetăţeni din state asiatice şi africane care au intrat legal în ţara noastră în scop de muncă, datele privind numărul celor care au rămas în România după expirarea termenului pentru care au fost eliberate vizele de muncă, ori numărul membrilor familiilor acestor imigranţi asiatici şi africani - soţii, copii minori etc. - veniţi şi stabiliţi în ţara noastră lipsesc complet.

Cu toate acestea, prezenţa cetăţenilor asiatici şi africani în România, neintegraţi lingvistic şi cultural, se remarcă uşor în peisajul de zi cu zi al Bucureştiului şi al marilor oraşe din ţară.

În acest sens, aş dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate pentru deciziile politice viitoare care vor afecta fiecare român:

1. Care este numărul de cetăţeni străini din state asiatice şi africane nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România? Vă rugăm să ne oferiţi date defalcate pe fiecare stat de origine şi pe fiecare an al perioadei 2020-2024; de asemenea, să ne precizaţi dacă au existat printre aceste persoane şi unele care au obţinut nu doar vize de muncă, ci şi vize de lungă şedere în România.

2. Care este numărul cetăţenilor din state asiatice şi africane, defalcat pe fiecare stat de origine şi pe fiecare an al perioadei 2020-2024, care nu au părăsit România după expirarea vizei de muncă, respectiv a vizei de lungă şedere în România?

3. Care este numărul total de misiuni mobile şi itinerante ale României din statele asiatice şi africane şi care este numărul de servicii consulare prestate în scopul acordării de vize de muncă în România cetăţenilor statelor în cauză, pentru perioada 2020 - 2024?

Şi, în fine, ultima întrebare, numărul 4. Având în vedere că interesul manifestat de românii din diaspora pentru repatriere este în creştere, care este strategia şi politica Guvernului în domeniu, pentru a încuraja revenirea în ţară, respectiv reintegrarea pe piaţa muncii a românilor emigraţi?

Vă solicit răspuns oral şi în scris şi vă mulţumesc anticipat.

Cu stimă, Tudor Ionescu, deputat, SOS România.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi, cred că ultima interpelare, domnul Eduard Koler, Grupul AUR.

Mai este cineva, în afară de domnul deputat, care doreşte să susţină? Nu. Bun.

Aveţi onoarea de a avea ultima intervenţie din şedinţa de astăzi.

Vă rog.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul acestei interpelări este "Situaţia capacităţii de intervenţie subacvatică în judeţul Mehedinţi şi lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgenţă" şi se adresează domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

Domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare în contextul unui accident subacvatic recent petrecut în judeţul Mehedinţi, care a evidenţiat lipsa cronică de dotări şi de capacitate operaţională a structurilor specializate în salvări acvatice şi subacvatice din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

În mod concret, în timpul intervenţiei, nu au fost disponibile drone subacvatice, echipamente moderne de căutare sau scafandrii dotaţi cu tehnologie de localizare, ceea ce a întârziat căutările şi a compromis şansele de salvare.

Este inadmisibil ca, în anul 2025, după ani întregi de bugete aprobate, fonduri europene absorbite şi planuri strategice comunicate public, România să nu dispună de capacităţi reale de intervenţie în situaţii de urgenţă subacvatice, cel puţin în fiecare judeţ cu deschidere la Dunăre sau la lacuri şi baraje - iar judeţul Mehedinţi are o mare deschidere la Dunăre, aşa cum ştiţi.

Solicit, aşadar, următoarele răspunsuri concrete:

1. Care este dotarea efectivă a ISU Mehedinţi privind intervenţiile subacvatice - număr de scafandri, drone subacvatice, senzori de căutare, bărci rapide?

2. Ce investiţii au fost realizate în ultimii 10 ani în această direcţie, cu menţionarea sumelor alocate şi a surselor de finanţare - buget de stat, fonduri europene sau PNRR?

3. Există sau nu, în România, unităţi regionale de salvare subacvatică complet echipate? Dacă da, de ce nu s-a intervenit cu sprijinul acestora în timp util?

4. Ce măsuri concrete intenţionaţi să luaţi, în regim de urgenţă, pentru dotarea ISU Mehedinţi cu tehnologia minimă necesară pentru intervenţii rapide şi eficiente?

5. Cine răspunde pentru lipsa acestor dotări? Au existat solicitări neacoperite, la nivelul inspectoratului judeţean, de către minister în ultimii ani?

Domnule ministru, siguranţa cetăţenilor nu trebuie să fie o simplă rubrică de comunicate de presă, ci o prioritate asumată, bugetată şi verificabilă. Dacă în judeţele de graniţă nu avem capacitate de intervenţie în medii acvatice, înseamnă că suntem complet descoperiţi în faţa unor situaţii dramatice.

Aştept răspunsul dumneavoastră scris şi verbal, în termenul legal.

Vă mulţumesc.

Cu stimă, Eduard Koler, deputat AUR, Mehedinţi, Circumscripţia nr. 27.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi, constatând că nu mai există niciun deputat înscris pe listă, declar şedinţa de astăzi închisă.

Şi vă reamintesc că mâine avem şedinţa dedicată declaraţiilor politice, de la ora 8.30.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.54.