Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Poziţia 60. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Suntem tot în procedură de urgenţă. Rog Comisia economică să ne propună şi timpii de dezbatere şi să rămână la tribună pentru a prezenta şi motivaţia propunerii de respingere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Propun ca timpi de dezbatere 15 minute şi un minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În cadrul acestor timpi vă rog să prezentaţi motivarea.

Domnul Gheorghe Marin:

Vreau să menţionez că ne aflăm în faţa unui raport suplimentar asupra acestei propuneri legislative, propunere legislativă asupra căreia s-a mai făcut un raport anterior care a venit în plen şi plenul a propus retrimiterea la comisie pentru a se face un raport suplimentar.

Atât prima dată cât şi în cadrul acestui raport suplimentar, avem de-a face cu o propunere de respingere.

Aş vrea să motivez că această propunere nu poate fi acceptată deoarece ea se referă la o zonă a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi anume întreprinderile mici şi mijlocii care acţionează în zona comerţului şi care nu pot fi cuprinse în cadrul acestei legi privind stimularea întreprinzătorilor privaţi. Respingerea are următoarele motive: potrivit clasificării activităţilor din economia naţională, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere intră în categoria servicilor beneficiind astfel de facilităţile prevăzute de Legea 133. Extinderea facilităţilor prevăzute de Legea nr.133 şi pentru activitatea de comerţ ar avea drept consecinţă încălcarea acordurilor comerciale între România cu Organizaţia Mondială a Comerţului, Uniunea Europeană, ALS şi CEFTA.

Majorarea numărului agenţilor economici care pot beneficia de facilităţile acordate de întreprinderile mici şi mijlocii ar determina un efect nefavorabil asupra bugetului de stat pe acest an în cursul execuţiei acestuia, cu consecinţe grave asupra deficitului bugetar programat.

Nu au fost prevăzute surse de acoperire a golului de venituri bugetare determinat de extinderea facilităţilor fiscale la un număr mare de agenţi economici care activează în sfera comerţului.

Legea, aşa cum a fost ea concepută iniţial, a dorit stimularea agenţilor economici mici şi mijlocii care activează în sfera producţiei şi a prestărilor de servicii şi nu a celor care desfăşoară activităţi de comerţ.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să mai intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că sunteţi şi iniţiator. Unul dintre aceştia.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Da.

În legătură cu această iniţiativă legislativă pot să vă spun că fac parte dintre primii care au deschis un S.R.L. în Timişoara, al doilea pe ţară aproape, şi cunosc evoluţia acestei legi încă de la început.

Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi mici şi mijlocii prevede, între altele, la art.4 următoarele: "Întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi serviici se definesc în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal. Nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurări şi reasigurări, societăţile de administrarea fondurilor financiare şi de investiţii, societăţile de valori mobiliare, societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior."

După cum se constată, în afară de excepţia de la alin.2, toate IMM-urile beneficiază de prevederile acestei legi.

Economia ţării se împarte în sfera producţiei şi în sfera serviciilor. În sfera serviciilor intră şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere, actuala denumire a industriei "gulerelor albe". A se vedea în aceasta Hotărârea Guvernului nr.153 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis, pag.10 şi anexele.

Cu toate acestea, normele metodologice, încălcând spiritul şi litera legii, conţin o prevedere care exclude comerţul de la beneficiul acestei legi.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor este de părere că nici alimentaţia publică şi nici activităţile hoteliere nu beneficiază de prevederile acestei Legi 133. În consecinţă, prin acest proiect de lege se elimină activitatea hotelieră şi activitatea de alimentaţie publică, care sunt prin excelenţă activitate de servicii.

Solicităm prin aceasta să se aducă modificări la art.3 şi 4 ale Legii 133, precizându-se că şi în comerţul şi în alimentaţia publică, inclusiv activităţile hoteliere, beneficiaiză de prevederile acestei legi, eliminându-se orice fel de interpretări eronate, care aşa cum am mai spus anterior, se constată la acest nivel înalt.

S-au făcut aprecieri la începutul acestui mandat, chiar de către premier, că se vor acorda facilităţi tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi un promotor al dezvoltării economico-sociale a României, crearea de noi locuri de muncă şi în acelaşi timp crearea acelei clase de mijloc, după care toţi tânjim, dar de fapt nu se realizează.

Consider că trebuie reanalizată această problemă şi noi susţinem cauza prin care vă rugăm să votaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Rog reprezentantul ministerului de resort dacă există cineva. Nu există.

Din partea Comisiei economice vă rog să mai interveniţi pentru a răspunde susţinerilor iniţiatorului.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Aşa cum am menţionat, pentru această propunere legislativă în comisie s-a discutat în două rânduri. A fost făcut un prim raport, după aia s-a trimis înapoi şi s-a făcut un raport suplimentar, comisia adoptând în ambele cazuri aceeaşi poziţie, de respingere.

Dacă-mi daţi voie, ca unul dintre iniţiatorii Legii 133 din legislatura trecută, vreau să menţionez faptul că şi atunci când s-a produs această lege în comisia din care fac parte - este o lege care a fost rezultatul Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare din legislatura trecută -, s-a mers pe ideea ca să fie stimulate întreprinderile mici şi mijlocii din sfera productivă şi a serviciilor şi nu cele din comerţ.

Modificările care s-au făcut ulterior prin ordonanţa de urgenţă au venit să întărească ceea ce s-a gândit iniţial, şi anume că la ora actuală, în România, este nevoie ca să fie stimulaţi agenţii economici mici şi mijlocii care activează în sfera producţiei şi prestărilor de servicii.

Vreau să spun că în raportul pe care l-am primit de la Guvern în legătură cu această propunere legislativă, aşa cum am menţionat mai înainte, menţionez şi acum că alimentaţia publică şi activităţile hoteliere intră în categoria serviciilor. Deci, rămîne ca singura activitate care nu este prinsă în această Lege 133, lege de stimulare a întreprinderilor, activitatea de comerţ.

În final, aş vrea să menţionez că şi fondurile pe care le-am primit, o parte dintre ele, care le-am primit ca ajutor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii de la Uniunea Europeană, precizează, unele dintre ele, "cu excepţia activităţilor din comerţ".

Noi, comisia, am luat în dezbatere această iniţiativă legislativă în două rânduri şi ne menţinem poziţia de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu, fiind lângă mine, are întâietate şi pe urmă domnul Damian Brudaşca. Vreau să spun, fiind lângă mine, mi-a cerut cuvântul mai devreme, nu că aş avea o atitudine de părtinire.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru amabilitate şi îl rog şi pe colegul nostru Damian Brudaşca să mă ierte.

Stimaţi colegi,

Gândim uneori proiecte de legi pentru înfiinţare, dezvoltare, stimulare, optimizare, sectorial, fără să vedem tot lanţul. Sunt de acord cu distinsul nostru coleg, deputat de Argeş, domnul Gheorghe Marin, care gândeşte să dezvolte cu prioritate sectorul productiv, dar dacă în lanţul respectiv n-am optimiza şi ceea ce urmează, degeaba produce, dacă nu avem un comerţ pe care să-l stimulăm. Dacă în lanţul acestor activităţi ale căror produse se desfac în unităţi hoteliere nu introducem mecanisme de optimizare şi acolo, de stimulare, degeaba le-am produs.

Din păcate, gândind secvenţial, ratăm şansa până la urmă. De aceea, daţi-mi voie să susţin propunerea iniţiatorilor, să intre în acest proces de stimulare şi unităţile din comerţ, alimentaţie publică şi industrie hotelieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca şi apoi domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Poftiţi, domnule Damian.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat intervenţiile, atât ale iniţiatorului, cât şi ale comisiei şi înclin să dau dreptate iniţiatorului, având în vedere faptul că datorită modului în care a fost gândită această Lege nr. 133 şi mai ales a normelor de aplicare, atrăgeam atenţia, tot de la această tribună, zilele trecute, asupra acestei chestiuni care mie mi se pare de-a dreptul stranii. O lege este bătută de normele de aplicare gândite ulterior.

Din acest punct de vedere trebuie să avem pe viitor mai multă grijă şi să nu mai lăsăm această aplicare la bunul plac al celor care urmează să execute spiritul şi litera legilor pe care noi le adoptăm.

Este foarte clar că, prin aceste norme de aplicare, fiecare interpretează aşa cum crede de cuviinţă şi nu cum precizează legea sau, în cazul de faţă, legea permite şi o asemenea interpretare, pe lângă problemă.

În mod deosebit ţin să menţionez faptul că datorită modului în care a fost gândită această Lege nr. 133 s-a ajus la situaţia neplăcută ca aproape jumătate dintre SRL-urile care au fost înfiinţare să fie desfiinţate, pentru că ele n-au fost încurajate să-şi desfăşoare activitatea.

Eu consider că tot la fel de importantă este şi producţia, dar mai ales desfacerea.

Am avut experienţa tristă a perioadei de dinainte de 1989, când s-a produs într-o veselie şi s-a produs pe stoc, aceasta conducând la blocarea sistemului economiei de tip planificat. Dacă nu se are în vedere, mai ales aşa cum preciza şi domnul secretar Leonăchescu, reţeaua de desfacere a producţiei realizate, degeaba se produce, pentru că această producţie nu îşi găseşte utilitatea socială, economică şi financiară.

În consecinţă, cred că este util să se aprobe acest proiect de lege, cu atât mai mult cu cât se asigură sprijinirea concretă, punctuală, reală şi nu declarativă a activităţii intreprinderilor mici şi mijlocii şi nu vom asista aşa cum, din păcate, procesul este încă în desfăşurare şi în acest moment, la diminuarea şi mai mult în viitorul apropiat a întreprinderilor mici şi mijlocii, care sunt motivaţia, dacă vreţi, esenţială a formării clasei de mijloc pe care noi susţinem că se va baza viitoarea economie liberă, de piaţă, a acestei ţări.

În consecinţă, nu cred că este bine să anulăm un proiect de lege doar pentru că vine de la un parlamentar care nu este pe băncile puterii şi să ne gândim la ce efect produce acest proiect de lege pentru economia naţională, care nu este numai a puterii, este şi a celorlalţi care ne aflăm, deocamdată, în opoziţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă asigur, stimaţi colegi, că am ascultat cu toată atenţia intervenţiile domnului deputat Brudaşca, de asemenea, intervenţiile domnului secretar Leonăchescu.

Domnule preşedinte,

Cred că, totuşi, pentru orice dezbatere parlamentară, rigoarea are o raţiune care fiind prevăzută şi de Regulament trebuie respectată ca atare.

Vă rog, domnule preşedinte, să constataţi că timpul de intervenţie a expirat şi să trecem la vot pe articole. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare o intervenţie.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Aş vrea să mai fac încă o dată precizările pe care le-am făcut mai înainte, şi anume în ceea ce priveşte activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică, am spus că ele beneficiază de aceste facilităţi.

În legătură cu întreprinderile mici şi mijlocii care au avut de suferit înainte, vreau să vă spun că n-au suferit din cauza Legii nr. 133, în afara faptului că până în ianuarie 2001, până când a fost emisă această ordonanţă, Legea nr. 133 nu s-a aplicat şi de aceea ei nu au beneficiat de aceste facilităţi.

Încă o precizare pe care vreau să o fac şi am mai spus-o şi înainte: extinderea facilităţilor de la Legea nr. 133 şi pentru activitatea de comerţ ar avea drept consecinţă încălcarea acordurilor comerciale încheiate de România cu OMC, UE, AELS, CEPTA şi SG P50. Acestea sunt motivele.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc, s-a făcut o propunere de respingere. Dezbaterile s-au desfăşurat cu privire la propunerea de respingere, deci, nu facem dezbateri pe texte.

Vom supune votului final propunerea de respingere şi dacă dumneavoastră nu veţi fi de acord cu respingerea, desigur ar urma să trecem la dezbaterea pe articole. Neavând cvorumul necesar, votul asupra propunerii de respingere va avea loc în şedinţa de vot final. Mulţumesc.