Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc foarte mult. Trecem la următorul segment al programului nostru, este vorba de primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului şi o rog pe doamna vicepreşedinte Daniela Popa să continue această procedură, la prezidiul Camerei.

(In continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi.

Începem al doilea tronson al şedinţei de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul deputat Ştefan Baban, aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M., dacă este în sală? A avut o întrebare referitoare la operaţiunea pentru recalcularea pensiilor. Doriţi să mai citiţi o dată...

Domnul Ştefan Baban(din sală):

Răspunsul!

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul.

Atunci îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Şeitan să dea răspunsul la întrebare.

Domnul Mihai Şeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să-i mulţumesc domnului Baban pentru interpelarea făcută şi să încerc să răspund la aceasta, afirmând că am făcut-o şi în scris.

Vreau să vă spun că prin programul de guvernare pentru 2005 - 2008 Guvernul României şi-a propus adoptarea şi aplicarea unui set de măsuri care să asigure reforma sistemului public de pensii, în mod special în scopul eliminării inechităţilor existente între categoriile de pensionari, în funcţie de data pensionării.

Măsurile aplicate în acest scop şi în perioada 2002 - 2004, constând în recorelări, indexări diferenţiate a pensiilor nu au reuşit total să înlăture aceste inechităţi, motiv pentru care s-a pus problema acestei măsuri puternice de recalculare a pensiilor.

Recalcularea are în vedere tocmai eliminarea acestor inechităţi şi se bazează pe urgentarea recalculării tuturor pensiilor aflate în plată până la 1 ianuarie 2001, când a apărut noua lege a pensiilor.

Pentru aceasta, conducerea ministerului, potrivit Ordinului nr. 19/2005, a hotărât ca până la aprobarea unui act normativ de reglementare a acestei activităţi de recalculare a pensiilor să detaşeze, în condiţiile legii, la un număr de 9 case judeţene de pensii, deci nu la toate, care aveau un număr mai mic de personal, personal din structura Ministerului Muncii, adică din inspectoratele teritoriale de muncă şi agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, reprezentând un număr de 125 de persoane, adică între 3 şi 9 persoane pe judeţ. Aceste persoane au fost fie funcţionari contractuali sau personal contractual din aceste sisteme, fie funcţii publice.

De asemenea, s-a stabilit ca acest personal să fie suplimentat cu un număr de oameni, care să fie angajaţi prin intermediul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei sociale, un număr de 15-20 de persoane pentru fiecare casă judeţeană.

Acestea, toate, au fost bazate pe prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004 privind operaţiunile, numai de evaluare a pensiilor.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2005, la art. 14, privind creşterile salariale ş.a.m.d., un număr întreg de acte normative care au fost în vigoare, s-a aprobat ca ulterior să se majoreze numărul de posturi care urmează să facă exclusiv operaţii de recalculare anul acesta, cu un număr de 3.100 de posturi, dintre care 3.000 vor fi destinate exclusiv activităţii de recalculare.

De curând, în 10 februarie, în şedinţa Guvernului, a fost aprobată o Hotărâre de Guvern, nr. 86, prin care s-a stabilit ca această redistribuire de posturi, necesare în plus, desfăşurării acestei activităţi de recalculare să se facă prin preluarea din posturile vacante, ca număr şi ca fond de salarii, a unui număr care să permită începerea acestei operaţiuni, pentru care s-au alocat, conform acestei hotărâri, un număr de 1.672 de posturi, care nu acoperă tot nivelul de 3.000 şi urmează să mai găsim încă structuri care să ne permită acest lucru.

Detaşarea care a fost făcută până la momentul în care aceste acte normative au intrat în vigoare s-a realizat prin înţelegerea între organismele componente ale Ministerului Muncii şi probabil că, aşa cum aţi sesizat şi dumneavoastră, au existat câteva cazuri în are persoanele detaşate au fost mai rapid transmise în sistem, ca să înceapă recalcularea, şi nu s-a urmărit exact procedura legală, dată de Codul Muncii, pentru a cere şi avizul lor în scris. Acele persoane care nu au fost mulţumite de acest lucru, cărora li se termină acum această detaşare (pentru că avem noul sistem de a prelua personalul în mod legal), se vor întoarce în sistemele lor şi îşi vor continua activitatea fără nici un fel de problemă. Dar, din semnalele pe care le avem, numărul celor care au ridicat problema aceasta a fost foarte mic, una sau două persoane.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, puteţi interveni.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc pentru răspuns, domnule ministru.

Am aflat, şi din presă, şi din alte surse, că deja s-au luat măsuri, nu ştiu dacă nu şi datorită intervenţiei mele. Rugămintea mea este ca această acţiune să fie una responsabilă şi să nu ne trezim cu mari greşeli în recalcularea pensiilor.

Şi încă o chestiune asupra căreia vreau vă atrag atenţia este arhivarea, spaţiile de arhivare pentru dosarele de pensii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Cindrea, de la PSD, întrebare referitoare la indexarea pensiilor în anul 2005, răspunde tot domnul secretar de stat Mihai Şeitan, de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Domnul Mihai Şeitan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Vreau să mulţumesc domnului deputat Cindrea pentru întrebarea pertinentă pusă şi, mai mult, pentru faptul că în interpelarea făcută susţine procedura de recalculare, care este o procedură necesară şi urgentă, dânsul, însă, ridicând problema indexării în acest an a pensiilor.

Aş vrea să scot în evidenţă faptul că, până în 2005, reglementările în vigoare prevedeau acoperirea creşterii indicelui prognozat al preţurilor de consum în luna decembrie a anului anterior (deci, decembrie pe decembrie), prin aplicarea, în ultima lună a fiecărui trimestru, a unei indexări egale cu produsul tuturor indicilor preţurilor din lunile trimestrului respectiv (deci, indexări trimestriale). Ţinând seama că inflaţia a scăzut substanţial în ultimii ani, începând cu 2005, s-a stabilit ca acoperirea acestui indice prognozat să se facă o dată pe an, la începutul anului. Această măsură nu conduce la diminuarea sumei de bani cuvenite pensionarului. Şi putem arăta cum.

În cazul în care creşterea indicelui prognozat, care este cunoscută - decembrie 2005, raportat la decembrie 2004 (prognozat, de fapt, pentru anul 2005), fiind de 7%, dacă s-ar fi aplicat metoda indexării trimestriale (cea practicată până în 2005), ar fi rezultat nişte indexări trimestriale: în martie, de 1,61%; în iunie, de 1,51%; în septembrie, de 1,81% şi în decembrie de 1,91%. Şi se poate arăta, pentru fiecare din aceste indexări, ce sumă, la 1 milion de lei pensie, ar fi reprezentat această creştere. Pe total, această creştere, făcută sub formă de indexare semestrială, ar fi reprezentat, în anul 2005, o sumă, la 1 milion de lei pensie, de 362.840 de lei. În timp ce, prin indexarea cu 3% a punctului de pensie începând cu luna ianuarie 2005, pentru fiecare milion de lei se câştigă 30 de mii de lei pe lună în fiecare din cele 12 luni, deci, în total, 360 de mii de lei. Ca atare, diferenţa este infimă între cele două sume.

Mai mizăm pe un lucru, şi anume faptul că nu trebuie uitat că indexarea din 2004 şi stabilirea punctului de pensie pentru anul acesta la 2.955.592, care include această creştere de 3%, a fost prevăzută ca o precondiţie în relaţia cu Fondul Monetar, pentru acceptarea măsurii de majorare a pensiilor din luna septembrie 2004, ca şi indexarea de 4%, din septembrie 2004, în locul celei de 2%, cât era normal. Această diferenţiere, care s-a practicat, a condus ca pensionarii să câştige, începând din august 2004, o sumă care se referă, pe intervalul septembrie 2004-decembrie 2005, la încă 51 de mii de lei peste. Deci, cu cei 360.000, chiar se sare peste indexarea cu 7%.

Acest calcul scoate în evidenţă faptul că indexarea cu 3% la început de an nu duce la sume în pierdere pentru pensionari, faţă de cea trimestrială.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, dacă doreşte să intervină două minute?

Domnul Ioan Cindrea:

Eu îi mulţumesc mult domnului secretar de stat. Cred că o problemă nu este rezolvată: în cazul în care indicele prognozat de inflaţie, de 7%, va fi depăşit, mecanismul şi fondurile necesare pentru acoperirea inflaţiei.

Domnul Mihai Şeitan:

Pot răspunde?

Doamna Daniela Popa:

Sigur.

Domnul Mihai Şeitan:

Foarte succint, aş vrea să vă răspund, domnule deputat, că, sigur, dacă inflaţia realizată, faţă de inflaţia prognozată se va schimba, categoric, procedura care obligă să indexezi pensiile sută la sută cu inflaţia o să oblige corecţia indexării finale, cu surplusul sau cu diferenţa dintre cele două procente. Şi, în orice caz, pentru treaba aceasta trebuie găsiţi bani, pentru că este o lege şi indexarea trebuie să fie sută la sută cu inflaţia. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, domnule ministru.

Al treilea răspuns este pentru domnul deputat Eduard Stelian Martin, de la PSD. Răspunde secretarul de stat Eugen Ţapu Nazare, de la Ministerul Economiei şi Comerţului.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Bună seara.

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Eugen Ţapu, sunt secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţulului, sunt mandatat să răspund la interpelarea domnului deputat Eduard Stelian Martin, de către domnul ministru al economiei şi comerţului, Ioan Codruţ Sereş.

Domnule deputat Eduard Stelian Martin,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind declaraţiile domnului ministru al economiei şi comerţului, Ioan Codruţ Sereş, cu privire la furtul a aproximativ 100 de mii de tone de combustibil din conductele Compet Petrotrans, vă comunicăm următoarele:

Ca ministru al economiei şi comerţului, ca senator şi ca om politic, am obligaţia de a continua mandatul preluat în spiritul legii, al moralei şi al responsabilităţii. La preluarea mandatului de ministru, am cerut să fiu foarte bine informat cu privire la ceea ce se întâmplă în minister.

Dincolo de aspectele vizibile, am anunţat de la început că nu voi tolera încălcarea legii şi, pentru cei care nu m-au crezut atunci, întăresc această afirmaţie. Nu sunt dispus să prelungesc acceptarea actelor de ilegalitate, care afectează economia ţării şi riscă să afecteze chiar interesul şi siguranţa naţională.

Corpul de control al ministrului, care este abilitat să organizeze controale în companiile, societăţile naţionale, regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului cu privire la respectarea reglementărilor legale a constatat dispariţia a 100 de mii de tone de produse petroliere din conductele Petrotrans. Cu siguranţă, mulţi ar fi dorit să tăcem asupra acestui subiect şi să-l ascundem de ochii opiniei publice.

Stimaţi colegi,

Sunteţi dintre aceia care aţi blamat, ca şi mine, în campania electorală, corupţia, hoţia, furtul din banul public. Nu cred că, acum, cineva din această sală se dezice de aceste declaraţii. Concluziile principale ale raportului întocmit de corpul de control au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice într-o conferinţă de presă şi au fost transmise la PNA şi IGP.

În cadrul conferinţei de presă, am menţionat că, din declaraţiile pe care le avem la dispoziţie, se desprinde ideea unei posibile filiere responsabile de sustragerea produselor petroliere din conducte. În acest context, am menţionat numele unor persoane la care s-a făcut referire în declaraţiile martorilor. Dintr-o eroare regretabilă, pentru care îmi cer scuze în mod public, am menţionat numele domnului Eduard Martin, ca frate al fostului prefect de Constanţa. Am precizat imediat, pentru opinia publică, faptul că este vorba despre domnul Dumitru Martin. Practic, această precizare am făcut-o în aceeaşi zi şi mă îndoiesc că domnul deputat Eduard Martin află acum de această retractare.

Recunosc că nu înţeleg motivele de supărare ale colegului deputat, pentru faptul că am pus în atenţia opiniei publice o problemă atât de importantă şi a cărei clarificare o considerăm cu toţii necesară. Ar fi preferat domnia sa să ascund această situaţie? Sau ar fi preferat ca opinia publică şi mass-media să nu fie informate despre neregulile cu bani publici?

Personal, consider că noua conducere a Ministerului Economiei şi Comerţului şi-a făcut datoria, de a semnala un eventual caz de fraudă şi de a-l supune spre anchetă instituţiilor abilitate. Acestea sunt singurele în măsură să stabilească vinovăţii. Ministerul Economiei nu a dat verdicte.

Menţionez că domnul deputat Eduard Martin face o afirmaţie incorectă în interpelarea sa, furtul a peste 100 de mii de tone de produse petroliere nu este asociat cu numele domnilor Eduard Stelian Martin, Nicuşor Constantinescu, Dumitru Martin şi Ion Draica. Conform declaraţiei făcute în cadrul conferinţei de presă, domnii Nicuşor Constantinescu, Ion Draica şi fratele fostului prefect de Constanţa au fost citaţi în legătură cu deţinere sau fosta deţinere a unor staţii de distribuţie a produselor petroliere, precum şi cu prestarea serviciilor de pază a conductelor. Această afirmaţie nu înseamnă incriminarea domnilor menţionaţi mai sus în eventuale sustrageri de combustibil din conducte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să priviţi demersul meu şi al echipei din Ministerul Economiei şi Comerţului ca un demers responsabil, în care neregulile cu banii publici nu sunt tolerate, ci, dimpotrivă, sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, iar datele sunt puse la dispoziţia organelor de anchetă. Nu este vorba despre nici un fel de luptă politică sau de vendetă politică şi resping acreditarea unei astfel de idei.

După cum am spus la începutul intervenţiei mele, este vorba de asumarea a două principii: intoleranţa faţă de corupţie şi transparenţa actului administrativ.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuriri necesare, referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns va fi solicitat de către dumneavoastră.

Semnat, ministru, Ioan Codruţ Sereş.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă vreţi să interveniţi?

Domnul Eduard Stelian Martin:

Răspunsul meu o să fie foarte scurt. Vă mulţumesc pentru că aţi venit aici şi mi-aţi adus răspunsul domnului ministru Codruţ Sereş, consider că dânsul îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile sale şi-i doresc să fie mult mai convingător în instanţele judecătoreşti, unde se va întâlni cu cei pe care i-a acuzat de furt. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş, pe procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am de făcut o declaraţie, spre consemnare formală.

Am adresat o interpelare doamnei ministru Monica Macovei şi s-a fixat termenul de răspuns astăzi. Conform art. 112 din Constituţia României, Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă în faţa Parlamentului. La această oră, constat o încălcare flagrantă a unei obligaţii constituţionale, un dispreţ şi o sfidare a Parlamentului României. O sfidare şi datorită faptului că doamna ministru, din înălţimea funcţiei domniei sale, care crede că este mai importantă decât a reprezentanţilor aleşi, nu a binevoit să ne trimită nici măcar o scuză, care să-i permită amânarea răspunsului, conform regulamentului nostru.

În aceste condiţii, având în vedere că îmi rezerv dreptul de a cere formal domnului prim-ministru demiterea doamnei Monica Macovei, pentru sfidarea adusă Parlamentului, vă rog, doamnă preşedintă, să reprogramaţi acest răspuns. Aşteptând şi explicaţiile de rigoare, pentru un act neconstituţional şi lipsit de totală bunăcuviinţă! Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi dreptate, din păcate, ne confruntăm cu o situaţie regretabilă, cu care, cel puţin personal, nu credeam că o să ne confruntăm şi în această legislatură: lipsa reprezentantului ministerului, ministru sau secretar de stat, care trebuie să vină şi să dea răspunsuri la solicitările deputaţilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Cred că ne confruntăm cu un ministru regretabil!

Doamna Daniela Popa:

De aceea, rugăm ministrul justiţiei să-şi reconsidere poziţia referitoare la această stare de fapt.

Şi trecem la următorul răspuns: pentru doamna deputat Cornelia Ardelean, de la Grupul parlamentar PUR, răspunde secretarul de stat Szekely Ervin Zoltan, de la Ministerul Sănătăţii.

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Referitor la interpelarea doamnei deputat Cornelia Ardelean, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 210/2005, privind acordul Ministerului Sănătăţii în vederea înfiinţării unui centru de sănătate multifuncţional în localitatea Săvârşin, judeţul Arad, vă comunicăm următoarele:

În localitatea Săvârşin, judeţul Arad, se află în reabilitare şi reamenajare clădirea fostului centru de sănătate, care a fost deteriorată aproape în întregime într-un incendiu. Deoarece, pentru această localitate, s-a propus şi s-a avizat înfiinţarea unei unităţi de asistenţă medico-socială, aceasta a fost organizată iniţial cu un număr mai mic de paturi funcţionale, într-un spaţiu pus la dispoziţie provizoriu de către primărie, urmând ca în momentul finalizării-reabilitării clădirii să fie mutate în noua clădire.

În luna octombrie 2004, din dispoziţia conducerii Ministerului Sănătăţii, din partea Direcţiei strategie şi structuri sanitare, s-a făcut o deplasare la faţa locului, constatându-se următoarele:

Unitatea a primit fonduri pentru reabilitare din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, însă, finalizarea acesteia necesita, la acel moment, încă aproximativ 2 miliarde de lei, pe care consiliul local urma să le solicite de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Spaţiul fiind generos, s-a discutat posibilitatea organizării unui centru de sănătate multifuncţional, deoarece localitatea se află la 90 de km de judeţul Arad, iar pentru populaţie va fi benefică oferirea şi a altor tipuri de servicii, discuţie transmisă Ministerului Sănătăţii şi agreată de către acesta.

S-a convenit, de comun acord, ca, odată cu finalizarea lucrărilor la această construcţie, în funcţie de spaţiul disponibil şi ulterior unui studiu de necesitate şi oportunitate, efectuat de către direcţia de sănătate publică, în colaborare cu autorităţile locale, care pot oferi date referitoare la morbiditate, solicitări de diverse servicii etc., să se revină cu propuneri concrete de structură pentru această unitate.

De asemenea, la momentul discuţiei, nu erau elaborate normele privind organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate multifuncţionale. În prezent, aceste norme au fost elaborate, urmând ca după aprobarea acestora, în funcţie de reglementări, de existenţa şi necesarul de servicii medicale şi de situaţia concretă din comunitatea respectivă, să fie analizate propunerile care vor fi înaintate de către Direcţia de sănătate publică a judeţului Arad la Ministerul Sănătăţii.

Semnează ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, doriţi să interveniţi? Regulamentar, aveţi dreptul la 2 minute.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Doresc să-i mulţumesc domnului secretar de stat şi vreau doar să-l informez că aveam cunoştinţă de toată această situaţie, dar, în urma vizitelor făcute în zonă şi a necesităţii acestui centru multifuncţional, am dorit să mă implic în a încerca să urgentăm aceste demersuri. Vreau să spun că este o zonă în care este o populaţie îmbătrânită, sunt peste 15 mii de locuitori, şi, aşa cum aţi menţionat, distanţa până la Arad este de 90 de km.

De aceea, am dorit să încerc să ajut la obţinerea acestui acord de principiu. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă deputat Cornelia Ardelean.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircea Giurgiu tot din partea secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Szekely Zoltan.

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Giurgiu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 8/2005, privind dotarea Centrului de diagnostic şi tratament Cluj cu trei aparate de radiodiagnostic, prevăzute cu două posturi, vă comunicăm următoarele:

În prezent, nu există un cadru legal care să stabilească regimul juridic privind dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanţă a centrelor de diagnostic şi tratament, care sunt unităţi sanitare fără paturi.

De asemenea, vă informăm că s-a luat act de cererea Centrului de diagnostic şi tratament Cluj, iar Ministerul Sănătăţii va găsi soluţiile legale ce se impun pentru rezolvarea acestei situaţii.

Semnează ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat vrea să intervină? Are dreptul, conform regulamentului, la două minute. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Giurgiu:

Vă mulţumesc pentru răspuns şi, având în vedere necesitatea urgentării rezolvării acestei probleme, fiindcă este un centru care se adresează tuturor cetăţenilor din zona Transilvaniei, vă rog să faceţi în aşa fel încât să se rezolve cât mai repede această problemă. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Adrian Moisoiu, de la Grupul parlamentar PRM, referitoare la situaţia Poştei Române. Răspunde secretarul de stat Florin Bejan, de la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Bejan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând îmi cer scuze în numele domnului ministru Nagy, pentru că domnia sa reprezintă în momentul de faţă România în cadrul "Uni troica" a cepT, Comisia Europeană pentru Poştă şi Telecomunicaţii, la care am participat şi eu. Nu am dorit să amânăm răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu şi atunci m-am prezentat în calitate de secretar de stat pentru comunicaţii şi relaţia cu Parlamentul să răspund la această interpelare.

Stimate domnule deputat,

Cu privire la interpelarea nr.5B/2005, vă comunicăm următoarele. Referitor la privatizarea Poştei Române, preconizăm ca în aceşti 4 ani ai Guvernului Tăriceanu să perfectăm şi această privatizare. Am avut deja primele discuţii cu managementul Societăţii naţionale "Poşta Română" şi urmează să demarăm procesul de analiză şi consultanţă în vederea pregătirii pentru privatizare.

În conformitate cu Programul de guvernare, în Capitolul XX privind politica în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, se stipulează ca obiectiv privatizarea totală a Romtelecom, Posttelecom, a Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, până în 2006 şi privatizarea Poştei Române până în 2008.

Având în vedere aranjamentele stand-by încheiate cu Fondul Monetar Internaţional prin care Guvernul se obligă la o politică salarială prudenţială, precum şi faptul că Poşta Română este o companie cu un număr mare de salariaţi, peste 36 de mii, la momentul actual, din păcate, nu vă putem furniza o dată exactă cu privire la scoaterea acesteia de sub monitorizare. Compania Naţională "Poşta Română" funcţionează deja conform Legii nr.31/1990, fiind societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, având acelaşi regim juridic ca şi celelalte societăţi comerciale pe acţiuni. Semnează ministrul pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Szolt Nagy.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

În primul rând, vreau totuşi să mulţumesc domnului secretar de stat că a binevoit să vină încoace. Credeam că nu o să mai vină, mai ales că se trecuse peste punctul meu şi, în acelaşi timp, ca surpriză, e că s-a adresat la toată lumea, mai puţin celui care a pus întrebarea.

Ce aş dori să specific? În Programul de guvernare sau de legislaţie pe care l-am primit din partea Guvernului se spune că privatizarea Poştei Române va fi până în anul 2006. Adineauri, domnul secretar de stat a rostit cuvântul 2008. Asta e ca o întrebare, pentru că se naşte, bineînţeles, un semn de întrebare asupra seriozităţii acestei privatizări.

Al doilea aspect la care vreau să mă refer este faptul că această monitorizare a Poştei Române are ca efect faptul că, pe de o parte, sarcinile poştei sunt din ce în ce mai mari, veniturile Poştei Române sunt din ce în ce mai mari, volumul de muncă al salariaţilor Poştei Române este din ce în ce mai mare, iar salariile bat pasul pe loc. În felul acesta, la poştă se plăteşte gazul metan, se plăteşte lumina electrică, se plăteşte telefonul etc. toate acestea, care nu fac distinct parte din sfera de activitate a Poştei Române, le realizează oamenii care au un venit minim pe economie, acele oficiante care sunt încadrate cu 2.800.000 lei salariul minim pe economie sau acum o să intre la 3.100.000 lei...

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzaţi, domnule deputat, daţi un pic microfoanele mai jos ca să se poată auzi şi să se poată scrie şi în stenogramă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. Vă mulţumesc. Nu am observat, mă scuzaţi.

Şi, din păcate, cu motivaţia că este monitorizată Poşta Română prin acordul cu FMI, nu se pot ridica salariile, nu se poate ridica valoarea acestor bani care să fie plătiţi celor care muncesc mai mult, să nu trăiască cu un salariu foarte scăzut sau măcar să se majoreze numărul de angajaţi, pentru că şi acesta este limitat la cifra de 35 de mii de angajaţi.

Alt aspect la care vreau să mă refer este chiar şi al şefilor de ghişeu sau oficiantelor din mediul rural, care, în aceeaşi măsură, nu primesc nişte drepturi, deşi Poşta Română lucrează în profit şi cred că domnul secretar de stat ştie că în anul 2003 Poşta Română a avut un profit de 890 de miliarde, iar în anul 2004 a avut un profit de 570 de miliarde, ceea ce înseamnă profit net, iarăşi de ordinul a zecilor de miliarde, totuşi aceste oficiante sau şefe de ghişeu din mediul rural lucrează pe un program de 6 ore, reducându-se şi salariul de la 8 ore la 6 ore. Ştiţi acest lucru, domnule secretar de stat?

Ei, şi atunci întrebarea este: aşa cum toată lumea are pretenţie să fie plătit pentru cât munceşte, oare aceşti oameni care lucrează în poştă nu au dreptul să fie şi ei plătiţi după cât muncesc? Oare aceste femei, pentru că marea majoritate sunt femei care lucrează acolo şi care nu lucrează de plăcere, ci lucrează pentru ca să poată să reuşească să întreţină o familie. Multe dintre ele sunt divorţate, au copii, cresc aceşti copii şi-i cresc cu foarte multe greutăţi.

Această monitorizare, această blocare datorită Legii nr.31, dumneavoastră spuneţi că acţionează, dar nu acţionează, domnule secretar de stat, pentru că nu poate să acţioneze în clipa de faţă şi pentru că Guvernul are nişte obligaţii. Aş dori ca să revedeţi puţin acest răspuns.

Rugăminte, dacă s-ar putea, haideţi să amânăm răspunsul pentru încă o săptămână, în care să veniţi cu nişte treburi mai concrete şi mai exacte ca să putem să facem ceva, pentru că eu vreau să cred că Guvernul actual vrea, într-adevăr, să se ţină de promisiunile electorale, aşa cum spunea domnul Băsescu, "Să trăiţi bine!" sau poate "Să supravieţuiţi cu bine!" Vreau să văd şi eu aceasta că se manifestă acum şi nu până în anul 2008, cum aţi spus dumneavoastră adineauri.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Da. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Bejan:

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Încerc să vă răspund la câteva dintre probleme.

Stimate domnule deputat, în primul rând precizez încă o dată că perioada, Orizontul 2006 se referă la privatizarea celorlalte, deci vorbim de SNR şi de vânzarea participaţiilor statului de la Romtelecom, Posttelecom şi că privatizarea Poştei Române este prevăzută până la finalul mandatului.

Pe de altă parte, în ceea ce spuneţi dumneavoastră referitor la problemele pe care le generează relativ la salariile oamenilor monitorizarea FMI, suntem întru totul de acord că oamenii de acolo muncesc din greu, cunoaştem foarte bine situaţia.

Din nefericire, o săptămână nu va fi suficientă ca să rezolvăm această problemă, strategia de privatizare încă nu este pusă la punct, deci ea va fi iniţial precedată de o analiză foarte atentă şi de un program de restructurare a acesteia de aşa natură încât să se poată ulterior încerca o scoatere de sub monitorizare.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile pe care domnia voastră spune că le fac cei de la ghişee, servicii suplimentare de tipul unor anumite plăţi şi aşa mai departe, este adevărat, dar acelea sunt generatoare de venituri pentru poştă, nu sunt nişte servicii fără valoare adăugată.

Deci, avem în vedere foarte atent problema socială pe care o implică poşta şi bineînţeles că vom trata cu toată seriozitatea acest lucru şi vă mulţumesc pentru sugestiile dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Trebuie să vă anunţ că răspunsurile la interpelările orale adresate de domnul deputat Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al PRM - referitor la cazul Bartha Ioan din Tg.Mureş, precum şi răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, acelaşi grup parlamentar, referitor la realizarea auditului independent privind strategia anticorupţie, le amânăm pentru şedinţa viitoare din lipsa reprezentantului Ministerului Justiţiei.

Cu aceasta declar şedinţa de astăzi închisă. Vă mulţumesc tuturor pentru participare. O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.