Parliamentary debates

- După pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Începem partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, cea consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem un număr de colegi care au depus întrebări şi încep cu domnul deputat Florin Iordache.

Domnul deputat Florin Iordache. Nu este prezent. O să-l rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent, o să rog să i se răspundă în scris la întrebarea pe care a depus-o. Sau întrebările, pentru că este vorba de două întrebări. Şi o să vă rog să... domnule Barbu, vreau să-i mulţumesc domnului ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, pentru faptul că s-a deplasat. Luăm notă de faptul că domnul ministru a venit să răspundă la întrebări şi rog Secretariatul general să transmită celor doi colegi ai mei faptul ca pe viitor să nu ne mai pună în situaţia de a adresa întrebări şi să nu fie prezenţi. Dacă vor răspuns în scris, să facă de la început precizarea, ca să nu deranjăm degeaba colegii.

Domnul Bonis Istvan de la UDMR este prezent, îl rog să prezinte într-un minut întrebarea adresată domnului Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii, care şi domnia sa este prezent.

Domnul Bonis Istvan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, am o întrebare pentru domnul ministru. Întrebarea mea se referă la unele probleme privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. În acest sens, trebuie să amintesc Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, conform căreia inclusiv cabinetele medicale se pot organiza ori ca societăţi pe acţiuni, ori ca societăţi cu răspundere limitată.

În prezent, însă, cabinetele medicale funcţionează pe baza reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr.b124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Potrivit art.1 alin.3 al ordonanţei, profesia de medic ca profesie liberală poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical, în una dinte următoarele forme: cabinet medical individual, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală.

Ca urmare a situaţiei creată prin aplicarea ordonanţei menţionată, medicul care a deschis cabinet medical individual pe baza Legii nr. 31/1990 nu a avut posibilitatea de a transfera bunurile, aparate medicale, infrastructură la cabinetul medical transformat conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998.

Cum vedeţi rezolvarea situaţiei descrise, având în vedere numărul mare al medicilor care se confruntă cu această problemă. Ceea ce vreau să vă spun este că m-am referit la cabinetele private, domnule ministru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru Cinteză, aveţi microfonul.

Domnul Mircea Cinteză (ministrul sănătăţii):

Vă mulţumesc.

În momentul de faţă, există un număr important de cabinete medicale care sunt concesionate. Toate aceste cabinete sunt cabinete medicale private. În medicina de familie nu există altă posibilitate de a lucra decât în contract cu casele de asigurări, deci cabinetele medicale sunt private în relaţii contractuale cu sistemul public. În ambulatoriu de specialitate, ele pot să fie şi totalmente independente.

Nu pot să existe bunuri mobile decât în cabinete care au fost concesionate. Conform Ordinului ministrului nr.918/2004, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 884/2004, toate aceste bunuri pot fi luate în folosinţă cu titlul gratuit, cu avizul Direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Deci, în acest moment, bunurile existente în cabinetele concesionate sunt utilizate cu titlu gratuit, conform a două acte normative, o hotărâre de guvern şi un ordin de ministru, ambele din 2004.

Avem în vedere însă, într-un viitor apropiat, definitivarea actelor normative de privatizare definitivă, de cumpărare a cabinetelor medicale, ceea ce va putea îmbunătăţi modul în care bunurile mobile se în cadrează în noul act normativ.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi dreptul la două minute comentarii sau completări pentru întrebare.

Aveţi microfonul.

Domnul Bonis Istvan:

Domnule ministru, cred că nu am fost bine înţeles. Eu m-am referit la cabinete particulare şi mai ales la cabinetele de medicină dentară. Când cabinetele medicale trebuiau să fie transformate, după Legea nr.31/1990, şi în 1998 trebuiau să fie transformate după Ordonanţa Guvernului nr. 124. Şi patrimoniul cabinetelor a rămas la societate comercială.

Şi, momentan, foarte mulţi medici stomatologi au activitate şi au luat în comoditate patrimoniul de la societatea comercială pentru cabinetul lor individual.

am întrebat în 1999 şi pe domnul ministru Hajdu Gabor, atunci, şi a spus că trebuia să fie rezolvat la Ministerul Finanţelor. Am întrebat Ministerul Finanţelor şi Ministerul Finanţelor m-a îndrumat la dumneavoastră.

Acolo, la Ordonanţa guvernamentală nr.124 trebuia să fie specificat ca din patrimoniul cabinetelor care sunt organizate pe baza Legii nr.31/1990, să fie patrimoniul trecut gratuit la Ordonanţa guvernamentală 124/1998. Altfel, medicii trebuie să plătească foarte mulţi bani pentru transferul juridic.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveţi microfonul pentru două minute.

Domnul Mircea Cinteză:

Vă mulţumesc.

Întrebarea dumneavoastră nu s-a referit în mod particular la acest gen de cabinete, însă, conform celor două acte normative din 2004, bunurile mobile pot să intre în aceeaşi modalitate de atribuire şi cabinetele. În momentul de faţă, ceea ce acţionează este legea concesiunii cabinetelor medicale şi, în acest caz, ele pot fi date în folosinţă gratuit.

Dacă ele vor să fie trecute într-o modalitate de proprietate, lucrurile sunt, într-adevăr, mai complicate. Însă, eu aş sugera două lucruri: mai întâi să avem o discuţie individuală pentru a putea să mă documentez specific pentru cabinetele de stomatologie şi, în al doilea rând, să avem, în cadrul aceleiaşi discuţii, o discuţie despre modul în care poate fi îmbunătăţit actul legislativ care vi se propune tuturor, de vânzare a cabinetelor medicale către medici la nişte preţuri suportabile care să permită, fiind în proprietate, investiţiile şi orice altceva, pentru ca această aparatură să poată avea o modalitate mai clară de trecere în patrimoniul cabinetelor care sunt cumpărate.

De altminteri, este o aparatură care nu poate să aibă o valoare foarte mare, pentru că au trecut foarte mulţi ani, şi noi suntem absolut doritori ca medicina ambulatorie să fie în proprietatea medicilor pentru a implica şi dreptul lor de investiţie şi responsabilitatea lor în clipa în care sunt proprietari.

Deci, rugămintea este să avem această discuţie, cu creionul în mână, pentru a vedea exact punctele care trebuie dezvoltate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu a venit. Are trei întrebări pentru domnul ministru Cinteză.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să aştept răspunsul şi pe urmă o să vin cu ceva observaţii.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru!

Domnul Mircea Cinteză:

Prima întrebare a domnului deputat se referă la statutul angajaţilor serviciilor de inspecţie sanitară de stat, în mod particular pentru judeţul Cluj.

În baza Legii nr.163/2003, care modifică şi completează Legea nr.188/1999, precum şi în virtutea Ordinului ministrului sănătăţii nr.64/2003, personalul din inspecţia sanitară de stat este structurată în trei categorii: funcţionari publici generali, funcţionari publici specifici şi personal contractual.

Medicii şi asistenţii medicali care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Inspecţiei sanitare de stat sunt încadraţi ca funcţionari publici specifici. Cei din compartimentele exterioare, din laboratoarele de microbiologie, radiaţii nucleare, chimie sanitară şi personalul din serviciile de investiţii, administrativ şi aprovizionare, sunt denumiţi personal contractual.

În toate celelalte compartimente, funcţionează a treia categorie, funcţionarii publici generali. Funcţionarii publici specifici au depus jurământul şi declaraţiile de avere, au beneficiat de creşterile salariale prevăzute în diversele acte normative, inclusiv OUG 82/2004, precum şi de drepturile prevăzute funcţionarilor publici în general, respectiv premiul lunar de 10%, premiul anual şi participarea la cursuri de perfecţionare.

Autorizaţia de liberă practică a cadrelor medico-sanitare îşi păstrează valabilitatea o dată cu încadrarea ca funcţionari publici specifici.

Gestiunea funcţiilor publice se face de către ANFP, dar Serviciul de inspecţie sanitară din cadrul Direcţiei de sănătate publică este subordonat numai Ministerului Sănătăţii.

A doua întrebare se referă la salarizarea personalului sanitar din cabinetele medicale. Conform HG 52/2005, privind contractul-cadru pe 2005, medicii de familie şi medicii de specialitate au angajat prin negociere personal sanitar mediu şi alte categorii de personal.

Toate drepturile salariale ale acestora se achită din cheltuielile de funcţionare şi de administrare a cabinetelor medicale primite pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.

Cabinetele medicale, medicina de familie încadrează un asistent medical la 1000 de asiguraţi înscrişi pe lista proprie. Conform art.14 din Legea 125/2005 privind aprobarea OUG 115/2004, în cazul în care există un număr de asiguraţi mai mic de 1000, sau în cazul în care veniturile realizate de cabinet nu permit încadrarea personalului cu normă întreagă, se poate dispune încadrarea cu fracţiuni de normă.

În rest, există o negociere, în cazul în care veniturile sunt suficiente, sau sunt peste 1000 de asiguraţi pe listă, o negociere pentru salariile respective care nu pot fi mai mici decât salariile de bază minime pentru asistenţi medicali şi pentru medici, prevăzute în ordonanţa respectivă.

A treia întrebare se referă la transportul pacienţilor care fac zilnic dializă spre Cluj. Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj are două ambulanţe de tip C şi 19 de tip B care asigură urgenţele mari şi 46 de ambulanţe de tip A1 şi 17 de tip A2 care asigură transportul. Acestea din urmă sunt foarte aglomerate, în special există un timp de aşteptare luni seara, după ora 18, astfel încât discutând cu Serviciul de ambulanţă al judeţului Cluj, măsurile care au putut fi luate în prezent au fost de programarea bolnavilor dializaţi din mediul rural în special în cursul dimineţii, deci reprogramarea mai judicioasă a bolnavilor, cu transmitere către Serviciul de ambulanţă a unui program săptămânal al bolnavilor care efectuează şedinţe de dializă.

Din pricina fondurilor extrem de limitate, achiziţionarea de ambulanţe noi a fost foarte limitată în acest an şi avem în vedere dezvoltarea întregului sistem de ambulanţe în anii următori, având în vedere în primul rând programul de dezvoltare a activităţii de urgenţă în condiţiile în care, sperăm, să avem şi suplimentarea parcului auto.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru,

Referitor la angajaţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, aceştia ridicau problema dublei subordonări, înainte chiar a fost triplă, dar s-a desfiinţat o agenţie de control şi aşa că, deocamdată, erau în două locuri, dar, din păcate, la acea perioadă, când am avut discuţia cu ei, nu ştiau exact unde se încadrează. O să le prezint răspunsul şi o să vedem ce observaţii o să aibă.

La plata salariaţilor din cadrul cabinetelor medicale de familie, salariile sunt foarte mici şi nu ştiu dacă acolo chiar există o negociere, fiindcă atâta vreme cât sumele sunt limitate, salariaţii de acolo au salarii foarte, foarte mici, aşa cum am prezentat, sub salariul minim pe economie, uneori.

Iar la cea de-a treia problemă, deocamdată, a rămas nerezolvată. Sunt numeroase situaţii când bolnavii rămân peste noapte şi aşteaptă la spital. este vorba de bolnavii care fac dializă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vreţi să mai interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircea Cinteză:

Mulţumesc domnului deputat.

Întrebările sunt toate constructive şi ne preocupă. În privinţa subordonării, încercăm prin tot ceea ce putem întreprinde să simplificăm cadrul birocratic, aţi aflat că există o simplă subordonare în acest moment, dar după câte ştiu este o comunicare neoficială, se are în vedere într-un viitor previzibil o reformă drastică a tuturor serviciilor descentralizate, cu trecerea majorităţii acestora în subordinea administraţiei locale, cu desfiinţarea serviciilor descentralizate ale diverselor ministere, în cadrul lor probabil că va fi simplificată şi legătura de subordonare. Inspecţia sanitară, probabil că va avea un statut aparte.

Totuşi, se prevede ca direcţiile sanitare să fie în mare desfiinţate şi majoritatea să fie trecute în compartimente specifice ale administraţiei locale.

În privinţa salariilor, din păcate, situaţia la noi în ţară este diferită de o ţară vecină care a avut o altă atitudine. Spun din păcate, pentru că orice fel de discuţie a banilor înseamnă împărţirea între diverse categorii. Vreau să spun că la o vizită recentă în Bulgaria, am aflat că la nişte fonduri de sănătate asemănătoare cu ale noastre, personalul medical din cabinetele medicale de ambulator şi în special de medicină de familie este cel mai bine remunerat, mai bine decât profesorii universitari, cu un venit mediu de 1000 de euro pe lună în mod categoric.

Fără discuţie că la fonduri limitate, orice fel de salarizare în plus se repercută asupra bolnavilor. La noi, aceste venituri sunt mai mici, există o negociere cu sindicatul asistenţilor medicali care a stabilit clar că la norma minim de 1000 de asistenţi, nu se poate căpăta un salariu mai mic decât cel minim pe ramura respectivă.

Dar există cabinete medicale care au mai puţin prin lege, e posibil, şi există, de asemenea, cabinete medicale care nu sunt performante şi nu îşi fac norma şi venitul. Dacă nu există un venit în general, evident, că nu se poate scoate de undeva acest lucru şi atunci, prin negociere, se poate ajunge la salarii mai mici decât venitul mediu, ceea ce este anormal, dar asta ţine în general de veniturile reduse ale cabinetelor medicale. Noi suntem permanent puşi să facem o jonglerie între veniturile salariaţilor sau ale liberilor profesionişti, pe de o parte, şi banii care sunt dirijaţi pe medicamente compensate, spitalele şi celelalte.

În privinţa celei de-a treia, suntem absolut doritori de a interveni în mai multe părţi, sistemul ambulator trebuie să fie dezvoltat în primul rând şi el nu poate funcţiona fără un sistem de ambulanţă corespunzător.

În acelaşi timp, România are nevoie de o reţea foarte clară de spitale de urgenţă pentru a putea, după aceea, să revenim asupra tuturor celorlalte şi a le transforma, eventual, în spitale medico-sociale. Pentru asta avem în vedere o reţea în trei trepte de spitale de urgenţă pe termen mediu, 8 spitale regionale de urgenţă, unele se pot suprapune pete cele existente care să poată face orice inclusiv toxicologie de arşi sau arşi, circa 30-40 de spitale de urgenţă medie care să rezolve urgenţele comune şi foarte multe centre de urgenţă locale care se vor dezvolta pe baza sistemelor de ambulanţă.

Între ele trebuie să existe legături eficiente, inclusiv aeriene, pentru ca, având acest serviciu de urgenţă de bază, să putem, ulterior, trece la etapa a doua, când personalul va trece aici şi populaţia va avea servicii de urgenţă asigurate, să refacem celelalte spitale a căror stare ştiţi că este foarte proastă dar nu pot fi închise deocamdată pentru că populaţia rămâne fără nici un fel de serviciu.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Victor Toma. Vă rog.

Domnul Victor Horia Toma:

Foarte pe scurt, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării pe care am adresat-o Ministerului Mediului se referă la prevederi ale Legii mediului 137/1995, republicată. E vorba de articolele 61 lit.e) şi f) care consacră obligativitatea autorităţilor locale, ale administraţiei publice locale, de a menţine, de a întreţine, de a dezvolta zonele verzi, zonele de protecţie din municipii şi celelalte localităţi.

Fac o referire în mod special la cazul Municipiului Ploieşti, oraş care a realizat şi un program în cadrul agendei locale 21 prin care a elaborat un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, în care erau trecute măsuri exprese în sensul celor prezentate în paragrafele menţionate mai sus.

Iată, însă, că începând imediat după alegerile locale din vara anului 2004, consiliul local al Municipiului Ploieşti, la iniţiativa primarului Municipiului Ploieşti, a aprobat un plan urbanistic de detaliu prin care se realizează un supermarket într-o zonă a Ploieştiului, plan urbanistic ce prevede de fapt eliminarea în totalitate, fără a exista compensaţii, a unui spaţiu verde şi a singurului loc de joacă existent în zonă.

Obiectul interpelării era primirea unui răspuns privind situaţia respectării normelor de mediu în marile oraşe şi a măsurilor ce se impun atunci când aceste norme impuse de lege sunt încălcate de autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat, Luciana Varga. Aveţi microfonul.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor) :

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.304 A/2005, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi privind aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului MAPPM nr.860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţia prezentată de dumneavoastră, respectiv pentru construirea unui centru comercial, titularul de proiect are obligaţia să solicite şi să obţină acordul de mediu de la Agenţia de protecţia mediului Prahova.

Menţionăm că procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu asigură informarea şi participarea publicului.

Din informarea transmisă de APM Ploieşti, rezultă că, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul de construire a unui supermarket pe strada Lupeni, intersecţie cu strada Democraţiei şi cu strada Ştefan cel Mare, Ploieşti, judeţul Prahova.

La emiterea actelor de reglementare, autorităţile pentru protecţia mediului precizează măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, zonele deteriorate şi condiţiile de refacere peisagistică şi ecologică a acestora şi de dezvoltare a spaţiilor verzi.

După cum am spus, până la această dată, nu a fost depusă solicitarea în vederea emiterii acordului de mediu pentru proiectul de construire a supermarketului şi, ca urmare, Garda Naţională de Mediu s-a autosesizat şi a efectuat un control pentru a verifica cele semnalate de dumneavoastră şi va aplica sancţiuni conform Legii 137/1995, republicată.

Despre rezultatele controlului şi despre măsurile dispuse în timpul inspecţiei, vă vom informa în scris.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi. Aveţi microfonul.

Domnul Victor Horia Toma (din sală):

Sunt mulţumit de răspuns şi îi mulţumesc doamnei secretar de stat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Mergem mai departe. Domnul deputat Dan Mocănescu. Aveţi microfonul.

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea se referea la programul înfrăţirii instituţionale între oraşele care promovează cetăţenia europeană şi viza poziţia României în legătură cu cele 5 termene, ultimul dintre ele epuizat la 1 iunie. Cunoscând iniţiativele unor oraşe româneşti în această direcţie, am constatat că nu se pot depune în absenţa unui acord prezumat de condiţia ţărilor candidate în acest caz.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveţi microfonul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prezentată şi acum, vă comunicăm următoarele:

În luna martie 2005, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul a aprobat, potrivit legii, semnarea memorandumului de înţelegere pentru participarea României la programul unitar de acţiune pentru promovarea cetăţeniei europene active, participare civică.

Precizăm faptul că la data de 4 aprilie 2005, acest memorandum de înţelegere a fost semnat pentru partea română de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, şeful misiunii României de pe lângă Uniunea Europeană.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi. Aveţi microfonul.

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Am înregistrate răspunsurile venite de la minister, pe care vi le pun la dispoziţie şi care menţionează că memorandumul nu a fost semnat şi cererile deocamdată nu pot fi luate în considerare. Am să vă pot sta la dispoziţie cu aceste răspunsuri. Şi ar fi bine ca întâmplări de acest gen să devină publice pentru toţi solicitanţii. Pe site-ul ministerului nu s-a găsit nici până la 1 iunie nici un fel de informaţie legată de acest program.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Aveţi această posibilitate.

Domnul Mircea Alexandru:

Vin în completarea răspunsului şi în completarea întrebării. În data de 27 mai, prin infograma nr.2641, misiunea României de pe lângă Uniunea Europeană a informat şi Ministerul Administraţiei şi Internelor despre semnarea, la data de 4 aprilie, a memorandumului de înţelegere pentru participarea României la programul comunitar de acţiune pentru promovarea cetăţeniei europene active de către domnul ambasador Lazăr Comănescu, şeful misiunii.

Repet, încă o dată, am şi numărul infogramei transmise la data semnării documentului respectiv.

Mai fac precizarea că gestiunea documentului în sine revine Ministerului Afacerilor Externe şi nu Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar noi suntem cei care am avizat memorandumul la data respectivă şi întrucât v-aţi adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor, m-am simţit obligat să formulez răspunsul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Mircia Giurgiu. Două întrebări tot pentru dumneavoastră.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să-mi exprim punctul de vedere după ce o să ascult răspunsul.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat, aveţi microfonul. La amândouă dacă doriţi să răspundeţi ca să simplificăm procedura. Domnul deputat nu vrea să intervină.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate, domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, prin care semnalaţi tergiversarea lucrărilor la drumul de legătură între comuna Aluniş şi satul Pruneni din judeţul Cluj, precum şi la uliţele din acelaşi sat, şi solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să dispună analiza acestei situaţii şi să luaţi măsurile în consecinţă, precizăm următoarele:

Referitor la aspectele semnalate de dumneavoastră, instituţia prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat că în anul 2002, drumul comunal D.C.170 care face legătura între centrul comunei Aluniş şi satul Pruneni, având o lungime de 3 km, a fost cuprins într-un program de amenajare, pietruire, fondurile fiind alocate de la Guvernul României, fără finanţare de la Uniunea Europeană, iar în anul 2004, s-au finalizat lucrările respective şi s-a efectuat recepţia acestora.

În perioada 2002-2004, s-au executat lucrări de terasare, aproximativ 9500 m.c., balastare 3 km lungime şi 4 lăţime, reciclare, stabilizare, cu 6% ciment şi aşa mai departe, fiind detalii tehnice, şi tratament bituminos dublu pe toată suprafaţa reciclată.

De asemenea, au fost realizate 6 podeţe şi şanţurile necesare pentru scurgerea apelor pluvial în lungime totală de 5180 metri. Totodată, precizăm şi faptul că în programul menţionat anterior nu a fost prevăzută şi pietruirea uliţelor din satul Pruneni.

Vă mulţumesc.

Aceasta este una. Şi cea referitoare la memoriul sindicatului liber al tipografilor.

La întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi verificarea unor informaţii referitoare la existenţa cărţii funciare Cluj-Napoca nr.3943 nr.top 391, precum şi la eventualitatea constatării unor nereguli cu privire la aspectele semnalate, dispunerea măsurilor legale ce se impun, vă comunicăm următoarele:

Cartea funciară nr.3943 Cluj-Napoca, nr.top 391 nu este şi nu a fost lipsă în evidenţa serviciului de publicitate imobiliară a Oficiului de cadastre şi publicitate imobiliară Cluj.

Precizăm, de asemenea, faptul că serviciului de publicitate imobiliară al Oficiului de cadastru şi publicitate nu i s-a solicitat în ultima perioadă eliberarea unui extras de carte funciară sau unei copii legalizate a documentului în discuţie.

Totodată, menţionăm că, în conformitate cu dispoziţia art.71 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice şi persoanele juridice private pot solicita şi obţine contra cost informaţii cuprinse în cadastrul general şi în cadastrele de specialitate.

Deci, vă aduc la cunoştinţă cu tot respectul că eu am copia extrasului respectiv. Mai mult decât atât, având în vedere că există o anumită neconcordanţă între ceea ce se spune în interpelare şi răspunsul pe care l-am primit am solicitat la Asociaţia tipografilor să-mi transmită documentul de răspuns din care rezultă că nu există această carte sau că a fost dispărută şi vă aduc la cunoştinţă că nu mi-a transmis nici un fel de document sau de corespondenţă din care să rezulte că au fost refuzate sau că există o culpă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

În legătură cu prima întrebare, locuitorii satului Pruneni spuneau că de trei ani de zile au început lucrările şi încă nu sunt gata. Aşa mi-au spus ei, am fost şi eu acolo şi din câte mi-au arătat cam aveau dreptate. Dacă s-a făcut recepţia, înseamnă că ceva nu e în regulă. O să discut din nou cu ei să le arăt răspunsul pe care mi l-aţi dat.

În legătură cu extrasul de carte funciară, solicitat de sindicatul liber al tipografilor din Cluj, într-adevăr, săptămâna aceasta, cred că în ziua de joi, am fost sunat şi mi-au spus că au găsit această carte funciară şi din această cauză nu am mai trimis la Ministerul de Interne acea adresă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule secretar de stat doriţi să mai interveniţi? E în regulă.

Domnul Mircea Giurgiu, pentru domnul Vasile Lupu.

Domnule Lupu, colegul nostru doreşte să asculte întâi răspunsul dumneavoastră. Aveţi microfonul.

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În urma verificărilor aspectelor referitoare la încălcarea regimului silvic şi în directă legătură cu întrebarea pusă anterior, vă pot informa următoarele:

În trupul de pădure pe linia din apropierea satului Pruneni a fost retrocedată în baza legii 18 suprafaţa de 78,84 de hectare către 114 proprietari, şi în baza Legii 1/2000 o suprafaţă de 29,64 pentru trei proprietari.

Din suprafaţa totală de 108, doar doi proprietari au încheiat contracte de bază pentru suprafaţa de 20 ha. cu Ocolul Silvic "Gherla", din Direcţia Silvică Cluj-Napoca, deşi actul normativ dă voie pentru toată lumea paza gratuită, numai cu condiţia să vrea proprietarul, să solicite.

În urma inspecţiei de fond efectuată în această primăvară suprafaţa de pădure preluată în pază de Ocol au fost constatate 139 de cioate provenite de la arbori tăiaţi ilegal, cu un volum de 35 mc. şi o valoare de 59 milioane, din care suma de 10,7 milioane a fost imputată pădurarului titular de canton.

Tot cu această ocazie a fost constatată şi pe suprafeţele învecinate, care nu sunt în paza Ocolului Silvic, existenţa unui număr însemnat de cioate provenite de la arbori tăiaţi ilegal, urmând ca evaluarea pagubei să se facă potrivit prevederilor legale, respectiv identificarea proprietarului şi imputarea lor, conform Legii nr.31 privind contravenţiile silvice, din 2000.

Şi în pădurea proprietate a statului din acest trup de pădure, s-a efectuat un control de fond, tot în această primăvară, constatându-se 616 cioate, cu un volum de 81 mc., şi o valoare de 49 milioane, provenite din tăieri ilegale de arbori.

S-a propus Consiliului de disciplină, Direcţiei Silvice Cluj-Napoca, desfacerea disciplinară a contractului de muncă pădurarului titular de canton.

De la începutul anului 2000 şi până în prezent, în trupul de pădure Linia, nu au fost autorizate tăieri, atât din pădurea statului, cât şi din pădurea aparţinând altor proprietari.

Ca urmare a tăierilor abuzive săvârşite în trupul de pădure Linia au fost constatate în perioada '99 - 2005 un număr de 50 de cazuri de infracţiune înaintate organelor de cercetare penală de către personalul silvic din cadrul Direcţiei Silvice Cluj-Napoca, şi un număr de 15 cazuri de contravenţii silvice instrumentate de Inspectoratul teritorial de regim silvic şi vânătoare.

În condiţiile în care proprietarii de păduri nu acceptă să încheie contracte de pază gratuite cu structurile silvice ale statului sau contracte de administrare cu orice structură silvică autorizată, potrivit legii, considerăm că, pe lângă eforturile autorităţilor, trebuie să fie depuse eforturi cel puţin la fel de importante pentru schimbarea mentalităţii proprietarilor de păduri, în vederea asigurării pazei şi gospodăririi durabile a acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat,

Iată, aşadar, că se confirmă tăierile ilegale de arbori de acolo, şi în ceea ce priveşte pe cei care au primit pădurea şi nu şi-au încheiat contracte cu Ocolul Silvic, am să port o discuţie cu dânşii, nu ştiu dacă ştiu, o să-i informez ca să poată să-şi apere tot ce au.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Mai aveţi ceva de răspuns? Nu.

Domnul deputat William Brânză. Nu este prezent.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulţumesc foarte mult. Am să vă rog să lăsaţi răspunsul în scris la secretariat.

Pentru domnul secretar de stat Virgil Niţulescu, domnul dr. Dida.

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Spre deosebire de cei care s-au prezentat în această seară cu întrebări extrem de punctuale, concrete, pe teme stringente, la zi, eu vin cu o întrebare adresată ministrului culturii, o întrebare care s-ar putea să stârnească uimire. Am ţinut, prin această întrebare, de fapt, să amintesc ministerului că în 2006 se împlinesc 1900 de ani de la cucerirea romană a Daciei.

Mi s-a părut un eveniment extrem de important, care nu poate fi ignorat de Ministerul Culturii şi Cultelor, şi am ţinut să arăt, în foarte scurtul text de însoţire a întrebării, că ţări mult mai puternice, cu o vizibilitate şi cu o semnificaţie culturală de nivel mondial, nu şi-au ratat asemenea aniversări. Am dat exemplul Rusiei lui Gorbaciov, care în 1988 a celebrat 1.000 de ani de la creştinarea Rusiei; am dat exemplul bicentenarului Revoluţiei Franceze, în Franţa, în 1989, sub Mitterand; sau bicentenarul Independenţei Statelor Unite, în 1976; de asemenea, şi Ungaria nu şi-a ignorat mileniul creştinării, anul 1000, şi nu şi-a ignorat comemorarea stabilirii maghiarilor în Panonia, în 896.

Ar fi multe de spus. Aştept răspunsul domnului secretar de stat, cu multă curiozitate. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Niţulescu, aveţi microfonul.

Domnul Virgil Ştefan Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte,

Stimate domnule deputat Dida,

În anul 2005, Ministerul Culturii şi Cultelor are trei acţiuni, trei activităţi legate de ceea ce va fi sărbătoarea din anul 2006. Am să vi le spun foarte pe scurt.

Prima, este legată de restaurarea şi consolidarea Forului Capitalei Provinciei Dacia, colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dacica. Trebuie să precizez că în acest for s-au făcut lucrări de consolidare în perioada '89 - '95 şi ulterior, 2000 - 2002, la zidurile de pe latura nord-estică, la zidul laturii de nord al Bazilicii şi la soclul Porticului. Până în prezent s-au inventariat 1.320 de piese din calcar şi marmură, care au fost depozitate din for, urmând să fie restaurate ulterior. Deocamdată, nu există bani alocaţi pentru restaurarea propriu-zisă, ci, repet, doar pentru consolidare.

Pentru aceste lucrări de consolidare, în anul 2005, am alocat, prin intermediul Programului Naţional de Restaurare, suma de 320 milioane lei.

A doua activitate este legată de cercetările la Cetatea Tropaeum Traiani din Adamclisi. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine importanţa acestei aşezări, aşa încât n-o să intru în detalii privind istoricul cercetării întrerupte, practic, în 1977. Lucrările de restaurare au fost încheiate atunci.

De atunci, încolo, cum ştiţi, cercetările arheologice au continuat. În perioada 2001-2004, au fost alocate în total sume care au ajuns la pragul de 300 milioane de lei pentru cercetări arheologice. Am reuşit în acest an, 2005, să alocăm numai pentru cercetări arheologice şi lucrări de conservare primară, 600 milioane lei.

Totodată, o a treia activitate este aceea legată de revitalizarea unui proiect de revalorificare a Podului lui Traian. Este un proiect ambiţios, care are în vedere piciorul podului, Castrul roman de la Drobeta, fortificaţia medievală a Severinului, vestigiile Bisericii Medievale, precum şi consolidarea, restaurarea şi reabilitarea funcţională a clădirilor Muzeului Regiunii Porţile de Fier.

Pentru acest proiect au fost demarate mai multe discuţii cu Agenţia de Dezvoltare din regiunea Latio. Încercăm să obţinem bani din fonduri europene şi sperăm ca în cursul acestui an, 2005, să avem un răspuns de la partenerii noştri italieni.

Totodată, trebuie să vă anunţ că ne-am hotărât, deja decizia a fost luată, urmând să fie pusă pe hârtie în al doilea semestru al anului 2005, ca anul 2006 să fie proclamat "Anul Traian", evident, în memoria celor 1.900 de ani de la cucerirea Daciei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi? Mulţumesc.

Domnul Mircia Giurgiu.

Trei întrebări tot pentru domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Virgil Ştefan Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

În ordinea pe care o am eu, prima întrebare se referă la funcţia de balerin operă cu studii superioare. Este o funcţie pe care noi am introdus-o prin intermediul Ordonanţei Guvernului nr. 9/2005, o funcţie care nu exista până acum, şi care - evident - aduce un nivel de salarizare mai mare, comparativ cu cel stabilit prin intermediul Anexei la Legea nr. 504/2004 cu privire la instituţiile publice de spectacole şi concerte.

În momentul de faţă, am făcut demersurile necesare pentru a soluţiona problema ridicată de dumneavoastră. Trebuie să vă spun că, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 9/2005, aprobată cu modificări şi completări din Legea nr. 112 din acest an, sunt incluse funcţiile cu cel mai mare nivel de salarizare, printre care se regăseşte şi funcţia de solist balet, ale cărei atribuţii sunt mult mai complexe decât cele ale funcţiei de balerin.

Considerăm, de aceea, că solicitarea cuprinsă în scrisoarea pe care dumneavoastră aţi preluat-o în cadrul interpelării, ca cele două funcţii să aibă acelaşi nivel de salarizare, nu ţine seama tocmai de ierarhizarea funcţiilor, invocată în sprijinul susţinerii, şi ca atare noi considerăm că această solicitare a Uniunii Sindicale nu este justificată.

La cea de a doua întrebare, în legătură cu funcţia de şef partidă, care se regăseşte în Legea nr. 504/2004, pentru care se prevede un nivel de studii superioare de lungă durată, trebuie să precizez că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/2005 au fost instituite mai multe funcţii noi, pentru noi nivele de salarizare, cum ar fi: balerin operă cu studii superioare, impresar artistic cu studii medii, bibliotecar cu studii postliceale ş.a.m.d.

Având în vedere că utilizarea altor posturi decât cele ocupate este condiţionată, prin acest act normativ, de existenţa unor posturi vacante de care, din păcate, în momentul de faţă instituţiile nu dispun, în mod practic, din păcate, prevederile Ordonanţei nr. 9/2005 în acest an nu sunt aplicabile. Trebuie să vă spun că se repetă o situaţie care a mai fost înregistrată şi în trecut.

În anul 2004, am înregistrat un balast provocat de o prevedere din Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2003; nu au putut fi puse în aplicare prevederile acelei ordonanţe, practic, decât în anul 2005, astfel încât considerăm că prevederile din Ordonanţa nr. 9/2005 referitoare la aceste noi funcţii introduse, vor putea fi puse în aplicare de-abia în anul 2006. Ele vor fi efectiv operabile în situaţia în care prevederile acestui nou act normativ se vor corela cu încadrarea personalului în funcţiile respective, prin transformarea propriilor posturi în instituţiile de spectacole în cauză.

La cea de a treia întrebare pe care aţi pus-o, răspunsul este foarte simplu. Cred că este vorba despre o confuzie. Nu avem în nici un fel în vedere, dar absolut în nici un fel în vedere unificarea Operei Naţionale cu Opereta Naţională, cu Teatrul de Operetă "Ion Dacian". Probabil că această confuzie provine din anunţarea unui proiect al ministerului nostru de a investi în realizarea unei construcţii noi pentru Opera Naţională, construcţie pentru care sperăm să obţinem şi finanţări externe, şi abia în momentul în care noua construcţie, care sperăm noi va fi la nivelul operelor din întreaga lume, un nivel - zicem noi - corespunzător începutului de mileniu trei, de-abia atunci vom putea să mutăm Opera Naţională din actualul său sediu, şi să putem oferi spaţiul actual al Operei Naţionale pentru Teatrul de Operetă "Ion Dacian", care funcţionează, după demolarea fostei clădiri a Operetei, într-un spaţiu impropriu.

Într-un interval de timp optimist, eu cred că înainte de 5 ani de-acum încolo, nu se poate pune în discuţie mutarea Operei din sediul său actual, în viitorul său sediu, şi respectiv, ulterior, mutarea Operetei în sediul actual al Operei. Este vorba despre o rocadă pe care vrem să o facem spre beneficiul acestor două instituţii muzicale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Referitor la prima întrebare, într-adevăr, balerinii au fost trecuţi din clasa a IV-a în clasa a III-a, dar noi am cerut prima clasă, fiindcă am considerat că ar fi mai aproape de realitate, cu munca pe care o desfăşoară. Oricum, totuşi este bine că s-a mişcat ceva.

Referitor la cea dea doua întrebare într-adevăr, se dau ordonanţe de urgenţă, dar, din păcate, deocamdată, nu se pot pune în aplicare. Noi sperăm să le puneţi mai repede decât anul viitor.

Iar la cea de-a treia întrebare, mă bucur că aţi făcut o precizare clară, şi anume faptul că nu se vor uni cele două instituţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mircea Giurgiu mai are o întrebare pentru doamna Cristina Manda.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de domnul deputat Giurgiu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.274/A/2005, şi adresată ministrului justiţiei, referitoare la măsurile luate pentru aplicarea Hotărârii judecătoreşti pronunţate împotriva debitoarei Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L. Arad, vă facem cunoscute următoarele: "Aşa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor anexate întrebării formulate, Societatea Comercială Alint Tanscom S.R.L., a transmis în data de 4 martie 2002, prin intermediul executorului judecătoresc, o notificare către Societatea Comercială Spedition Konig S.R.L., prin care se punea în vedere, acestei din urmă societăţi comerciale, să achite debitele restante, în caz contrar urmând a fi chemată în judecată.

Ulterior, creditorul s-a adresat instanţei judecătoreşti, iar Tribunalul Arad, prin Sentinţa Civilă nr.2568/20 noiembrie 2002, a admis acţiunea şi a obligat-o pe pârâta debitoare la plata sumei de 16.800.000, echivalentul a 1.200 mărci germane, cu titlul de preţ, precum şi la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.439.000 lei.

Notificarea la care se face referire, reprezintă o comunicare făcută de creditor, debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc, act anterior procedurii de executare silită propriu-zisă, care nu trebuie confundat cu somaţia, şi care nu poate conduce la începerea executării silite.

Mai mult decât atât, executorul judecătoresc nu putea începe procedura de executare silită la data de 4 martie 2002, în lipsa unui titlu executoriu, reprezentat de hotărârea judecătorească pronunţată ulterior, în luna noiembrie a anului 2002.

Potrivit dispoziţiilor art.373¹ şi 372 din Codul de procedură civilă, procedura de executare silită se declanşează de către executorul judecătoresc, în baza cererii adresată de către creditor, la care se ataşează titlul executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris care, potrivit legii, poate constitui un astfel de titlu.

Din actele anexate întrebării formulate, nu rezultă că societatea creditoare a înregistrat la Biroul executorului judecătoresc o cerere în vederea executării silite a sumelor datorate de către Societatea Comercială Spedition Konig SRL, cerere în lipsa căreia executorul judecătoresc nu putea trece la executarea silită.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns. O să informez acea societate să parcurgă toate treptele şi căile legale pentru a intra în posesia acelor bani. Vă mulţumesc.