Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Trecem la pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române S.A.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport şi raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul, domnul ministru de finanţe, Sebastian Vlădescu, vă rog pe scurt.

Domnul Sebastian Vlădescu (ministrul finanţelor publice):

Bună seara!

Proiectul de lege care a fost înaintat spre aprobare Camerei Deputaţilor se referă la unele măsuri pentru definitivarea procesului de privatizare a Băncii Comerciale Române.

Am să fac doar câteva precizări, pe care le consider foarte importante, rezultate şi în urma discuţiilor care au avut loc atât în Senat, cât şi în comisiile Camerei Deputaţilor.

În primul rând, acest proiect de lege nu creează nici un fel de obligaţie suplimentară pentru statul român vizavi de Banca Comercială Română, atât în momentul de faţă, cât şi în momentul în care acţionarul majoritar va fi o altă societate şi nu statul român.

De asemenea, acest proiect de lege are prevederi prin care anumite obligaţii asumate deja de statul român în procesul de absorbţie al BANCOREX-ului de către BCR au fost asumate, aceste obligaţii în acest moment sunt limitate atât din punct de vedere al sumei maxime la care se poate face referire, cât şi din punct de vedere al termenului până la care se pot face solicitări.

Menţionez că, în acest moment, prin ansamblul legislativ în funcţiune, nici valoarea maximă, nici termenul nu sunt limitate. Deci, se poate face oricând o solicitare, iar suma pentru care se poate face nu este limitată.

De asemenea, proiectul de lege nu include nici un fel de exonerări de la răspundere pentru membrii comisiei de privatizare, deşi au fost opinii de acest gen. Ceea ce există, acele renunţări care există în proiectul de lege se referă strict la evitarea unor mecanisme birocratice, prin care ar trebui să încasăm bani de BCR, după care să compensăm sumele respective.

Proiectul de lege are prevederi vizavi de mecanismele care se pun în funcţiune, vizavi de felul în care se plătesc eventuale - şi menţionez încă o dată - eventuale obligaţii care ar apare (nu există nici un fel de obligaţie asumată de către statul român), decât în situaţia în care ele deja sunt create şi trebuiesc acoperite, în aşa fel încât cumpărătorul care achită, pentru prima dată în istoria privatizărilor în România, o sumă pe care eu am denumit-o întotdeauna importantă vizavi de valoarea activelor româneşti, şi stabilim o valoare reală a activelor româneşti, cumpărătorul vrea să cumpere acţiuni care să fie curate de orice fel de obligaţie.

Aceasta este esenţa contractului de privatizare şi legea care v-a fost prezentată nu face decât să acopere aceste obligaţii pe care statul român şi le-a asumat.

Sper că plenul Camerei Deputaţilor va aproba proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul deputat Cornel Popa.

Domnul Cornel Popa:

În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond - în procedură de urgenţă - cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, prin dobândirea de către ERSTE BANK, din Austria, a unui pachet de acţiuni reprezentând 61,8.825% din capitalul social al Băncii Comerciale Române.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu art.54 şi 55 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul Răzvan Orăşanu, preşedinte, şi doamna Gigliola Ciorteanu, vicepreşedinte.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în şedinţele din 5, respectiv 6 septembrie, 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 alin.1 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 24 membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 30 august, 2006.

În momentul votului au fost prezenţi 13 deputaţi, din totalul de 22, care au participat la lucrările şedinţei.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât cu 11 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat, din drum nu ne mai putem întoarce, pentru că de fapt acţiunea aceasta de privatizare a BCR-ului este spre finalizare, am măritat-o cu acte în regulă, căsătoria n-o mai putem desface pentru că am apărea destul de neserioşi.

Dar, totuşi, nu înţeleg o chestiune aici. Şi fiindcă domnul ministru Vlădescu este prezent, l-aş ruga, cu mult respect, să mă lămurească într-o anumită problemă: a apărut în presă de vreo câteva ori că Guvernul nostru, onor Guvernul nostru, intenţionează ca o mare parte din sumele acestea care se obţin din privatizarea BCR-ului să fie destinate pentru acoperirea datoriilor BANCOREX.

Am vrea să ne spună domnul ministru, despre ce sumă este vorba aici? Care sunt datoriile BANCOREX-ului preluate de către BCR, pentru că şi AVAS-ul a luat nişte datorii de la BANCOREX de vreo 2 miliarde de dolari. Să vedem câte miliarde de dolari mai sunt aici la BCR, pentru că dacă noi tot aprobăm acte normative şi tot aprobăm privatizările acestea, ne trezim că noi tot suntem de acord şi acceptăm treaba aceasta, dar nu ni se spune şi nouă, care suntem legiuitor, ce se întâmplă cu sumele acestea după ce se realizează această operaţiune de privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Există alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii.

Da, vă rog.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate că dacă domnul ministru nu ar fi făcut precizarea că acest nou act normativ nu creează nici un fel de obligaţii în plus pentru statul român, că nu există obligaţii asumate de altă natură, poate n-aş fi intervenit.

Stimaţi colegi, raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare începe astfel: proiectul de lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române.

Eu vă spun aici că nu. Proiectul de lege are ca scop asigurarea protecţiei juridice a Comisiei de privatizare. Prin acest proiect de lege, prin această ordonanţă, pardon, se transferă responsabilitatea activităţii Comisiei de privatizare asupra noastră aici, în plenul Parlamentului.

Afirmativ, BCR-ul se vinde lui ERSTE BANK cu 3,75 miliarde de euro. Suma, desigur, pare impresionantă, însă preţul nu este în realitate nici atât de mare şi nici atât de sigur. Din cauza obligaţiilor, şi aici mă întorc la domnul ministru, obligaţiilor şi a garanţiilor asumate de vânzător, statul român - care de data aceasta se dovedeşte a fi extrem de darnic cu cumpărătorul - va fi cu siguranţă partea perdantă.

Una din obligaţiile asumate de statul român vizează acoperirea în proporţie de 50% a pagubelor descoperite de cumpărător ulterior achiziţiei BCR, dar produse anterior.

Apare întrebarea firească: de ce trebuie să plătească statul român acest 50%? Ce fel de pagube ar putea fi constatate ulterior achiziţiei, în ce sumă şi de unde să provină ele, având în vedere faptul că privatizarea BCR a fost precedată de un amplu proces de curăţire şi clarificare a tuturor afacerilor anterioare, tocmai pentru a se cunoaşte cu exactitate valoarea băncii, dacă putem s-o aflăm şi noi, situaţia datoriilor, a obligaţiilor şi a litigiilor?

Nu le-am aflat nici în comisie.

Din raportul de audit se cunoaşte situaţia financiară exactă a băncii la o anumită dată.

Vă întreb: de ce n-a fost luat de bun acest raport şi de ce facem aceste discuţii? De ce am făcut acele discuţii în comisie? Ce se urmăreşte în fapt?

La aceste întrebări şi la multe altele nu s-au găsit răspunsuri nici cu ocazia dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, comisie care a întocmit raportul.

O altă obligaţie asumată de statul român, extrem de importantă în acest context, vizează acoperirea datoriilor în contul BANCOREX, izvorâte din posibile litigii, care se vor pune pe rol până în anul 2013.

Nici despre valoarea acestor eventuale litigii, a acestor eventuale pagube nu am putut afla nimic în comisie, pentru că domnul ministru al finanţelor, preşedintele Comisiei de privatizare nu a fost prezent, iar domnul preşedinte al AVAS-ului, fie că n-a avut mandat, fie că n-a ştiut, dar eu cred că nu a avut mandat să ne spună, nici valoarea aproximativă a acestor litigii, nici a celor de pe rol, a acelor care se preconizează să apară în perioada următoare, precum şi nici să ne informeze în legătură cu valoarea activelor BCR-ului.

N-am aflat pur şi simplu, n-am primit răspuns la întrebarea: care este valoarea activelor pe care noi o privatizăm?

Ce putem înţelege de aici? Nu se explică Parlamentului nici de ce Comisia de privatizare s-a abătut de la actul normativ care reglementa iniţial privatizarea BCR-ului. Aceasta prevedea ca în momentul în care se găseşte un investitor strategic şi care vrea să cumpere banca, statul poate răscumpăra pachetul de acţiuni deţinut de BERD şi IC la acea valoare de 125 de milioane, plus comisionul anual de deţinere de 18%.

Eu am făcut o socoteală simplă pentru mine: de 2 ani, 18%, 36%, adăugat la 125, îmi făcea vreo 170 de milioane de euro. Dacă restituiam acei 170 de milioane şi-i scădeam din 3,7 miliarde, rezultă o sumă de 3,5 miliarde. De ce nu s-au răscumpărat aceste acţiuni? Nu am primit răspuns.

Dacă aş putea continua cu multe asemenea întrebări, întrucât există o serie de probleme la care nu s-a găsit răspuns în cadrul comisiei, eu vă propun să restituim comisiei acest material, acest proiect, pentru a fi discutat la modul serios, cu rugămintea, din partea mea, adresată domnului ministru, să facem publice toate aceste elemente, pentru ca să putem face o judecată dreaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Avem o propunere de restituire la comisie şi o să supun întâi această propunere votului, după care, dacă nu se aprobă această propunere, vom continua dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul parlamentar al P.R.M., de restituire la comisie a proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 108 voturi contra, 88 pentru.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitrescu. Vă rog. Şi-a retras.

Mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Închidem dezbaterile generale.

Pe procedură, domnul deputat Dumitriu şi, după aceea, domnul deputat Tudor.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În contextul democraţiei, spre care tindem, mă rog, aşa declarăm, cel puţin, la Senat, în Comisia pentru buget, finanţe s-a petrecut un fapt incredibil, în sensul că preşedintele acestei comisii, domnul senator Varujan Vosganian a supus la vot interzicerea întrebărilor puse de domnul senator Gheorghe Funar.

Noi facem parte din acelaşi Parlament, ca şi Senatul, şi, în acest context, pe procedură, ne exprimăm protestul, noi, Grupul parlamentar al P.R.M., faţă de această întâmplare absolut nefericită.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Camera a luat notă de acest protest.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Comisia? Domnul deputat Popa. Timpi de dezbatere?

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte, Propunem ca timp de dezbatere 10 minute. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Există obiecţii, observaţii, comentarii la acest timp de dezbatere? Înţeleg că nu sunt. Ne însuşim, pe procedură.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

S-a făcut o propunere destul de bine simţită, de retrimitere la comisie şi bine susţinută şi 88 de voturi dintr-un astfel de cvorum înseamnă ceva.

Vi s-au pus nişte întrebări, domnule ministru, şi vă rog să nu depăşiţi faza de dezbateri. Dumnealui este obligat, conform regulamentului, să încheie dezbaterile, mai ales că i s-au pus nişte întrebări şi ne interesează răspunsul, pe fiecare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă domnul ministru doreşte să intervină acum, pentru a da răspunsul la întrebările care s-au pus?

Vă rog. Domnul Popa. Pe procedură. Poftiţi.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Vă rog să nu ne ignoraţi, pentru că noi am venit de bun-simţ aici, la microfon, şi l-am rugat respectuos pe domnul ministru să ne răspundă la nişte întrebări. Iar pe dumneavoastră vă rugăm frumos să ţineţi cont de doleanţele noastre şi de cutumele parlamentare şi regulamentare şi să-i daţi cuvântul domnului ministru să ne răspundă la întrebările noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul ministru are cuvântul.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Vă mulţumesc.

Nu am venit să răspund, pentru că am aşteptat să mi se dea cuvântul. Nu există nici o întrebare la care să nu putem răspunde, din cele puse aici şi, vizavi de discuţiile care au avut loc în Senat, toate întrebările la care mi s-a cerut răspuns şi-au primit răspunsurile. Din acest punct de vedere, nu cred că există vreo îndoială democratică.

În ceea ce priveşte discuţia care s-a ridicat astăzi, am să încep cu aceeaşi declaraţie, pe care am făcut-o şi anterior. Acest proiect de lege nu creează nici o obligaţie suplimentară pentru statul român, vizavi de cele care astăzi sunt valide. Fie că vindem, fie că nu vindem pachetul majoritar de acţiuni la Banca Comercială Română, statul român are aceleaşi obligaţii pe care le are şi după ce acest proiect de lege se aprobă.

Îmi pare rău că aici, nu din lipsă de informaţie publică, ci pentru că există foarte multă confuzie creată în jurul acestei privatizări, se creează senzaţia că proiectul de lege creează noi obligaţii pentru statul român.

Şi a doua impresie, care este de asemenea falsă, este aceea că membrii Comisiei de privatizare, prin aprobarea acestui document, ar fi exoneraţi de răspundere. Nu este adevărat. Toată răspunderea ne aparţie şi nimic nu ne exonerează de răspundere pentru orice faptă care ar putea să vină în contradicţie cu legea românească.

Vizavi de valorile de care se discută, absorbţia BANCOREX-ului de către B.C.R. a fost integral asumată de statul român, tocmai pentru ca activul B.C.R.-ului să nu fie afectat.

Este o operaţiune care a început în 1998, a continuat în 1999, în 2000. Există un ansamblu legislativ care acoperă o multitudine de eventuale cazuri. Sistemul care a fost folosit a fost acela că statul român a echivalat cu titluri de stat care sunt în acest moment în portofoliul B.C.R.-ului toate cazurile care au apărut. Şi suma care există emisă şi trecută până în acest moment în portofoliu este de circa 900 milioane de dolari şi această sumă nu intră în discuţie. Ea nu va fi plătită suplimentar către nimeni. Ea este deja emisă şi se află acolo. Suma de 2 miliarde, care se vehiculează - şi aici am să fac şi conexiunea cu A.V.A.S. -, operaţiunile de recuperare a unor sume au fost trecute iniţial la fosta Agenţie pentru Valorificarea Activelor Bancare - A.V.A.B., iar, ulterior, A.V.A.B. a fost inclus în structura noii agenţii A.V.A.S. şi, în virtutea acestei includeri, acestei comasări a celor două agenţii, A.V.A.S. a preluat cazurile litigioase care există. Şi A.V.A.S. reprezintă statul român în recuperarea diverselor sume de bani de la cei care, în mod licit sau ilicit, - urmează ca justiţia să stabilească -, au avut datorii către BANCOREX.

Aceste proceduri sunt în continuare în vigoare. Noi nu putem să evaluăm care vor fi deciziile justiţiei. Există, în mod curent, o procedură prin care se deschid cazuri, se acoperă cu titluri de stat, pe bază de acte legislative, după care sumele recuperate de A.V.A.S. vin în contul Trezoreriei Statului. Deci, se întorc la buget. Ceea ce va rămâne la sfârşit de recuperat va fi diferenţa între totalul titlurilor de stat emise şi suma care se recuperează, iar aceea va constitui pierderea pe care statul român o va acoperi în contul a ceea ce s-a întâmplat în BANCOREX, până în 1998.

Deci, această operaţiune nu creează absolut nici o obligaţie suplimentară pentru statul român. Ceea ce, aşa cum am menţionat, face proiectul de lege, este că limitează termenele până la care B.C.R. poate să beneficieze de acest tip de ajutor de stat - pentru că el este asimilat cu ajutorul de stat, acoperirea unor găuri într-o instituţie cu caracter comercial de către stat - la jumătate din valoarea contractului şi la un termen care este 31 decembrie 2013.

Deci, din acest punct de vedere, proiectul de lege este în favoarea statului român, şi nu în defavoarea statului român. Nu creează nici un fel de obligaţie suplimentară.

Vizavi de prevederile referitoare la eventuale pagube care ar putea fi constatate în patrimoniul B.C.R., care urmează să fie acoperite, aici cred că s-a dat cel mai bun răspuns la două întrebări care s-au pus.

Toată procedura este perfect transparentă. B.C.R. este o bancă auditată şi este auditată inclusiv de către auditori internaţionali şi, în acest moment nu există nici un fel de pagubă posibilă care să fie constatată atât de către auditorii internaţionali, care să fie constatată de către organele statului român, sau care să fie constatată de către cumpărător, în urma analizei datelor furnizate în banca de date.

Este o procedură standard în orice contract internaţional pentru achiziţie de acţiuni, care spune că, atunci când cumperi o acţiune şi plăteşti o valoare pentru ea, ea trebuie să fie curată. Iar ceea ce spune contractul este că, dacă se va constata în timp că în activitatea B.C.R., până în acest moment, au existat acţiuni care produc pagube B.C.R.-ului, statul român, care încasează bani din vânzarea acţiunilor, trebuie să compenseze această eventuală gaură, să-i spunem, acest eventual prejudiciu, după care statul român este îndrituit să-şi recupereze banii de la cei care au provocat acest prejudiciu, pentru că, în cazul în care s-ar constata, este un prejudiciu care ar trebui să aibă un caracter penal. În acest moment, nu există un prejudiciu constatat. Deci, nu putem să răspundem la o întrebare de genul: cât este suma care trebuie acoperită. Nu există astăzi nici un fel de solicitare. Există un audit internaţional care spune că B.C.R. este o bancă curată, cu un portofoliu specificat acolo - şi aici am să răspund la întrebarea: de ce nu ştim care este activul net al B.C.R.? Ştim exact care este activul net al B.C.R., pentru că există un raport, o situaţie financiară a B.C.R. la 31 decembrie 2005, care este publică; există, în acest moment, o situaţie la 31 ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dacă o ţinem aşa... Explicăm acelaşi lucru în toate felurile ... Găsiţi o explicaţie...

Domnul Bogdan Olteanu:

Imediat se vor finaliza explicaţiile şi vă promit că, de cum terminăm dezbaterile generale, vom termina şi lucrul de astăzi.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Deci, nu există, în acest moment, din punctul de vedere al Comisiei de privatizare, care reprezintă statul român în această operaţiune, o sumă pe care să presupunem că ar urma să o plătim.

Sunt nişte proceduri standard, prin care-i confirmăm cumpărătorului că ceea ce-i vindem este curat şi fără nici un fel de sarcină suplimentară, iar, vizavi de BANCOREX, este o obligaţie anterior asumată, pe care trebuie să continuăm să ne-o asumăm. Am limitat termenul la 31 decembrie 2013.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, înţeleg, domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Două aspecte de procedură. Primul aspect este că acelaşi discurs l-am mai auzit eu demult, în urmă cu câţiva ani, în legătură cu privatizarea DACIA. Şi vreau să vă spun că la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ne lovim în fiecare trimestru de o presiune extraordinar din partea A.V.A.S., care vrea o lege ca să scape de chestia aia, cu ELERON-ul, care sunt nişte milioane bune de dolari şi nu ştiu cum să le pună în cârca statului.

Dar, în sfârşit, eu sper să nu se repete această istorie tristă, dar învăţămintele trebuie să le tragem. Prima chestiune de procedură.

A doua este o şaradă procedurală, care se referă la următorul aspect: avem, acum, în dezbatere, o temă extraordinară, legată de incompatibilităţi, de conflictul de interese. Şi avem aici campionii acestei discuţii.

Eu am fost întotdeauna promotorul ideii să ne luăm după ceea ce ne-au învăţat alţii - şi vorbesc de Parlamentul britanic. În Parlamentul britanic există, în materie conflictului de interese, o procedură foarte bine stabilită. Şi, atunci, mă întorc aici, la şaradă. A existat un coleg de-al nostru care ridica suspiciunea că, prin acest proiect de lege, - o suspiciune a ridicat, eu nu spun cred sau nu cred în ea, nu sunt specialist în domeniu -, în legătură cu faptul că acest proiect de lege ar vrea să acopere nişte responsabilităţi ale acelei comisii de privatizare. Şi şarada mea se adresează domnului preşedinte, care poate s-o rezolve. Oare există vreun conflict de interese între cineva care conduce această şedinţă şi această suspiciune? Sau între această situaţie şi suspiciunea care s-a creat? Şi cum aţi putea s-o rezolvaţi?

După cunoştinţa mea, nu mai suneţi membru al acestei comisii de privatizare, dar aţi fost. Aş putea să vă dau şi soluţia, dar vreau să vă pun la un exerciţiu. Pentru că sunteţi un om tânăr şi cred mult în dumneavoastră, ca să fim şi în contextul unei legi - legea britanică - şi al unei morale pe care vrem s-o dezvoltăm aici, amânaţi discuţia şi lăsaţi un vicepreşedinte să conducă şedinţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Am făcut eforturi serioase în ultima săptămâna ca să găsesc baza legală pentru conflictele de interese în ce-i priveşte pe parlamantari. Am constatat că nu mă aflu în conflict de interese pentru a conduce şedinţa. Vă asigur, ceea ce, desigur, aţi fi putut constata, verificând lista de vot, că nu voi vota acest proiect de lege, pentru a nu mă afla în conflict de interese cu o calitate pe care am avut-o.

În ce priveşte modul în care conduc şedinţa, desigur, veţi avea, în orice moment, dreptul de a-l contesta, în măsura în care vi se pare că încalcă procedurile.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.N.L.)

Înţeleg că s-au încheiat aici dezbaterile generale. (Domnul deputat Octavian-Mircea Purceld solicită să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, îmi pare rău, dar, fiind procedură de urgenţă, câte un reprezentant din partea fiecărui grup, doar pe procedură puteţi interveni.

Domnul Octavian-Mircea Purceld (din sală):

Nu am primit răspunsurile cerute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Luăm notă de acest fapt.

Domnul Octavian-Mircea Purceld (din sală):

Şi ce facem? Este treaba mea?

Domnul Bogdan Olteanu:

Este aprecierea dumneavoastră asupra calităţii răspunsurilor, fără îndoială. Mă pregătesc să spun asta, dar se ceruse cuvântul pe procedură.

Mai avem o solicitare de intervenţie pe procedură din partea domnului deputat Marcu Tudor.

Dacă doriţi, puteţi s-o spuneţi, de la microfon, bineînţeles.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Eu sunt convins că intervenţia mea nu are valoare materială acum, dar măcar o valoare morală tot are.

Aş vrea să vă citesc un singur articol din asta, şi am să mă duc la locul meu.

Art.12 - ca să-l contrazic pe domnul ministru cu articolul scris de dânsul: "Valoarea despăgubirilor pentru orice prejudicii, pierderi sau orice alte sume plătibile de către vânzători cu privire la daunele rezultând din/sau în legătură cu obligaţiile legate de BANCOREX S.A., astfel cum sunt acestea definite în contractul de vânzare-cumpărare, nu va depăşi 50% din preţul de cumpărare al acţiunilor plătit de cumpărător".

Ce vom face dacă, peste un an de zile o să apară un distins şi respectabil investitor arab, cu o scrisoare de garanţie de la BANCOREX?

Domnul Bogdan Olteanu:

Pentru a duce procedurile până la capăt, o să-l rog pe domnul ministru să răspundă aplicat la această întrebare.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Eu vă spun aşa: o să rămânem cu jumătate din suma stabilită pentru a fi plătită de către Erste Bank României. Ăsta va fi rezultatul privatizării B.C.R.-ului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul ministru este mulţumit de răspunsul pe care domnul deputat l-a dat, poate să nu intervină.

Vă rog să interveniţi, domnule ministru, dacă doriţi să daţi un răspuns. Eu sunt convins că întrebarea nu a fost retorică.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Răspunsul este foarte simplu. Indiferent că vindem sau nu pachetul majoritar de acţiuni la B.C.R., dacă peste o lună sau peste un an, vine un investitor, indiferent din ce ţară, care are un document valid privind o obligaţie a BANCOREX-ului şi acea obligaţie trebuie achitată, ea va fi achitată, indiferent dacă vindem sau nu.

Deci, dacă acel document există şi cineva are cunoştinţă că acel document există, înseamnă că astăzi, în acest moment, înainte de a face transferul acţiunilor, statul român are o obligaţie asumată, pe care trebuie s-o acopere. Această obligaţie nu are legătură cu vânzarea pachetului majoritar şi nu are legătură cu cine cumpără pachetul majoritar de acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Încheiem din nou dezbaterile generale. Dat fiindcă am depăşit ora 18,00, vom continua mâine.

Domnul deputat Marcu Tudor are o chestiune de procedură, însă.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş vrea să vă ţin de vorbă, pentru că toţi suntem obosiţi, dar apelez la corectitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră, asupra căreia nu mă îndoiesc, şi vă rog, domnule preşedinte, să putem continua mâine, înainte de votul final, o discuţie de două minute asupra proiectului de lege privind modificarea Legii nr.562. Pentru că, din neatenţia a două-trei secunde, pe durata a două-trei secunde, s-a strecurat o eroare, pe care nu trebuie să şi-o însuşească Parlamentul.

Deci, domnule preşedinte, vă rog, câteva minute înainte de votul final, să putem relua discuţia la acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Cu consultarea liderilor de grupuri, în măsura în care această procedură va fi admisă.

Declar lucrările pe proiecte de legi închise.

La ora 18,30 - întrebări şi interpelări.