Parliamentary debates

- După pauză -

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnilor deputaţi,

Domnilor reprezentanţi ai Guvernului, domnilor miniştri, secretari de stat,

Începem sesiunea de răspunsuri la interpelări.

Pe prima poziţie se afla interpelarea domnului deputat Vasile Filip Soporan, pe tema "reforma sănătăţii", adresată Ministerului Sănătăţii.

Domnule ministru, domnul deputat îşi cere scuze, având o problemă personală, pentru care a trebuit să părăsească localitatea, vă roagă să-i răspundeţi în scris.

Domnule ministru, următoarea interpelare vă este de asemenea adresată, Ministerului Sănătăţii, pe tema "Apărarea drepturilor pacienţilor din spitale". Este o interpelare aparţinând deputatului Sorin Marian Paveliu.

Dacă este prezent. Este prezent domnul deputat şi bănuiesc că doreşte şi răspunsul dumneavoastră la interpelare.

Domnule ministru, vă rog să răspundeţi colegului dumneavoastră liberal.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Îi mai daţi cuvântul înainte? Aşa este procedural.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Absolut procedural. Domnule deputat, dacă doriţi să vă susţineţi interpelarea, sigur că vă invit în acest sens.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru,

O să formulez intervenţia mea în următorii termeni scurţi. Cred cu tărie că avem nevoie de o schimbare în apărarea drepturilor pacientului. De curând, s-a anunţat, de fapt, în urma Ordinului de ministru pe care l-aţi dat, că vor fi înfiinţate comite de etică.

Aş vrea să ştiu dacă în opinia dumneavoastră aceste comitete de etică sunt capabile să rezolve nu numai problemele care ţin de etica actului medical, cât şi de disfuncţionalităţile cu care se confruntă pacienţii cu un sistem sanitar care, oricât am încerca să-l schimbăm peste noapte, are încă multe racile moştenite de ani şi ani de zile de funcţionare într-o penurie de resurse, pe de o parte. Pe de altă parte, în mentalităţi care sunt foarte greu de scăzut peste noapte.

Deci, ca să rezum, întrebarea mea se referă la eficienţa pe care credeţi că o avea această orientare a comitetelor de etică pentru apărarea drepturilor pacientului.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referea la modul în care pacienţii pot fi ajutaţi să nu-şi mai achiziţioneze medicamente sau materiale sanitare în urma internării şi dacă fac acest lucru, cum se poate recompensa până la urmă această activitate.

E vorba de Legea nr.327 din 10 noiembrie 2005, şi dumneavoastră propuneţi amendarea acestei legi. Vă spunem că nu e nevoie să amendăm această lege, dar ceea ce dumneavoastră propuneţi va fi preluat în contractul de asigurări sociale de sănătate al C.N.S. odată cu ce vom face cu 1 noiembrie modificările care le avem în vedere şi după aceea în contractul pe anul 2007.

În ceea ce priveşte modul în care există reclamaţii că pacienţii din Gorj sunt obligaţi să-şi achiziţioneze medicamente sau materiale sanitare, am transmis autorităţii de sănătate publică Gorj să ne transmită ei mai departe ceea ce se întâmplă cu adevărat în judeţ, colegii noştri, în urma consultării managerilor şi altor factori de răspundere din sistemul sanitar judeţean, au spus că asemenea cazuri au fost foarte rare şi s-au luat măsuri să se recupereze banii şi să le dea oamenilor înapoi.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule ministru.

Sigur că...domnule deputat dacă doriţi să daţi replică ministrului, vă rog frumos. Aveţi dreptul regulamentar. Nu mă aşteptam să solicitaţi acest drept, dar în mod sigur vi-l acord.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Mi se pare normal şi civilizat să vă fi cerut dreptul la replică, conform regulamentului.

Domnule ministru, iau act de promisiunea dumneavoastră de a face demersuri ca această prevedere ca pacienţii care sunt nevoiţi dintr-un motiv mai mult sau mai puţin birocratic, să-şi achiziţioneze singuri medicamente pe care le utilizează în spital sau alte materiale, precum mănuşi, pansamente.

Deci, iau act de promisiunea dumneavoastră că această prevedere care a existat într-o lege şi care a fost ulterior abrogată de Guvern printr-o ordonanţă şi aprobată de Parlament, de fapt, dacă va fi inclusă în contractul-cadru şi va deveni operantă, cred că această prevedere o să mai scadă din inechitatea sistemului sanitar şi sper ca în scurt timp o astfel de problemă să facă apanajul unei instituţii speciale, aşa cum încercăm să promovăm de altfel mai mulţi colegi, respectiv, a unui oficiu pentru protecţia pacientului, pentru că de fapt consider că un consiliu etic nu poate rezolva astfel de aspecte care nu ţin de etică şi ţin de o administrare uneori defectuoasă sau, în sfârşit, forţat defectuoasă, datorită subfinanţării cu care ne confruntăm şi ne vom mai confrunta încă multă vreme de acum înainte.

Vă mulţumesc frumos pentru răspuns.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul ministru nu solicită drept la replică, motiv pentru care nu i-l acord, dacă nu-mi solicită.

În schimb, domnule ministru, următoarea interpelare, de asemenea, se adresează ministerului pe care-l conduceţi. Este o interpelare a domnului deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Este aici prezent în sală şi se referă la situaţia angajaţilor din Spitalul Huedin.

Domnule deputat, dacă doriţi să prezentaţi interpelarea. Nu.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referă la neacordarea celui de-al 13-lea salariu şi a bonurilor de masă la Spitalul orăşenesc Huedin.

În anul 2006, prin Legea bugetului de stat, nu s-a mai stabilit structura cheltuielilor spitalelor, acestea fiind aprobate de directorul spitalului în cadrul sumelor contractate şi decontate de casele de asigurări de sănătate.

În prezent, 70% din unităţile sanitare au acordat total sau parţial sumele cuvenite, reprezentând premiul anual.

Spitalul orăşenesc Huedin nu a acordat drepturile respective datorită unui management defectuos, Spitalul orăşenesc Huedin nerealizându-şi indicatorii şi, în consecinţă, finanţarea serviciilor medicale contractată cu CAS Cluj a fost insuficientă pentru acoprirea plăţilor celui de-al 13-lea salariu şi a bonurilor de masă.

Cu alte cuvinte, a avut venituri mai mici decât cele bugetate şi, ca atare, n-a putut să facă cheltuieli suplimentare.

În consecinţă, am dispus schimbarea conducerii oraşului Huedin, s-a numit un nou manager şi sperăm ca acesta, până la sfârşitul anului, să poată să realizeze venituri suficiente ca să asigure şi aceste cheltuieli.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că am înţeles bine, domnule ministru, aţi decis nu schimbarea conducerii oraşului Huedin, ci schimbarea spitalului din oraşul Huedin...nu, că aţi spus că aţi decis schimbarea conducerii oraşului Huedin. Nu e nici o problemă.

Sigur că este şi asta o soluţie, să schimbăm conducerea acelui spital, însă eu consider că trebuie să se ia măsuri ferme la acest spital, nu numai cele legate de al 13-lea salariu sau de acele bonuri de masă, ci şi de faptul că acel spital este foarte, foarte important acolo, deoarece acoperă o zonă geografică extrem de mare, dar mai mult de atât, la acel spital apelează foarte, foarte mulţi cetăţeni din zona respectivă, pentru că este singurul spital, de fapt, chiar dacă este în oraşul Huedin.

Mai mult de atât, cred eu că actuala conducere, desemnată prin intermediul ministerului pe care îl conduceţi, îşi va face datoria şi mi se pare normal ca cel puţin al 13-lea salariu să fie oferit retroactiv angajaţilor acelui spital.

Nu discut de bonuri de masă pentru că din punct de vedere legal acest principiu al retroactivităţii nu funcţionează în cazul legii care prevede acordarea tichetelor de masă.

Oricum, vă mulţumesc şi vă felicit pentru că aţi luat măsuri urgente la acel spital din judeţul Cluj.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumim domnului ministru pentru răspunsuri. Sper să nu schimbe chiar tot oraşul Huedin, ci doar spitalul. Să vă mulţumim pentru prezenţă şi faptul că aţi răspuns la întrebările colegilor de coaliţie.

Vă rog. Sigur că da, domnule secretar de stat. O să-l rugăm pe domnul deputat Petre Străchinaru doar un pic să aştepte pentru a primi răspunsul de la domnul secretar de stat Remus Baciu.

Până atunci, dumneavoastră fiind prezent, o să vă rog să răspundeţi la interpelarea adresată tot de către colegul nostru, domnul Petru Călian, privind situaţia direcţiilor judeţene de pază şi ordine, în contextul noii legi privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei locale.

Doriţi, domnule deputat? Vă rog frumos! Cu rugămintea de a-l sprijini şi pe domnul secretar de stat în respectarea programului la Senat.

Domnul Petru Călian:

Este vorba de foştii gardieni care practic mai funcţionează pe lângă consiliile judeţene, însă nu au un sistem legislativ pe baza căruia să funcţioneze. Aici este o problemă şi dacă domnul ministru nu-mi dă un răspuns favorabil, voi iniţia un proiect de lege în acest sens.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi să vi se comunice care va fi situaţia direcţiilor judeţene de pază şi ordine, în contextul promulgării noi legi privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei locale, vă comunicăm următoarele.

Din conţinutul interpelării nu rezultă dacă faceţi referire la proiectul de lege care s-a aflat în procedură parlamentară, sau la proiectul de lege aflat în proces de elaborare la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, întrucât sunt în momentul de faţă două propuneri, două iniţiative legislative.

Fac precizarea că ambele iniţiative legislative se referă la poliţia locală. Organizarea direcţiilor judeţene de pază şi ordine a fost creată sau s-a produs ca urmare a adoptării legii privind poliţia comunitară, un alt segment al structurilor de ordine publică, poliţie comunitară care, într-adevăr, s-a desfiinţat din fostul corp al gardienilor publici.

Prin urmare, noi trebuie să abordăm această chestiune atunci când punem în discuţie eventual o nouă lege de organizare a poliţiei comunitare. Cum însă, în momentul de faţă, există două iniţiative legislative, spuneam, una aflată în faza de elaborare şi una deja în procedură parlamentară, urmează ca să luăm o soluţie comună, dacă doriţi, şi Guvern şi Parlament, tocmai pentru a reglementa această situaţie.

Angajaţii direcţiilor judeţene de pază şi ordine, despre care este vorba în interpelarea dumneavoastră, au primit un loc de muncă la iniţiativa structurilor asociative şi au iniţiat la momentul respectiv un proiect de lege de modificare a actului normativ privind organizarea şi funcţionara poliţiei comunitare. Cum prin lege la iniţiativa acestor structuri asociative s-a intervenit în textul legii, vom avea în vedere ca atunci când vom adopta Legea privind organizarea poliţiei locale, de acum, despre care dumneavoastră vorbiţi, să avem în vedere şi opinia acestei structuri, pentru a rezolva într-un fel situaţia celor câtorva mii de angajaţi, până la urmă, ai direcţiilor de ordine publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog!

Domnul Petru Călian:

Într-adevăr, la ora actuală există circa 10300 de angajaţi care asigură paza unor obiective principale şi foarte importante aflate în patrimoniul consiliilor judeţene. Mă bucur că aţi recunoscut faptul că cei 10300 de angajaţi nu au o lege în baza căreia să funcţioneze, domnule ministru, am un proiect de lege totuşi, era surpriza de fapt, pe care am vrut să v-o desluşesc, pe care o să vi-l înmânez pentru a-l lua în considerare măcar la nivelul unor amendamente. De ce? Pentru că profesionişti sunteţi dumneavoastră. Eu în acest domeniu nu mă pricep foarte bine, însă cred că trebuie să luaţi în considerare şi proiectul meu care, practic, provine din necesităţile invocate de aceşti 10300 de angajaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, o să-l rog tot pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, să răspundă interpelării adresate de către domnul deputat Mircea Costache, aici prezent în sală, referitoare la domnul Lucel Zecheru, primarul comunei Năieni, judeţul Buzău.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi acum sau după ce primiţi răspunsul. După ce veţi primi răspunsul.

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Interpelarea la care răspund astăzi în plenul Camerei Deputaţilor a fost formulată în luna iunie, pe 29 iunie 2006, şi am transmis răspunsul în scris domnului deputat la data de 12.VII.2006, sub semnătura domnului ministru al administraţiei şi internelor.

În legătură cu interpelarea prin care se solicită ministrului administraţiei şi internelor să comunice măsurile întreprinse în cazul primarului Lucel Zecheru din comuna Năieni şi a celor dispuse în ceea ce priveşte situaţia domnului Nicolae Dobre, consilier local în satul Cândeşti, comuna Verneşti, judeţul Buzău, vă comunicăm următoarele.

Referitor la primarul comunei Năieni, judeţul Buzău, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că la 14.X.2005, acesta a agresat în incinta primăriei pe domnul Vovec Marian, momentul manifestării violente a domnului Lucel Secheru fiind surprins de un cameraman al postului naţional de televiziune, care era în zonă.

Agresiunea comisă a făcut şi obiectul unui reportaj difuzat pe postul de televiziune publică, în seara de 21.X.2005.

Cu privire la fapta comisă, organele de poliţie competente au întocmit dosarul penal nr.5970/2005 privind săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art.250 Cod Penal.

În conformitate cu prevederile art.209 din Codul de procedură penală, poliţia şi-a declinat competenţa, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, la 25.X.2005. cercetarea a fost începută iniţial pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, dar, din probele administrate pe parcursul cercetărilor, a rezultat că s-a comis infracţiunea de purtare abuzivă, care acoperă inclusiv lovirea, cercetarea infracţiunii de purtare abuzivă fiind de competenţa exclusivă a procurorului, conform legii.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse în considerentul funcţiei de primar pe care o ocupă domnul Lucel Zecheru, precizăm că în exercitarea funcţiei sale, primarul este ocrotit de lege, în conformitate cu prevederile alin.1 al art.77 din Legea nr.215/2001.

Potrivit alin.2 al articolului menţionat, mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv, măsura arestării preventive se comunică de îndată de către Parchet sau de către instanţa de judecată, după caz, prefectului, care prin ordin constată suspendarea mandatului.

Cu privire la situaţia domnului consilier Nicolae Dobre din satul Cândeşti, comuna Verneşti, cercetările întreprinse au relevat următoarele.

Domnul Nicolae Dobre deţine în localitatea Cândeşti un teren viran în suprafaţă de 4700 metri pătraţi în care sunt pomi fructiferi, viţă de vie, porumb etc. acesta reclamând că unii cetăţeni de etnie romă sustrag fructe şi alte produse de pe proprietatea sa.

Pentru a preveni pătrunderea persoanelor pe acest teren, domnia sa a construit un gard din plasă de sârmă cu spalieri din beton înalt de 1,80 metri. În partea de nord a terenului, cu livadă, se află amplasată din anul 1998 locuinţa domnului Nicolae Aron şi a soţiei Elena Aron, care au zece copii cu vârste între 6 luni şi 16 ani. O locuinţă precară, iar familia trăieşte din venituri ocazionale, muncă cu ziua, colectarea de fier vechi etc. beneficiind şi de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Domnul Nicolae Aron şi membrii familiei au fost prinşi de mai multe ori de organele de poliţie după ce au comis o serie de fapte penale, fiind şi reclamaţi de către cetăţenii din localitate cu privire la atitudinea şi faptele lor.

Dintre faptele infracţionale săvârşite de aceştia, care au fost depistate, s-au luat măsuri legale, după cum urmează: sunt mai multe dosare penale, pe 13.V.2004, cei doi soţi împreună cu alţi 7 cetăţeni au fost prinşi în flagrant în momentul furtului unor bolţari din beton dintr-o clădire ce aparţinea fermei pomicole, Odoba, din satul Cândeşti, cu un prejudiciu de 12.000 de roni.

S-a întocmit dosarul penal nr.2211/P/2004 care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău cu propunerea de trimitere în judecată. La data de 28.II.2005, dispunându-se de către procuror scoaterea de sub urmărire penală a celor implicaţi în săvârşirea faptei şi aplicarea prevederilor art.18¹ din Codul Penal, coroborat cu prevederea art.91.

La data de 4.III.2006, domnul Şerban Burduşa din satul Cândeşti a sesizat postul de poliţie Verneşti că doi dintre minorii, dintre copiii minori ai familiei Aron au furat 15 spalieri de pe un teren de viţă de vie. În cauză, s-a întocmit dosarul penal 1067/P/2006, urmând ca după definitivarea cercetărilor, să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cu propuneri de soluţionare legală.

Pe 31.III.2006, poliţiştii de la Verneşti i-au prins în flagrant pe soţii Aron, după ce aceştia au furat cablul electric de aluminiu de pe stâlpii unei linii electrice în incinta fermei pomicole Odoba. În cauză, s-a întocmitdosarul penal 1470/P, urmărirea penală fiind începută pe 6.VI.2006, şi fiind înaintat Parchetului cu propuneri de soluţionare legală.

Pe 16.VI., domnul Nicolae Dobre a depus o plângere la postul de poliţie Verneşti, prin care solicita efectuarea de cercetări împotriva lui Nicolae Aron, Elena Aron şi fiul acestora, Nicolae Marian Aron, pentru ameninţări şi acte de violenţă. Reclamaţia a fost înregistrată cu nr.3161 şi a fost înaintată Judecătoriei Buzău pe 20.VI.2006 pentru soluţionare, conform competenţei şi prevederilor legale.

Pe 20.VI.2006...sunt mai multe, eu în adresa scrisă le-am prezentat pe toate.

În urma discuţiilor purtate cu cetăţenii din localitate, s-a stabilit că soţii Nicolae şi Elena Aron nu îşi respectă obligaţiile părinteşti, îşi lasă copiii singuri în casă de mai multe ori şi mai multe zile la rând, nu le asigură permanent hrana necesară, fapt ce i-a determinat pe aceştia să aibă un comportament neadecvat.

Pentru menţinerea unui climat de convieţuire socială corespunzător, Inspectoratul de poliţie al judeţului Buzău va monitoriza şi în viitor situaţia creată în zona unde locuieşte familia Aron şi va asigura o prezenţă mai activă a poliţiştilor, pentru cunoaşterea tuturor aspectelor negative.

Având în vedere situaţia precară în care locuiesc cei 9 copii sub 16 ani, precum şi nerespectarea obligaţiilor părinteşti de către soţii Nicolae şi Elena Aron, a fost sesizată Direcţia generală pentru asistenţă socială şi protecţia copilului Buzău, Administraţia publică locală Verneşti şi reprezentanţii etniei romilor din cadrul Consiliului judeţean Buzău, instituţii care au atribuţii în ceea ce priveşte protecţia socială, pentru a analiza situaţia existentă şi a dispune măsurile legale conform competenţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Costache Mircea:

Îmi permiteţi, vă rog?

Nu-l criticaţi, domnule preşedinte, pe domnul secretar de stat.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc mult.

Să nu-l admonestaţi pentru că a dat un răspuns mai amplu.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu-mi permit, domnule deputat, să-l corectez.

Domnul Costache Mircea:

Pentru că activitatea infracţională în România este atât de abundentă, încât orice răspuns pe o temă de acest gen nu poate fi decât foarte amplu.

Eu am făcut o interpelare în care am înghesuit două probleme, pentru a nu marca numărul de interpelări luându-le separat, pentru că de fapt situaţia pe care o aduceam la cunoştinţa conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor se cerea semnalată ca atare, şi nu numai semnalată, ci şi cu răspuns de soluţionare în măsura posibilităţilor.

Ce aflăm noi din răspunsul prezentat de domnul secretar de stat Mircea Alexandru: că, în primul caz, cel al primarului Lucian Zecheru, al comunei Noieni, judeţul Buzău, care are o activitate infracţională mult mai bogată decât a fost prezentată chiar de dumnealui, omul a reuşit performanţe rar întâlnite, să-şi falsifice actele de naştere ale soţiei, pentru a dobândi nişte terenuri ale unora pe care nu le revendicase nimeni până la acel moment, să falsifice acte de proprietate, mutând virgula de la 0,98, punând virgula drept coadă la zero şi devenind 9,98, şi luând dintr-o dată 10 ha de vie.

acum a intrat în domeniul pădurilor, omul lucrează din plin, pentru că orice am face noi şi oricât de civilizat ne-am adresa ministerului de resort, care cuprinde şi partea de administraţie, vorbind de-un primar, şi partea de Interne, vorbind de partea de poliţie, care trebuia să intre în funcţiune în acest caz, ne dă răspunsuri documentate, argumentate, dar din care se înţelege că nu prea se vrea să se ajungă la soluţii mai clare, mai tranşante şi mai precise.

De aceea, aflăm că primarul îl bate în biroul primarului pe cetăţeanul Vovec Marian, în faţa Televiziunii Române, care a prezentat în direct şi la "D'ale lui Mitică" evenimentul de la Noieni, primarul deci nu îl bate în biroul primarului, ci aflăm că a fost agresat în incinta Primăriei. Să ştiţi că gardul de incintă este foarte larg. O primărie poate să aibă chiar şi 1 - 2 km şi să-l fi bătut în dosul vreunui gard. Dar era vorba de o bătaie administrată în văzul naţiunii, filmată în direct (caseta există) de realizatorul de Televiziune Marin Marian. Era vorba despre o bătaie de-a dreptul în biroul primarului, nu de agresiune prin incinta Primăriei, care poate să însemne şi altceva.

După aceea, faptul că Poliţia îşi declină competenţa către Justiţie, faptul că Primarul, aflăm că primarul este ocrotit de lege, dar cetăţeanul bătut de primar în biroul primarului nu este ocrotit de nici o lege? Se pare că ăsta nu este ocrotit de nimeni în ţara asta. Poate de mine care mai deranjez, mai sufăr de la microfonul ăsta, până voi lăsa şi eu microfonul şi voi trece la alte măsuri, pentru că nu se poate, probabil, decât altfel.

Schimbarea încadrării din bătaie în comportare abuzivă, deci nu-i mai zice lovire acum, s-a optat pentru purtare abuzivă şi toate tertipurile astea care duc la tergiversări dau impresia cetăţenilor că nu se poate ieşi nici de sub gheara mafiei, că nu se pot lua niciodată măsuri eficiente cu hoţii şi cu grobienii care-şi permit să administreze bătăi cetăţenilor pe care au fost puşi să-i slujească şi să-i servească în calitate de primari.

O să revin, nu prin interpelări, am trecut de etapa asta, ci pe alte căi, specifice Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor. Şi, dacă nu se va putea nici de acolo, o să mă sfătuiesc cu cetăţenii strânşi la căminul cultural al comunei Noieni, să vedem cam ce ar mai fi de făcut într-o ţară scăpată de orice control.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, o secundă numai. Îmi permit doar să vă reamintesc că aveţi două minute. Sigur, au fost epuizate şi rugămintea mea este să încheiaţi.

Domnul Costache Mircea:

Am specificat, domnule preşedinte, că am comprimat problematica, aşa cum aţi observat din răspunsul dat, a două interpelări într-una singură.

M-am referit numai la cazul Noieni; mă refer foarte scurt şi la răspunsul care mi s-a dat în legătură cu activitatea infracţională a unor cetăţeni din comuna Verneşti, satul Cândeşti, judeţul Buzău, unde cetăţenii nu pot fi stăpâni pe livezi, pe grădini, pe munca de un an, că într-o săptămâna, două, oameni care n-au pământ, n-au nici un fel de sursă de existenţă şi care nu răspund în faţa nimănui, pradă complet totul.

Aţi văzut că li se instrumentează dosare, aşa cum spune domnul secretar de stat, se înaintează la Justiţie, unde Justiţia a scris pe ele NUP, adică neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte, mergeţi în continuare şi prădaţi, jefuiţi, pentru că aceasta este ţara, devastată, devalizată, aşezată sub imperiul infracţionalităţii care se numeşte "România în prag de aderare la Uniunea Europeană".

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule secretar de stat, în timpul prevăzut de regulament să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

În timpul prevăzut de regulament, pentru că nici nu-mi propun să fac prea multe afirmaţii acum în legătură cu situaţia juridică.

Deci, lovirea (sau alte violenţe) este prevăzută de art.180 şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni. Schimbarea încadrării juridice în purtare abuzivă este o sancţiune mai aspră prevăzută de lege şi este de la 6 luni la 3 ani.

Nu este nici un tertip şi nu este nimic de condamnat că Poliţia a făcut o încadrare juridică, a propus o încadrare juridică adecvată.

eu am precizat de la bun început, aţi avut la îndemână răspunsul din luna iulie, dacă vă uitaţi pe el, că l-am formulat în scris şi vi l-am transmis, n-am scris în nici un loc şi n-am spus nici astăzi că vreo instanţă de judecată a dat scoatere de sub urmărire penală. N-am spus acest cuvânt (aveţi textul la îndemână). Nu neînceperea urmăririi penale, cum v-aţi exprimat dumneavoastră, a dat o scoatere pe art.18¹, care este altceva şi este dreptul organelor judiciare să se pronunţe în legătură cu această chestiune.

Fac precizarea şi aceasta este ultima, deşi eu am repetat-o în timp, de mai multe ori aici, că raportul de control judiciar între Poliţie şi Parchet sau Poliţie şi instanţele de judecată este aceea că Parchetul controlează, îndrumă activitatea Poliţiei şi nu Poliţia îndrumă sau trage la răspundere Parchetul pentru soluţiile pe care le dă.

Fac aceste precizări, deşi sunt sigur că dumneavoastră le ştiaţi, dar aţi vrut să faceţi o interpretare a lor mai personală, poate pe care nu putem să o acceptăm, că suntem în această clădire impresionantă, a Parlamentul României, şi nu putem să trecem peste organizarea statului de drept.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat,

Din fericire, precizările dumneavoastră sunt în spiritul legii şi, într-adevăr, sunt acoperite de prevederile constituţionale.

Aş vrea să fac întrebarea, dacă se află în sală, pentru a primi răspunsul la interpelare, domnul deputat Petre Străchinaru. Înţeleg că nu este.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru prezenţă. Vă rog să răspundeţi în scris domnului deputat, care astăzi nu se află prezent.

În schimb, se află în sală domnul deputat Adrian Moisoiu, care a adresat Ministerului Afacerilor Externe, reprezentat aici de domnul secretar de stat Anton Niculescu, o interpelare referitoare la examenul de bacalaureat din Ungaria.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, cu rugămintea şi pentru dumneavoastră, de a respecta timpii prevăzuţi de regulament.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

De fapt numai în două vorbe am să reiterez întrebarea. La examenul de bacalaureat din Ungaria, la proba de istorie, la elevii de la liceele minorităţilor naţionale, s-a pus o întrebare referitoare la Tratatul de la Trianon, care era pus sub semnul întrebării, şi anume textul era acesta: argumentaţi pe scurt cauzele pentru care se poate considera injustă, din punct de vedere etnic, acea parte din Tratatul de pace, care fixa graniţele noi ale Ungariei.

Rugămintea mea adresată Ministerului Afacerilor Externe, cât şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a fost ca să mi se spună modul în care este apreciat acest răspuns de către Ministerul Afacerilor Externe şi modul în care se consideră că trebuie să se acţioneze.

Mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cred că cea mai potrivită persoană să vă răspundă este domnul secretar de stat Niculescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Anton Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Îmi permiteţi să răspund: Ministerul Afacerilor Externe apreciază că astfel de iniţiative trebuie evitate, în spiritul promovării reconcilierii istorice între cele două ţări.

Având în vedere discutarea acestei probleme cu reprezentanţii părţii ungare, în cadrul viitoarei Reuniuni a Comitetului de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, Partea română va propune introducerea acestui subiect pe ordinea de zi a Reuniunii, care va avea loc cel mai probabil în toamna acestui an, la o dată care va fi convenită de cele două părţi.

În contextul colaborării româno-ungare, care a cunoscut o dinamică nouă prin şedinţa comună a celor două guverne din octombrie 2005, Ministerul Afacerilor Externe consideră că orice situaţie de natură să pună în discuţie drepturile şi demnitatea minorităţilor naţionale din cele două ţări, trebuie rezolvată printr-un dialog deschis şi prin demersuri constructive în spirit european.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

domnule deputat, conform art.175, aveţi dreptul de a interveni cu întrebări suplimentare şi comentarii, fără a depăşi două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să subliniez un lucru pe care l-am înţeles şi să repet şi întrebarea cu această ocazie, pentru că va rezulta.

Sunt convins că a da un anumit subiect la examen de bacalaureat este dreptul unui sistem de învăţământ, deci al Ministerul Educaţiei sau al Învăţământului, cum s-o fi numind el în Ungaria. Dar, această întrebare, prin modul în care a fost dată, de fapt dinamitează sau, poftim, influenţează bunele relaţii pe care România şi Ungaria doresc să le promoveze, exact cum spune şi domnul secretar de stat.

Să nu uităm, însă, alte aspecte, şi anume: în primul rând, este vorba de faptul că se aduc nişte traume tinerilor care, într-un examen de bacalaureat, păşesc în viaţă şi care, în felul acesta, de fapt sunt influenţaţi.

Pe de altă parte, o asemenea întrebare dă apă la moară celor care vor să sfârtece România, celor care nu recunosc Tratatul de la Trianon; dă apă la moară tendinţelor iredentiste ale unor cetăţeni maghiari; dă apă la moară celor care doresc ca să creeze un Ţinut Secuiesc autonom în România. şi, dacă vreţi, aş spune că dă apă la moară istoricilor, deci specialiştilor istorici maghiari, care au formulat acest subiect.

Şi atunci mă întreb dacă nu cumva există totuşi o politică de suprafaţă, care se face în cadrul şedinţelor comune ale Guvernului României şi Ungariei; şi este o a doua politică, mai ascunsă, care nu apare în evidenţă, şi care de fapt este posibilă în condiţiile în care Ministerul nostru al Afacerilor Externe are o poziţie defensivă: nu protestează, aşteaptă să treacă luni de zile până când va fi o nouă şedinţă a Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităţilor Naţionale dintre cele două ţări.

Deci, am o rugăminte, şi cu asta am încheiat.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog frumos să vă înscrieţi în termenul prevăzut de regulament.

Domnul Adrian Moisoiu:

Oricum încheiam, era următoarea, şi anume că aş dori, şi sper că este posibil acest lucru, ca domnul secretar de stat să aibă amabilitatea să-mi remită o notă informativă, despre ce anume s-a discutat, pentru că întrebarea a fost o întrebare concretă, în cadrul Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităţilor Naţionale, după ce aceasta va avea loc în toamna, iarna sau când anume va avea loc această şedinţă comună.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, sunt convins că domnul secretar de stat nu va remite o notă informativă, că totuşi notele informative sper să nu mai existe în România. Dar, în mod absolut sigur vă va răspunde Ministerul Afacerilor Externe, conform solicitării dumneavoastră.

Vreau să întreb mai departe dacă domnul deputat Aurel Olărean este în sală. Nefiind în sală şi având o interpelare pe tema "Criza gripei aviare", o să-l rog pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să răspundă în scris interpelării domnului Olărean.

În schimb, îi văd în sală pe cei doi colegi, domnul deputat Mircia Giurgiu şi domnul deputat Ioan Muntean, care au adresat, de asemenea, interpelări către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă doriţi să vorbiţi acum sau să răspundeţi după ce vă răspunde domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi interpelării domnului Mircia Giurgiu, referitoare la modul dezastruos în care este gestionată problema pădurilor ţării.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Am rugămintea, şi pentru dumneavoastră, şi pentru cei doi colegi deputaţi, să ne înscriem în timpul prevăzut de regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Istvan Töke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1918-B/2006, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este preocupat în menţinerea, apărarea şi administrarea tuturor pădurilor proprietate publică sau privată, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare.

Strategia MAPDR de dezvoltare a sectorului forestier din România, pe care o anexăm în xerocopie, poate fi accesată pe site-ul ministerului. prin aplicarea prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa de pădure care va fi retrocedată persoanelor fizice este de circa 2 milioane, 2,3 milioane ha, iar prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 şi a Legii nr.1/2000, suprafaţa retrocedată persoanelor fizice a fost de circa de 800.000 ha, pentru care nu există creată, prin legislaţia în vigoare, obligativitatea administrării cu organe de specialitate, aspect ce a determinat şi tăierea în mod abuziv a unor importante suprafeţe de pădure.

Această situaţie a impus adoptarea imediată a unui act normativ care să o reglementeze, scopul acestuia fiind de a asigura cadrul legal pentru ca pădurea să nu fie tăiată necontrolat.

În această conjunctură, a fost promovată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2000, adoptată cu modificări prin Legea nr.38/2006 privind administrarea pădurilor din România.

De asemenea, în vederea asigurării unor reglementări corespunzătoare noilor condiţii create după retrocedarea proprietăţilor forestiere, MAPDR a iniţiat şi Proiectul noul Cod Silvic, care va intra în dezbaterea Parlamentului în sesiunea parlamentară din toamna acestui an, deci acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Giurgiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Într-adevăr, trebuie luate măsuri concrete, fiindcă, după cum am simţit fiecare dintre noi şi după cum s-a văzut şi când au fost inundaţiile, pădurea trebuie să fie păzită, să fie ocrotită şi să se extindă, dacă se poate, aria de pădure.

Mulţumesc frumos.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să mai răspundeţi? Nu.

Atunci am să vă rog frumos să răspundeţi interpelării adresate de domnul deputat Ioan Munteanu, referitor la Programul "Fermierul".

Domnule deputat, dacă doriţi să vorbiţi acum sau după ce primiţi răspunsul domnului secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Istvan Töke:

Domnule deputat Ioan Munteanu, vă comunicăm următoarele: în anul 2005 şi 2006 prin Programul "Fermierul" au fost şi sunt puse la dispoziţia agricultorilor din România fonduri importante pentru transformarea unui număr cât mai mare de gospodării aflate în zona agriculturii de subzistenţă, în ferme familiale cu caracter comercial.

Până în prezent - trebuie să fac totuşi această observaţie, că este data de 10.07.2006 - suma totală licitată de către Banca Comercială Română şi Banca Română de Dezvoltare, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Banca Comercială "Carpatica", în valoare de 450 milioane lei, este acoperită de proiectele care au fost depuse la bancă şi au primit scrisori de confort.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a înregistrat până la această dată, prin direcţiile de agricultură şi dezvoltare rurală din judeţe, un număr foarte mare de solicitări de informare în acest sens.

Dintre acestea au rezultat: ... Dacă doriţi să citesc şi aceste date, atunci le citesc. Dacă nu, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul în timpul prevăzut de regulament.

Domnul Ioan Munteanu:

Sigur că răspunsul dumneavoastră de fapt este ceea ce a însemnat promovarea acestui program "Fermierul".

Nu greşesc când afirm, de altfel lucru pe care l-au făcut şi alţii, nu este o noutate că mai mult a fost trâmbiţat acest program decât s-a realizat ceva prin el.

N-aş vrea să se uite că Programul "Fermierul" de fapt a rezolvat o problemă majoră a unor bănci comerciale, chiar unora dintre cele pe care le-aţi nominalizat dumneavoastră mai înainte aici, punându-le la dispoziţie 7.000 miliarde de lei vechi, din bugetul sărac al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Vreau să vă spun că printr-o scrisoare semnată de domnul ministru Flutur, suma care era consumată în iulie era doar de aproximativ 100 miliarde de lei, din acest trâmbiţat program "Fermierul".

După părerea mea, cred că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi înţelegând că şi Guvernul ţării ar trebui să încheie sau să finalizeze cu promisiunile, declaraţiile de presă şi cu proiectele fanteziste şi să se apuce de treabă, pentru că agricultura românească a ajuns în paragină, şi vă spun cu toată responsabilitatea, se îndreaptă spre un mare dezastru, din care cu greu vom reuşi să ieşim.

Este o soluţie Programul "Fermierul", dar la ora actuală, nu este viabil.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva? Nu.

Vă mulţumesc.

Fiind epuizată întreaga listă, declar şedinţa închisă şi mulţumesc celor care au participat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,54.