Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Trecem la deputaţii înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Domnule deputat, dacă doriţi, aveţi cuvântul. Vă rog.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice de către deputat PSD Ion Eparu, Colegiul 10 - Ploieşti, Circumscripţia electorală nr.31 - Prahova.

Obiectul interpelării: măsurile vizate de Ministerul Muncii pentru eliminarea discrepanţelor în stabilirea pensiilor în cazul salariaţilor care au lucrat în grupa I de muncă.

Stimată doamnă ministru, anularea măsurii de reducere a vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, aşa cum este prevăzut în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a provocat discrepanţe între diferite categorii de salariaţi ce urmează să devină pensionari, precum şi nemulţumiri din partea celor care şi-au câştigat dreptul la o valoare mai mare a pensiei ca urmare a condiţiilor grele de muncă.

În cadrul audienţelor susţinute la cabinetul parlamentar din municipiul Ploieşti, am primit mai multe sesizări legate de faptul că, după adoptarea Legii nr.263/2010, persoanele ce se văd nevoite să se pensioneze din cauza bolilor profesionale ajung să primească o pensie mai mică decât salariaţii cu un stagiu mai mic de cotizare, dar care au încetat raporturile de muncă înainte de adoptarea acestui cadru legal.

Faţă de cele prezentate, vă solicit, doamnă ministru, să-mi prezentaţi strategia ministerului muncii cu privire la stabilirea unei modalităţi echitabile de calcul al pensiilor pentru categoriile de salariaţi care au lucrat în grupa I de muncă, precum şi perioada pe care o aveţi în vedere pentru implementarea acestei măsuri.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Deputat Ion Eparu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la microfon pe doamna deputat Liliana Mincă.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Liliana Mincă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.

Subiectul interpelării: Morţii din frigiderele Europei au rude care vă votează.

Domnule ministru,

De peste 5 ani, câteva milioane de români, aflaţi la muncă peste hotare, cer guvernelor din România să rezolve problema românilor decedaţi în alte ţări.

Repatrierea românilor decedaţi, cu familii fără posibilităţi materiale, a rămas încă la stadiul de promisiune electorală. Cunoscută ca fiind problema "morţilor din frigidere", repatrierea trupurilor celor decedaţi la muncă în străinătate trebuie rezolvată în regim de urgenţă. Morgile Europei sunt pline cu trupurile neînsufleţite ale românilor. Din cauza lipsei de bani, corpurile acestora ajung să rămână cu lunile în morgile spitalelor, pentru că rudele nu pot plăti costurile repatrierii.

Domnul Costel Boaru, din localitatea Bozieni, oraşul Săveni, judeţul Botoşani, îşi aşteaptă şi acum copila de 19 ani decedată în Italia. Omorâtă la 16 aprilie şi descoperită la 20 aprilie anul acesta, Florentina Boaru încă zace abandonată într-o morgă italiană. Tatăl îndoliat a solicitat sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani care, după ce a promis că îl ajută, i-a transmis că nu mai poate întrucât nu are cadru legal. Costel Boaru a trimis memorii la premierul Victor Ponta şi la preşedintele României, domnul Traian Băsescu, care, drept ajutor, au ales calea reculegerii. Adică nici măcar nu i-au răspuns. Consulatul român din Italia i-a răspuns că nu se poate implica şi că nu dispune de fonduri pentru repatrierea tinerei omorâte în Catania, Italia.

Cu privire la aceste scuze oficiale, vă reamintim, domnule ministru, că repatrierea corpului neînsufleţit al tinerei omorâte în Italia se poate face în baza art.15 din Legea nr.198/2008 privind serviciile consulare, cu modificările ulterioare. Actul normativ stipulează că plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta cheltuielile de repatriere, se poate face de către Ministerul Afacerilor Externe utilizând taxele consulare percepute pentru serviciile prestate în regim de urgenţă.

Stimate domnule ministru, vă amintesc, dacă este nevoie, că peste 1,2 milioane de români trăiesc în Italia, iar alte milioane de români se află în alte ţări europene, în căutarea unui trai mai bun pe care guvernele din România nu îl pot oferi. Aceşti români nu trebuie să conteze doar atunci când li se cere votul.

Problema morţilor din frigiderele europene a fost semnalată de către românii din diaspora atât guvernelor PDL, cât şi guvernului USL. Însuşi domnul prim-ministru Ponta a fost informat despre această problemă stringentă, imediat după preluarea mandatului de premier, de către Daniel Tecu, preşedintele organizaţiei FADERE Madrid din Spania.

Având în vedere cele mai sus prezentate, domnule ministru, vă rog să binevoiţi a răspunde următoarelor întrebări:

1. dacă şi cum veţi sprijini familia tineri omorâte şi abandonate în morga italiană de peste două luni?

2. dacă aveţi în lucru un proiect legislativ care să reglementeze clar problema repatrierii românilor decedaţi în ţările de reşedinţă?

3. când veţi institui un fond de urgenţă pentru sprijinirea familiilor românilor decedaţi la muncă în străinătate?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit pe domnul deputat Eugen Tomac la microfon.

Domnule deputat, avei cuvântul.

Domnul Eugen Tomac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale.

Obiectul interpelării: ce demersuri a întreprins Ministerul Apărării Naţionale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, privind reabilitarea Cimitirului Eroilor de la Chişinău, Republica Moldova.

Cimitirul Eroilor din Chişinău, Republica Moldova, adăposteşte osemintele a aproximativ 900 de soldaţi români şi de alte naţionalităţi, aparţinând unor state NATO, căzuţi la datorie în cele două războaie mondiale.

Amenajat de către Aşezământul Naţional "Regina Maria" pentru Cultul Eroilor între anii 1927-1938 şi vizitat, în 1942, de către Regele Mihai I şi Regina-mamă Elena, cimitirul a fost în întregime distrus în anul 1944, mormintele fiind nivelate cu buldozerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziologie şi Pneumologie, demolată la sfârşitul anului 2007. de atunci, Cimitirul Eroilor din Chişinău este distrus şi vandalizat, distrugându-se şi ultimele ruine rămase.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, are printre atribuţiile principale şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din străinătate.

În acest sens, solicit să mi se comunice ce demersuri a întreprins Ministerul Apărării Naţionale pentru clarificarea situaţiei şi, respectiv, reabilitarea Cimitirului Eroilor de la Chişinău, Republica Moldova.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu respect, Eugen Tomac, deputat.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Le depuneţi la secretariat, vă rog.

Înainte de a citi lista parlamentarilor care au depus şi în scris interpelări, am rugămintea la domnul deputat dacă doreşte să-şi susţină declaraţia... interpelarea. doriţi s-o susţineţi?

Da, vă rog frumos, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Bălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice şi are ca obiect, măsuri proactive pentru oraşele mici.

Domnule ministru,

Oraşele mici ale României suferă de aceeaşi boală ca satele României: depopularea masivă, accelerată în utlimii ani de lipsa locurilor de muncă, a perspectivelor, a unui mediu social sănătos şi a siguranţei traiului zilnic.

Oraşul Babadag din judeţul Tulcea, de aproximativ 10.000 de locuitori, este un exemplu elocvent în acest sens, pentru că tinerii plecaţi la studii universitare nu au motive să revină, piaţa muncii de aici nu le oferă nimic, iar cei plecaţi să muncească în străinătate sau în alte oraşe se stabilesc acolo definitiv.

Dat fiind trendul înregistrat în atâtea oraşe de dimensiunea Babadagului şi cu aceleaşi caracteristici, tind să cred că în curând vom avea şi oraşe îmbătrânite, nu doar sate cu populaţie preponderent pensionară.

Având în vedere prevederile Codului fiscal actual care acordă unele facilităţi celor care încadrează în muncă şomeri, persoane peste 45 de ani sau tineri fără experienţă, dar şi programele naţionale care vizează IMM-urile din mediul rural, consider la fel de important ca Guvernul să gândească o strategie similară şi pentru cei care creează locuri de muncă în oraşele mici. În lipsa unei astfel de strategii şi a unui program naţional de intervenţie, locuitorii acestor oraşe nu au altă şansă la o viaţă mai bună decât schimbarea domiciliului.

Dată fiind situaţia prezentată, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. aveţi în vedere acordarea de facilităţi angajatorilor din oraşele mici?

2. nu consideraţi că în schemele ajutoarelor de stat aceste localităţi ar trebui să constituie priorităţi?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Lista deputaţilor care au depus interpelări pe scurt la Secretariatul de şedinţă este formată din: Alexandru Nazare, Vasile Gudu cu două interpelări, Cornel-Mircea Sămărtinean - 6 interpelări, Damian Florea - două interpelări, Mircea Man - o interpelare, Dorin Silviu Petrea - 4 interpelări, Ileana Cristina Dumitrache - o interpelare, Iacob Puşcaş - o interpelare, Dumitru Niculescu - două interpelări, Mihaela Stoica - o interpelare, Cristina Nichita - două interpelări, Ioan Munteanu - două interpelări, Dănuţ Culeţu - o interpelare, Gheorghe Udrişte - două interpelări, Claudia Boghicevici - o interpelare, Florin Gheorghe - două interpelări, Liviu Laza Matiuţă - o interpelare, Marian Neacşu - trei interpelări, Cristian Buican - două interpelări, Florin Buicu - două interpelări, Diana tuşa - o interpelare, Maria Sonia Drăghici - o interpelare, Ionuţ Cristian Săvoiu - o interpelare, Ciprian Nica - o interpelare, Lucreţia Roşca - o interpelare, Ion Bălan - două interpelări, Iuliu Nosa - o interpelare, Gheorghe Frăticiu - o interpelare, Aurel Vlădoiu -, Florin-Costin Pâslaru - două interpelări, Valeriu-Andrei Steriu - o interpelare, Clement Negruţ - o interpelare, Ovidiu-Cristian Iane - trei interpelări, Camelia Bogdănici - o interpelare, Andreea Maria Paul - două interpelări şi Ovidiu-Ioan Dumitru - o interpelare.

Cu acestea declar închisă şedinţa dedicată interpelărilor pe scurt şi consacrată răspunsurilor orale, urmând ca de mâine-dimineaţă, la 8,30, să deschidem şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

Doamne ajută! O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.