Parliamentary debates

După pauză

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Să începem partea a doua a şedinţei noastre, cea care este rezervată prezentării interpelărilor pe scurt.

Am să citesc lista şi colegii care vor să prezinte interpelarea, nu numai s-o depună, îi rog să îşi manifeste intenţia şi am să le dau microfonul, cu rugămintea să prezinte pe scurt interpelarea.

Domnul Ioan Balan, două interpelări depuse în scris, deci e clar; Luminiţa Adam, o interpelare, înţeleg că nu vrea s-o prezinte; Viorel Blăjuţ, două interpelări, înţeleg că nu le prezintă; Andrei Dolineaschi două interpelări, nu le prezintă; doamna Tamara Ciofu, trei interpelări, nu prezintă; Cătălina Ştefănescu, două interpelări, nu prezintă; Vlad Cosma, două interpelări, nu prezintă; doamna Raluca Turcan, o interpelare, nu prezintă; domnul Alexandru Nazare...

Prezentaţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi microfonul.

Haideţi în ordine, că prezentaţi repede.

Deci doamna deputat are o problemă personală şi domnul Nazare e politicos şi atunci trebuie să fiu şi eu politicos.

Doamna deputat, aveţi microfonul şi vă rog să fiţi scurtă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc mult şi dumneavoastră, domnule preşedinte şi colegului meu, Alexandru Nazare.

Am patru interpelări şi voi trece foarte pe scurt prin ele.

Prima se referă la gravele erori de gestiune economico-financiară la Ministerul Economiei.

Un control finalizat la mai multe ministere şi companii de stat, încheiat în august 2013 şi aprobat de boardul Curţii de Conturi în decembrie 2013, arată că, la Ministerul Economiei, s-au comis foarte multe nereguli.

Le enumăr pe toate şi cer, prin această interpelare parlamentară, trei lucruri. Care sunt măsurile pe care le veţi lua în vederea remedierii situaţiilor evidenţiate mai sus? Cine este responsabil şi ce sancţiuni aţi aplicat sau aveţi în vedere faţă de cei vinovaţi? Trei. De ce aţi permis apariţia unor astfel de situaţii şi perpetuarea acestora.

Solicit răspuns în scris.

Trec la următoarea interpelare, care se adresează deopotrivă Ministerului Economiei. Se referă la neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute de lege, şi anume: doamnă ministru Maria Grapini, acelaşi control al Curţii de Conturi reclamă că nu au fost îndeplinite obligaţiile legale.

E vorba de neurmărirea utilizării creditelor bugetare repartizate Agenţiei pentru IMM-uri, e vorba de suma de 3 milioane de lei alocată pentru finanţarea a două programe pentru dezvoltarea IMM-urilor neutilizată şi neangajată pe contracte de asistenţă financiară nerambursabilă şi totuşi nu a fost virată la buget.

Având în vedere cele de mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

În scopuri s-au folosit creditele bugetare repartizate Agenţiei pentru IMM-uri?

Ce s-a întâmplat cu suma de 3,5 milioane de lei?

Cine este responsabil pentru situaţiile descrise mai sus?

Şi ce sancţiuni aţi aplicat sau aveţi în vedere faţă de cei vinovaţi?

Care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru a evita situaţiile similare?

Răspunsul în scris.

Următoarea interpelare se adresează domnului ministru Daniel Constantin şi este vorba de problemele tinerilor fermieri.

Am supus atenţiei domnului ministru problemele din spaţiul rural din România, având în vedere că doar 11,7 procente reprezintă ponderea tinerilor capi de exploataţii agricole.

Deşi situaţia se prezintă astfel, fermierii care-şi doresc să se implice nu sunt sprijiniţi în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor lor de către instituţiile bancare.

Situaţia este critică şi la nivelul învăţământului. Informaţiile primite în şcoli sunt învechite, se face teorie pe utilaje vechi.

Aduc mai multe argumente şi reclam că două probleme nu mai suferă amânare: finanţarea pentru proiectele lor de către instituţiile bancare şi cercetarea, formarea şi educarea fermierilor.

Cer în scris un răspuns vizavi de măsurile ce se au în vedere.

Tot domnului Daniel Constantin i se adresează a patra interpelare, ce vizează lipsa investiţiilor în agricultură.

Aici ridic problema faptului că există peste 860 de mii de agricultori cu terenuri între 1 ha şi 5 ha, cu potenţial de producţie sub media europeană.

Lipsa industriei de procesare a materiilor prime şi insuficienţa capacităţilor de depozitare conduc la exportul produselor agricole în sistem vrac şi la importarea lor procesate.

Problema infrastructurii de irigaţii de numai 3 milioane hectare amenajate, din care doar jumătate considerată viabilă, conduce la o calitate inferioară a produselor, dar şi la o producţie slabă. Aduc mai multe argumente, nu le citesc pe toate.

Prin urmare, agricultorii se confruntă cu o serie de probleme a căror rezolvare nu mai poate fi amânată. Terenurile sunt fărâmiţate, iar proprietarii de ferme mici dimensiuni nu se asociază. Exportăm produse agricole brute, în timp ce industria de procesare scade pe zi ce trece din cauza numărului redus de fabrici şi a lipsei de materii prime.

Slaba capacitate de stocare şi depozitare conduce la vânzarea produselor imediat după recoltă, când preţurile sunt scăzute. Deşi avem apă din abundenţă, insuficienţa infrastructurii de irizaţii face ca aceasta să nu ajungă la plante, scăzând astfel productivitatea. Lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere conduce la îngreunarea transporturilor.

Solicit răspuns în scris pentru fiecare dintre soluţiile pe care le gândeşte ministerul la problemele semnalate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nazare, trei interpelări.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc.

O primă interpelare este adresată domnului Dan Şova, Departamentul pentru proiecte de infrastructură de interes naţional.

Este vorba de situaţia contractelor de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă.

Stimate domnule ministru,

Pe 31 octombrie 2013, aţi declarat că se încheiaseră contractele de deszăpezire pentru 56% din kilometrii de drum naţional şi autostradă din România, urmând ca până la 15 noiembrie să fie finalizate toate contractele.

Ulterior, în noiembrie 2013, aţi afirmat că 96% din reţeaua rutieră naţională aflată în coordonarea Companiei de drumuri are contractele încheiate de întreţinere pe timp de iarnă, cu excepţia unui grup de DN-uri în Bacău şi trei drumuri în Focşani.

Date fiind toate acestea, vă rog să-mi precizaţi:

Când au fost lansate licitaţiile de întreţinere multianuală pentru fiecare direcţie de drumuri şi poduri în parte şi care este stadiul acestora?

Când au fost lansate procedurile de achiziţie publică pentru contractele de întreţinere 2013-2014 şi care a fost metoda de atribuire a contractelor?

Când au fost semnate aceste contracte şi care este valoarea lor?

Care este suma facturată până în prezent aferentă activităţilor stipulate în aceste contracte?

Care sunt costurile estimate de Compania de drumuri pentru întreţinerea drumurilor în iarna 2013-2014?

Au existat cazuri de contracte multianuale încheiate în 2012 care au fost reziliate în 2013? Şi, dacă a fost cazul, care a fost cauza rezilierii?

Iar având în vedere căderile masive de zăpadă de la sfârşitul lunii trecute, au fost aplicate, dacă au fost aplicate, penalităţi contractanţilor pentru gestionarea defectuoasă a activităţilor de deszăpezire.

Solicit răspuns scris şi oral.

O a doua interpelare se referă la Ministerul Dezvoltării. Este adresată domnului Dragnea şi ca obiect are un proiect foarte important pentru Brăila. Este vorba de proiectul Bulevardului Dorobanţilor.

Este un proiect deosebit de important, care are o valoare de aproximativ 20 de... nu, greşesc. Pentru acest proiect, administraţia locală, dimpotrivă, suportă corecţii financiare de aproximativ 20 de milioane de lei în urma unui proces pierdut definitiv în instanţă cu instituţia pe care o conduce domnul Dragnea.

Acest proiect trebuia finalizat conform termenelor contractuale până la finalul anului 2013, pentru ca aceste cheltuieli să rămână eligibile pe fonduri europene. Dar, conform ultimelor declaraţii ale oficialilor locali, au rămas însă lucrări de finalizat.

În acest context, domnule ministru Dragnea, vă rog să-mi precizaţi:

Care este situaţia acestui proiect conform monitorizării realizate de autoritatea de management a programului operaţional regional?

Dacă există riscul ca această lucrare să suporte noi corecţii financiare?

Şi având în vedere posibilitatea suportărilor, dacă are domnul ministru Dragnea în vedere posibilitatea suportării corecţiilor financiare în mod nediscriminatoriu de la bugetul de stat, aşa cum a fost cazul altor proiecte derulate de autorităţi locale şi cum a solicitat, de altfel, şi Institutul pentru politici publice.

Solicit răspuns scris.

O a treia interpelare se referă la harta autostrăzilor şi este adresată domnului Dan Şova.

Conform strategiei de dezvoltare a reţelei de autostrăzi din România, prezentată în decembrie anul trecut, prin surse de finanţare de la bugetul de stat urmează a fi realizată, începând cu anul 2015, autostrada Focşani-Galaţi-Brăila.

În acest context, domnule Şova, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Când urmează să fie realizate studiile de fezabilitate pentru acest tronson?

Când va fi lansată procedura de achiziţie publică pentru desemnarea constructorului?

Şi de ce ruta iniţială Buzău-Galaţi-Brăila, care corespundea integral traseului de pe harta reţelei TNT a fost ulterior modificată cu această variantă Focşani-Galaţi-Brăila, din care doar Galaţi-Brăila - ca tronson - este inclus în reţeaua TNT.

Aş mai avea o interpelare, dar, dacă aţi zis că doar trei, rămân la a treia interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bine, mulţumesc. Astea sunt scrise.

Domnul Sergiu Vizitiu? Nu este. Florin Gheorghe? Nu este. Florin Secară, două interpelări. Petru Movilă, o interpelare. Mihăiţă Găină, o interpelare. Ioan Sorin Roman, o interpelare. Cornel Resmeriţă, o interpelare. Ion Bălan, o interpelare. Călin Matei, două interpelări. Ioan Munteanu, o interpelare.

Domnul Pâslaru, şapte interpelări.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să dau - eu ştiu - citire unei singure interpelări, adresate doamnei ministru al muncii, doamna Mariana Câmpeanu.

I-am adus aminte, în acea interpelare, că atât la nivelul municipiului Galaţi, cât şi la nivelul întregii ţări, există un număr - din fericire - restrâns de pensionari care au lucrat în condiţii grele de muncă şi aici mă refer la Grupa I şi Grupa a-II-a de muncă, s-a depus la nivelul Senatului un proiect de lege care aşteaptă de câtva timp un punct de vedere şi al ministrului, un punct de vedere în primul rând financiar, care ne interesează pentru a putea susţine acest proiect de lege şi a-i da şansă ca proiectul să devină lege.

Rugămintea mea era către doamna ministru Câmpeanu să ne dea acest răspuns, pentru că acest număr de pensionari, deşi restrâns, mai au puţin de trăit şi bine ar fi să ne facem datoria faţă de ei şi să le dăm drepturile de care au atâta nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Victor Cristea, cinci interpelări; domnul Anton Doboş, o interpelare; domnul Paul Dumbrăvanu, o interpelare; doamna Camelia Bogdănici, o interpelare; doamna Cristina Dumitrache este.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurtă.

Susţin această interpelare pe care o adresez Ministerului Sănătăţii, respectiv domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Vreau să fiu vocea colegilor mei de la Iaşi, colegi care fac parte dintr-un proiect numit "Echipa mobilă de asistenţă psihiatrică şi psihosocială", un proiect care are rolul de a preveni anumite acţiuni pe care ar putea să le facă pacienţii cu patologie psihiatrică şi doresc să cer ajutorul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea unor maşini necesare bunei desfăşurări a acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Dumitrache deci nu este, o interpelare; doamna Maria Ardeleanu?

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc.

Sigur că voi încerca să fiu foarte scurtă, dar mă tem că nu voi reuşi să nu fiu patetică.

Este o interpelare pe care o adresez domnului Gigel-Sorinel Ştirbu, ministrul culturii şi porneşte de la un fapt regretabil şi greu de imaginat.

Un atentat cultural - aş spune eu - asupra Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava, care m-a făcut să conştientizez marele pericol în care se află toate celelalte peste 50 de astfel de aşezăminte culturale din întreaga Românie.

Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanţii modernismului în arhitectură - curentul denumit funcţionalism liric sau popular baroc - arhitectul Nicolae Porumbescu, Casa de Cultură de la Suceava trebuie, fără îndoială, să între în patrimoniul naţional. Aceasta se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspiraţie populară, proiectate şi construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu şi a soţiei sale, Maria Porumbescu, în anii '70, şi în alte oraşe din ţară: Bucureşti, Satu Mare, Baia Mare, Botoşani, Iaşi, Hunedoara.

Fără mijloace de autosusţinere şi întreţinere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, la fel ca multe altele din întreaga ţară, a devenit ţinta întreprinzătorilor pragmatici, lipsiţi de simţul conservării simbolurilor culturale sau al cultivării autenticului, fără scrupule când s-a invit oportunitatea de a distruge operele înaintaşilor prin diverse amenajări cu "iz de bani". Astfel că în aceste edificii destinate, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Casei de Cultură a Sindicatelor, "ridicării nivelului de cultură al diverselor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei", se fac intervenţii care distrug arhitectura originală, pentru a face loc unor baruri, ai căror clienţi nu au nimic în comun cu actul cultural din interiorul sălilor de spectacol.

După cum probabil cunoaşteţi, începând cu anul 1990, casele de cultură ale sindicatelor au trecut în administrarea Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, organism constituit din cele patru mari confederaţii sindicale, respectiv Frăţia, Cartel Alfa, CNSDR şi Blocul Naţional Sindical. Astfel că un eventual proces de clasare a imobilelor în cauză ca monumente nu poate fi demarat fără acceptul ANCCSR. La Suceava, de exemplu - şi nu doar acolo -, proprietarul nu doreşte clasarea. S-a încercat şi o preluare la nivel naţional a caselor de cultură la primării încă din 2004 printr-o hotărâre de Guvern, însă nu a existat niciodată o bază legală solidă.

Având în vedere această situaţie, stimate domnule ministru Gigel Ştirbu, vă solicit respectuos să luaţi de urgenţă măsurile ce se impun de la nivelul ministerului pe care îl coordonaţi în vederea clasării caselor de cultură din România cu valoare patrimonială, printre care şi cea de la Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Aurelian Mihai, două interpelări, nu este; domnul Ovidiu Iane, cinci interpelări, nu este; doamna Cristina Nichita, şase interpelări, nu este; domnul Vasile Popeangă, o interpelare, nu este; Mihai Donţu, o interpelare, nu este; Liviu Laza-Matiuţa...

Vă rog, aveţi, domnule deputat, microfonul.

Domnul Liviu-Laza Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să adresez o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Obiectul interpelării: reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural oraş Vaşcău din judeţul Bihor.

În anul 2011, a fost demarat acest proiect de modernizare a casei de cultură din oraş, cu menţiunea că această clădire adăposteşte şi sediul Primăriei oraşului, care a fost mutată în altă clădire până la terminarea lucrării. Din lipsă de fonduri, lucrarea a fost oprită, iar lucrările executate până în prezent la acest obiectiv de investiţii sunt supuse degradării, iar Primăria funcţionează în condiţii improprii, în altă clădire. Demersurile făcute la Consiliul Judeţean Bihor au rămas fără răspuns.

Vă rog, domnule viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, să analizaţi situaţia prezentată şi să precizaţi măsurile pe care le întreprindeţi pentru redresarea situaţiei.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Natalia Intotero, o interpelare, nu este; domnul deputat Ioan Munteanu, două interpelări, nu este; domnul deputat Tudor Ciuhodaru, o interpelare, nu este; şi domnul deputat Iacoban, o interpelare.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Două interpelări, iertaţi-mă.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare, domnului ministru delegat pentru proiecte şi infrastructură, interes naţional şi investiţii străine, domnul Dan-Coman Şova.

Domnule ministru,

Centura de ocolire a Municipiului Iaşi nu a fost finalizată în ceea ce priveşte varianta de trafic uşor. A fost realizată doar varianta de trafic greu pe o lungime de 8,17 km.

Vă precizez că, în anul 2013, a mai fost un parlamentar de Iaşi care v-a interpelat cu privire la aceeaşi problemă, fapt pentru care răspunsul a fost că nu există fonduri pentru definitivarea lucrării.

Însă, cu toate că răspunsul primit de la Guvern în ceea ce priveşte lipsa fondurilor a fost clar, totuşi, s-a găsit posibilitatea pentru anumite unităţi administrativ-teritoriale să se finanţeze lucrările centurilor lor ocolitoare. Astfel, Municipiul Constanţa a primit 55,9 milioane de euro, localităţile Deva şi Orăştie împreună 73,7 milioane de euro, pentru Bacău s-a asigurat finanţare de 270 de milioane de euro, iar la Suceava s-a hotărât finalizarea acestei centuri ocolitoare, deşi ea era semnată într-o proporţie de 80%.

Domnule ministru,

Nu trebuie să uităm promisiunea unei centuri ocolitoare făcută atât în campania electorală şi susţinută de Guvernul României.

De aceea, precizez că Iaşiul a fost mereu uitat pe lista de priorităţi şi, la un moment dat, unul dintre puţinele oraşe în care era permis traficul greu prin centrul oraşului, tocmai din cauza lipsei unei variante alternative.

Proiectul iniţial al centurii ocolitoare viza atât varianta de trafic greu, cât şi varianta de trafic uşor, ambele esenţiale pentru Municipiul Iaşi.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

Care este suma alocată de Guvernul României pentru a continua proiectul şoselei de centură a Iaşiului, varianta de trafic uşor?

Când vor fi deblocate fondurile destinate continuării proiectului de finalizare a şoselei de centură a Iaşiului, varianta de trafic uşor?

Dacă nu sunt alocări bugetare pentru proiectul de importanţă majoră precizat, care sunt argumentele pentru care această investiţie de importanţă strategică nu poate fi definitivată?

Solicit răspuns scris.

Şi o a doua interpelare, în scurt, adresată domnului ministru al tineretului şi sportului, domnul Nicolae Bănicioiu.

Domnule ministru,

De mai multă vreme, Sala Polivalentă din Iaşi găzduieşte, în mod frecvent, evenimente care nu au nicio legătură cu scopul pentru care a fost creată, şi anume desfăşurarea de activităţi sportive. Evenimentele de care vorbim împiedică numeroase cluburi din Iaşi să îşi desfăşoare activitatea în această sală.

Este de notorietate faptul că Sala Polivalentă din Iaşi este foarte ospitalieră, de câţiva ani, cu organizarea de târguri de nunţi, târguri de îmbrăcăminte şi încălţăminte, târguri de construcţii, în detrimentul asigurării spaţiului necesar pentru diferite competiţii sportive sau pentru pregătirea sportivilor de performanţă.

Deşi prin dispoziţia cu numărul 3011 din 29.11.2013, semnată de secretarul general, Ionuţ Iavăr, şi aprobată de doamna Carmen Tocală, secretar de stat, adresată şi înaintată directorului Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Iaşi, prin care i se punea în vedere acestuia obligativitatea de a nu mai încheia contracte de închiriere decât pentru activităţi strict sportive, iată că Sala Polivalentă a fost aceeaşi gazdă ospitalieră în perioada 7-9 februarie pentru un nou târg comercial, intitulat Expomariaj. Mai mult, pe unele site-uri de specialitate, a apărut publicitatea acestui eveniment.

Aşa cum puteţi vedea şi din materialele pe care o să le anexez, Sala Polivalentă a fost din nou gazda unui eveniment comercial care nu are nimic de-a face cu activităţile sportive.

Având în vedere cele precizate şi solicitările repetate ale cluburilor sportive din Iaşi de a nu mai închiria sala decât pentru evenimente sportive, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele trei întrebări:

De ce nu este respectată dispoziţia nr.3011/29.11.2013, pe care dumneavoastră, ca minister, aţi dat-o?

Cine se face vinovat de nerespectarea dispoziţiei precizate mai sus?

Care sunt măsurile legale pe care le va lua ministerul cu privire la redarea Sălii Polivalente circuitului şi activităţilor sportive?

Solicit răspuns scris.

Cu respect, deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu această prezentare am încheiat şedinţa de astăzi.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,32.