Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 19 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate.

Domnul deputat Dămureanu Ringo. Este?

O voce de la AUR:

Este aici.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Ministerul Afacerilor Externe, doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman, vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Ringo Dămureanu,

Cu privire la întrebarea dumneavoastră, referitoare la semnificaţia "vlahilor" din Serbia, pentru Ministerul Afacerilor Externe, vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte.

Relaţiile României cu etnicii români au la bază repere juridice fundamentale - Constituţia României, al cărei art. 7 atestă explicit preocuparea statului român pentru românii din străinătate; Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; precum şi normele şi documentele programatice internaţionale privind protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

România are calitatea de stat înrudit în raport cu persoanele din zona Balcanilor de Vest care îşi asumă apartenenţa la spiritualitatea românească, indiferent de etnonimul sub care aceştia sunt cunoscuţi.

Ca urmare, Ministerul Afacerilor Externe monitorizează, atât în plan multilateral, cât şi bilateral, nivelul de protecţie a drepturilor identitare ale persoanelor aparţinând minorităţii înrudite.

Partea română a solicitat constant şi insistent Serbiei ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de etnonimul sub care sunt identificaţi, să se poată bucura de drepturile la educaţie în limba română, să beneficieze de serviciul religios în limba maternă, să aibă acces la mass-media în limba română, să beneficieze de reprezentare în forurile politice locale şi naţionale.

Acestea sunt drepturi fireşti care se circumscriu ansamblului de valori europene comune şi constituie criterii politice de bază pentru orice stat care doreşte să intre în familia europeană.

România îşi menţine interesul crescut de a contribui la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia şi de a elimina, prin demersuri diplomatice susţinute, standardele diferite de protecţie, promovate de autorităţile sârbe, între etnicii români din Valea Timocului şi cei din Voivodina.

Faţă de acest răspuns scris, pe care l-aţi primit, domnule deputat, aş mai face câteva precizări.

Situaţia românilor din Serbia rămâne o prioritate pe agenda de politică externă a Ministerului Afacerilor Externe.

România a acţionat, în mod constant şi consecvent, pentru păstrarea identităţii culturale şi etnice a persoanelor aparţinând minorităţii înrudite din statele vecine.

Suntem la curent cu persistenţa distincţiei români - vlahi, a dificultăţilor în exercitarea drepturilor acestora, interferenţelor în activitatea organizaţiilor româneşti şi a problemelor pe care le întâmpină membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române.

Menţinem şi cultivăm contacte directe cu românii din Serbia şi cu autorităţile sârbe pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din statul sârb de manieră similară celor de care se bucură sârbii din România.

În aceste eforturi contăm pe cooperarea dumneavoastră prin dialog direct cu Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât demersurile României să faciliteze coeziunea minorităţii române în Republica Serbia.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - tot pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Daniel Gheorghe,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Întrebarea nr. 633A din 11 martie, având ca obiect "Situaţia demografică şi viitorul populaţiei României", vă comunic următoarele.

Informaţii actualizate cu privire la situaţia cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, ca urmare a eliberării unui paşaport electronic cu menţionarea ţării de domiciliu, sunt disponibile pe pagina de Internet a Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce priveşte cetăţenii români rezidenţi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, precizez că, din datele disponibile la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, rezultă un total de 5.126.293 de cetăţeni rezidenţi.

În acest context, menţionez că Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţe în materie de monitorizare a dinamicii mobilităţii cetăţenilor români.

Precizez faptul că art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români din străinătate prevede obligaţia acestora ca, în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României.

Legea nu prevede însă nicio sancţiune pentru nerespectarea de către cetăţenii români a obligaţiei de înregistrare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

În ceea ce priveşte comunităţile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Bulgaria, datele statistice pe care le deţine Ministerul Afacerilor Externe sunt următoarele.

În Republica Moldova, potrivit rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2014, a reieşit o populaţie totală de 2.804.801 locuitori, având următoarea structură de autoidentificare etnică: moldoveni - 73,7%, respectiv 2.068.058 persoane; români - 6,9%, 199.800 de persoane; ucraineni - 65%; găgăuzi - 4,5%; ruşi - 4% şi bulgari - 1,8%.

După cum cunoaşteţi, România respinge diferenţierea între noţiunile "român" şi "moldovean".

În Ucraina, conform recensământului din anul 2001, ultimul realizat în această ţară, au fost înregistrate aproximativ 409.600 de persoane, care s-au declarat după cum urmează: etnici români - 151.000 de persoane şi moldoveni - 258.600 de persoane.

În Serbia, potrivit recensământului din anul 2001, numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept români se ridică la 29.332 de persoane, respectiv 0,41% din totalul populaţiei, din care - 25.410, respectiv 1,32% în Provincia Autonomă Voivodina; 2.073 de români, 0,13% în Valea Timocului; 1.849, respectiv 0,02% în restul teritoriului ţării, în special în Sud şi în Regiunea Belgrad.

Ca urmare a aceluiaşi recensământ, 35.330 de persoane, respectiv 0,49% s-au autoidentificat "vlahi"; 32.873 de persoane, respectiv 2,1% în Valea Timocului; 2.105 persoane - 0,1% în centrul Serbiei; 352, respectiv 0,004% în restul teritoriului.

Serbia va organiza un nou recensământ al populaţiei în luna octombrie 2021.

De asemenea, România respinge diferenţierea între noţiunile de "român" şi "vlah".

În Bulgaria, în urma ultimului recensământ al populaţiei, desfăşurat în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică din Republica Bulgaria a comunicat că numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept "români" este de 891 de persoane, iar cel al persoanelor care s-au autoidentificat drept "vlahi" este de 3.684 de persoane.

În ceea ce priveşte răspunsul la celelalte întrebări, precizez că Ministerul Afacerilor Externe nu deţine datele statistice solicitate şi vă recomand să contactaţi structurile competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţia Generală de Paşapoarte.

Mulţumindu-vă pentru implicarea în promovarea unor acte normative care să contribuie la încurajarea cetăţenilor români care locuiesc în străinătate să revină în ţară, doresc să vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe întreprinde constant demersuri în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor şi solicitărilor acestora.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Înţeleg că domnul deputat are un comentariu.

Până vorbeşte domnul deputat, am un apel la doamnele şi domnii secretari de stat.

Deoarece sunt multe, relativ multe răspunsuri astăzi şi mulţi colegi care aşteaptă să-şi citească interpelările, vă rugăm frumos, pe cei de la ministere, să vă încadraţi în termenul de 3 minute, astfel încât să poată tot mai mulţi colegi să primească răspunsurile şi tot mai mulţi colegi să-şi citească interpelările.

Şi vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul adresat.

După cum se vede, avem în afara hotarelor României încă o Românie, să spunem aşa.

Şi este evident că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi Guvernul României ar trebui să prioritizeze tot ceea ce înseamnă viaţa şi felul în care aceste comunităţi româneşti din diaspora şi din jurul României, din comunităţile istorice, reuşesc să-şi păstreze identitatea şi reuşesc să fie, să spunem aşa, cuplate la ceea ce înseamnă dinamica economico-socială a României.

Vorbim de peste 5 milioane de români care trăiesc în ţările membre ale Uniunii Europene. Deci avem mai mult de 5 milioane de români care au părăsit România şi care sunt parte din naţiunea noastră, pe care suntem datori să-i susţinem, să-i ajutăm şi, de ce nu, să-i motivăm să se întoarcă acasă. Pentru că România este patria eternă a tuturor românilor.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă acea împărţire abuzivă, imorală şi mincinoasă a românilor din Ucraina şi Basarabia, între români şi moldoveni, şi a celor din Serbia, între români şi vlahi.

Cred că aici Ministerul Afacerilor Externe joacă un rol foarte important pe relaţia bilaterală şi este esenţial ca vecinii noştri să înţeleagă că acest tip de împărţire abuzivă, aberantă, chiar cu trecut în totalitarism, nu mai poate continua şi nu poate fi tolerată la nesfârşit. Există doar români şi nu români şi moldoveni, nu români şi vlahi. Acest lucru ar trebui să se audă peste tot.

A fi moldovean înseamnă a fi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...a fi român.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Acelaşi apel şi la colegii deputaţi, să nu depăşească două minute, exact, pentru a se încadra cât mai mulţi colegi în timpul alocat şedinţei noastre de astăzi.

Domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD - doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea, Ministerul Educaţiei.

Vă rog frumos, doamnă ministru.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Situaţia vaccinării cadrelor didactice şi testării elevilor", vă comunic următoarele.

Interesul profesorilor pentru vaccinarea anti-COVID a crescut, astfel că procentul cadrelor didactice care s-au vaccinat depăşeşte 50%.

Pentru testarea rapidă a copiilor şi a profesorilor au fost alocate peste 1.000.000 de teste antigen rapide.

În 8 săptămâni de şcoală, începând din 8 februarie, au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli.

Cauzele acestui insucces major au fost lipsa de personal medical sau indisponibilitatea acestuia pentru administrarea testelor antigen rapide, precum şi faptul că sunt considerate de foarte mulţi părinţi ca fiind invazive sau traumatizante pentru copii. Drept urmare, nu-şi dau acordul pentru testarea în acest fel, mai ales pentru cei de vârstă mică.

Soluţia este utilizarea unor teste non-invazive, care înlătură cele două neajunsuri.

4. Prin HG nr. 370/2020 privind aprobarea Programului naţional "Şcoala de acasă", în vederea achiziţionării de dispozitive...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Doamnă secretar de stat, o secundă, vă rog.

Domnul Tuhuţ este în sală?

A!

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Aşadar, H.G. nr. 370 - achiziţionarea de dispozitive electronice cu conexiune la Internet necesare dotării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru facilitarea activităţilor didactice la distanţă pentru elevii din medii defavorizate, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, au fost distribuite 250.000 de tablete în 42 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

De asemenea, prin H.G. nr. 756/2020 privind aprobarea Programului naţional "Educaţia în siguranţă", în vederea achiziţionării de materiale de protecţie sanitară şi dispozitive electronice necesare asigurării activităţilor didactice, au fost distribuite 37.497 de tablete, 4.375 de laptopuri şi 3.144 de camere web în cadrul Proiectului ROSE - Romania Secondary Education, finanţat prin Banca Mondială, au fost livrate 41.966 de laptopuri şi mai sunt de livrat 17.106.

5. Indicatorii privind abandonul şcolar utilizează informaţii culese la final de an şcolar, indicatori de ieşire, iar datele statistice nu sunt încă raportate, pentru 2020, de către Institutul Naţional de Statistică.

Reducerea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie şi formare a stat în permanenţă în atenţia Ministerului Educaţiei.

Menţionăm că în vederea aplicării prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale, precum şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative, a fost emis O.M.E nr. 3.300/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului naţional "Şcoala după şcoală", pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv.

Potrivit art. 2 din O.M.E nr. 3.300, sunt eligibili pentru a participa la Programul naţional pilot "Şcoala după şcoală" elevii până la clasa a VIII-a inclusiv aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii şi/sau în risc ori în situaţie de eşec şcolar, în special elevii care nu au avut acces sau au avut acces deficitar la activităţile educaţionale desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al Internetului, precum şi elevii aparţinând mediilor şi grupurilor vulnerabile.

6. Hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă instituie activităţile ce impun prezenţa fizică a preşcolarilor şi a elevilor în unităţile de învăţământ şi stabilirea unor măsuri necesare a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19.

7. Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii nr. 3.235/2021 din 4 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează procedura şi măsurile obligatorii privind prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 care se vor aplica în unităţile de învăţământ preuniversitar/conexe/ instituţiile de învăţământ, în scopul asigurării dreptului la învăţătură şi a dreptului la sănătate.

Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor, Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater", Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor Studenţeşti din România, Uniunea Studenţilor din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi şi Organizaţia "Salvaţi copiii" a lansat, în 7 aprilie 2021, de Ziua Mondială a Sănătăţii, Campania naţională "Vaccinare şi testare pentru învăţare".

Astfel, în perioada 8-29 aprilie 2021, în fiecare judeţ din România, Ministerul Educaţiei organizează conferinţe tematice sau webinarii la care vor participa reprezentanţii tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

În continuare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală?

Dacă nu este în sală, atunci, Ministerul Afacerilor Interne, îi veţi trimite în scris.

Doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu.

Cu rugămintea, în continuare, să ne încadrăm totuşi în cele 3 minute.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Podurile pietonale de pe centura Municipiului Bucureşti, tronsonul dintre Otopeni şi Mogoşoaia, în zona Odăile", vă comunicăm următoarele.

C.N.A.I.R. S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, are în elaborare documentaţia de atribuire în vederea demarării achiziţiei aferente obiectivului pasarelei pietonale pe centura municipiului Bucureşti între DN 1A şi DN 1. După obţinerea aprobării finanţării, procedura de atribuire va fi finalizată în maximum 80 de zile, iar execuţia lucrărilor se va face în 12 luni.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Tot ce pot să fac este să vă rog să urgentaţi procedura privind finalizarea acestor lucrări pentru pasarelele pietonale de pe centura Bucureşti, zona Odăile, între Otopeni şi Mogoşoaia.

Situaţia de acolo este foarte gravă, în special din pricina accidentelor rutiere care se produc, accidente rutiere soldate inclusiv cu răniri de persoane şi chiar cu victime.

Este o zonă extrem de circulată, o zonă foarte aglomerată.

Şi cred că pentru Ministerul Transporturilor ar trebui să prezinte o prioritate tot ceea ce se întâmplă pe axul Drumului Naţional centură Bucureşti, iar realizarea acestor pasarele pietonale ar trebui să fie începută în cel mai scurt timp şi finalizate în cursul acestui an.

Pentru că trebuie să recunoaştem, şi în anii trecuţi am făcut interpelări pe acelaşi subiect şi parcă, de la un an la altul, lucrurile au fost amânate şi răsamânate.

Atunci când este vorba de vieţile oamenilor, când este vorba de siguranţa traficului rutier într-una dintre cele mai aglomerate zone din România, nu doar din regiunea Bucureşti-Ilfov, cred că fiecare zi pe care o pierdem poate să ducă la riscuri nebănuite pentru oameni şi pentru toţi cei care participă la trafic.

Aştept realizarea acestor pasarele în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Doamna deputat Presură Alexandra, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Transporturilor.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, nu este. Atunci, am să-l rog pe domnul secretar Cătălin Boboc, secretar de stat din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, să-i trimită în scris.

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR - de la Ministerul Finanţelor.

Domnule secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să-i trimiteţi în scris.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Finanţelor, domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Stimate domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe,

Ca urmare a adresei dumneavoastră, referitoare la întrebarea privind "Situaţia remitenţelor şi impactul COVID-19 asupra acestora", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Conform structurii balanţei de plăţi formate din transferul lucrărilor înregistrate în venituri secundare şi remunerarea netă a salariaţilor înregistrată în categoria veniturilor primare, potrivit Raportului anual pentru anul 2019 privind balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională netă, publicat de Banca Naţională a României, valoarea netă a remitenţelor personale, în anul 2019, a fost de aproximativ 4,9 miliarde de euro.

Potrivit datelor disponibile în baza de date a Băncii Naţionale a României, valoarea salarială, în anul 2019, a fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar în anul 2020 de aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Datele privind transferurile lucrătorilor nu se regăsesc prezentate distinct în baza de date a BNR, aceasta cuprinzând doar datele agregate privind veniturile secundare.

Vă prezentăm în tabelul de mai jos valoarea remunerărilor salariale în anul 2019 şi 2020, potrivit datelor disponibile în baza de date a BNR, astfel.

Şi aveţi un tabel, domnule deputat, pe care vi l-am trimis şi în scris.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aveţi intervenţie?

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Deoarece nu este prezent în sală, Ministerul Finanţelor, domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să depuneţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, am înţeles că a primit de la Ministerul Finanţelor în scris.

Tot domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR, am înţeles că tot în scris i-aţi înaintat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, nefiind în sală, Ministerul Finanţelor, vă rog să depuneţi... (Vociferări.)

Este în sală?

Unde eşti, Nati?

A!

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Da, este un răspuns mai vast, pe care l-am trimis doamnei deputat, are vreo 7 pagini. O să încerc să sintetizez, ca să nu...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, să ne încadrăm...

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

...ocupăm timpul celorlalţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...în cele 3 minute.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Da.

Stimată doamnă deputat,

La întrebarea nr. 1 - care este suma totală accesată de Ministerul Finanţelor de la băncile comerciale româneşti de la învestirea noului Guvern?

Şi la întrebarea - care este suma totală a împrumuturilor externe contractate de Guvern prin Ministerul Finanţelor?

Situaţia împrumuturilor contractate Ministerul Finanţelor de pe piaţa internă şi externă în perioada 1 ianuarie 2021 - 9 aprilie 2021 se prezintă astfel:

• emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă interbancară prin certificate de trezorerie cu discount şi obligaţii de tip benchmark în valoare totală de 19,33 miliarde de lei şi respectiv 1,47 miliarde de euro;
• emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe în valoare echivalentă a 3,5 miliarde de euro;
• trageri în cadrul împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale, respectiv BEI, BIRD, în valoare totală de aproximativ 18 milioane de euro.

Întrebarea nr. 2 - care este destinaţia explicită a sumei totale împrumutate - împrumuturi externe şi interne? Cu rugămintea defalcării acesteia pe domenii de investiţie.

Şi la întrebarea nr. 3 - care este destinaţia ultimului împrumut făcut de Ministerul Finanţelor, în valoare de 300 de milioane de lei?

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64 privind datoria publică, cu modificări şi completări ulterioare, Ministerul Finanţelor este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului obligaţiuni de natura datoriei publice guvernamentale, în principal pentru finanţarea deficitului bugetar aprobat prin lege, de Parlamentul României, pentru refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu pentru perioada 2019-2021.

Astfel, în mod similar cu anii precedenţi, în anul 2021, împrumuturile statului sunt contractate pentru finanţarea deficitului bugetar aferent anului curent, aprobat prin Legea nr. 15/2021 privind bugetul de stat pe anul 2021.

Precizăm că potrivit cadrului legal privind datoria publică, în cursul unui an, Ministerul Finanţelor contractează împrumuturi guvernamentale independent de evoluţia şi disponibilităţile existente în contul curent general al Trezoreriei şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acestui an.

Mai mult, oportunitatea privind alegerea instrumentelor de datorie publică guvernamentală şi a caracteristicilor acestora, precum şi momentul tragerii resurselor financiare necesare finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice revine Ministerului Finanţelor, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale.

3. Referitor la întrebarea - care este planul de redresare şi de revenire treptată a economiei realizat de Ministerul Finanţelor în contextul pandemiei de COVID-19?

Aici sunt vreo 5 pagini.

Cu permisiunea dumneavoastră, vi le înaintăm în scris.

Vă mulţumesc frumos pentru înţelegere.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Aveţi comentarii, doamnă deputat?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Nu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Energiei, domnul deputat... domnul secretar de stat, scuzaţi-mă, am emoţii că nu vreau să greşesc numele - Ákos Derzsi.

Am spus bine?

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei; din sală):

Derzsi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Derzsi.

Scuze!

Vă rog, cu scuzele de rigoare!

Domnul Ákos Derzsi:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect "Extinderea reţelei de gaze naturale în Munţii Apuseni", vă comunicăm următoarele.

Au fost o serie de 5 întrebări. Încerc să răspund la fiecare.

În prezent, cel mai avansat proiect de exploatare a gazelor naturale offshore este proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia.

Avantajul extragerii din Marea Neagră constă în evitarea semnificativă a dependenţei importului de gaz.

Deci este normal şi pentru minister ca acest sistem să participe în mixul energetic din România.

Deci ministerul se străduieşte în această direcţie.

Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii Blake Sea Oil & Gas SRL, termenul de finalizare a lucrărilor ar fi noiembrie 2021.

În ceea ce priveşte proiectele de extindere a reţelei de gaze naturale la nivel naţional, aducem la cunoştinţă că operatorii de distribuţie gaze naturale extind sau racordează solicitanţii la sistemul actual de distribuţie, dar recunoaştem că sunt întârzieri cu îndeplinirea solicitărilor din cauza lipsei fondurilor, cât şi a personalului de execuţie, ca urmare a numărului mare de cereri.

În consecinţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a emis un ordin prin care aprobă Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, care dă posibilitatea solicitantului să finanţeze lucrarea, cu recuperarea finanţării în termen de 5 ani de zile.

În acelaşi timp, s-au încheiat acte adiţionale de extindere a zonelor concesionate, în sensul includerii localităţilor aparţinătoare unităţii administrativ-teritoriale din cadrul căreia pentru cel puţin o localitate serviciul de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale a fost deja concesionat, conform prevederilor legale menţionate anterior.

Iar la întrebarea nr. 5, în ceea ce priveşte evoluţia preţului gazelor naturale ulterior exploatării din Marea Neagră, noi evaluăm că va fi o scădere a preţului gazului pentru consumatorii finali.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer - tot Ministerul Energiei, domnul secretar de stat Ákos Derzsi.

Sper că n-am mai greşit.

Domnul Ákos Derzsi:

Nu.

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect "Cozile interminabile pentru încheierea noilor contracte la energia electrică", vă comunicăm că în contextul liberalizării de la 1 ianuarie 2021 a pieţei de electricitate şi eliminarea tarifelor reglementate la energia electrică, termenul în care se pot încheia noile contracte de furnizare în piaţa concurenţială a fost prelungit până în 30 iunie 2021.

Considerăm că, pe lângă ofertele de furnizare puse la dispoziţie consumatorilor, facilităţile oferite în contextul procesului de încheiere a noilor contracte de furnizare ar trebui să reprezinte un element de concurenţă între operatorii de furnizare, iar interesul şi disponibilitatea acestora de a pune la dispoziţia clienţilor instrumente noi şi rapide ar trebui să conteze în alegerile pe care le fac potenţialii clienţi.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei este un organism independent, aflat în coordonarea Parlamentului. Prin legislaţia secundară în domeniu trebuie să asigure creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.

De asemenea, conform Legii nr. 123 a energiei electrice şi gazelor naturale, se menţionează că Agenţia Naţională de Reglementare asigură creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Pentru scurte comentarii, vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Domnule secretar de stat,

Răspunsul ministerului evident că mă nemulţumeşte şi vă garantez că o să mă întărâte, astfel încât să continui cu această serie de întrebări până când o să înţelegeţi sensul întrebărilor pe care vi le-am dat.

Nu am contestat strategia actualei Guvernări, de liberalizare a preţului la energie, chiar dacă acest lucru sigur că, în contextul pandemiei şi al scăderii veniturilor populaţiei, nu... nu înţeleg rostul până la urmă, pentru că este o măsură care pune o povară în plus pe bugetul fiecărei familii, ci am vorbit despre un caz concret. Am vorbit despre o agenţie a Electrica, din Baia Mare, unde la 8,00 dimineaţa, în 24 martie, zeci de persoane stăteau la coadă, în frig, pentru a merge să-şi schimbe contractele de furnizare a energiei.

Trebuie să înţelegeţi că n-aţi făcut suficient. Nici voi, cei de la Ministerul Energiei, nici cei de la ANRE, n-aţi făcut suficient pentru a le explica oamenilor, pentru a le oferi soluţii oamenilor. Soluţii facile, prin care nu să-i puneţi pe drumuri, nu să-i puneţi să stea la cozi, ci să veniţi în întâmpinarea lor cu soluţii. N-aţi făcut acest lucru.

Mă bazez pe dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă văd de bun-simţ, să explicaţi celor care au condus şi anul trecut Ministerul Energiei că lucrurile pot să fie făcute şi altfel. Pot să fie făcute cu empatie şi cu grija faţă de cetăţean.

Explicaţi-i domnului ministru că oamenii care stau în frig, în continuare, la cozi, pentru a satisface dorinţele PNL, de liberalizare, nu au greşit cu nimic, şi voi aţi greşit că n-aţi făcut încă suficient pentru ei.

Voi continua cu astfel de întrebări până la momentul în care vom primi cu toţii, noi, românii, răspunsurile corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena - pentru Ministerul Culturii.

Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Andras István Demeter, vă rog.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Pentru a mă înscrie în limita de timp stabilită, o să dau citire doar acelor pasaje din răspunsul nostru referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Situaţia personalului angajat pentru gestionarea cetăţilor dacice", care sunt foarte, foarte apropiate de obiectul întrebării.

Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost preluată în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, prin efectele Hotărârii de Guvern nr. 1.237/2012, iar Cetatea Căpâlna se află în cea a comunei Săsciori.

Institutul Naţional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a finanţat, în ultimii ani, prin Programul Naţional de Restaurare, intervenţii la cetăţile Sarmizegetusa Regia şi Căpâlna, în contextul în care acestea au un regim de proprietate clar, spre deosebire de celelalte 4 cetăţi din judeţul Hunedoara. Pentru acestea se vor putea prevedea investiţii similare odată ce vor fi preluate în administrare de către Consiliul Judeţean Hunedoara.

Ministerul Culturii sprijină Consiliul Judeţean Hunedoara în procesul de preluare în domeniul public şi darea în administrare a cetăţilor dacice din munţii Orăştiei, însă suplimentarea resurselor financiare necesare lucrărilor de conservare şi punere în valoare, administrarea cetăţilor este condiţionată de existenţa resurselor umane adecvate. În acest sens, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 23/2020 pentru protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi pentru respectarea prevederilor legale în acest domeniu, consiliile judeţene au între atribuţii înfiinţarea, în structura aparatului propriu sau în afara acestuia, de compartimente specializate sau posturi, ori, după caz, înfiinţarea şi organizarea de instituţii sau servicii publice specializate.

În acest context, dat fiind că administrarea cetăţilor Costeşti- Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani, Piatra Roşie şi Ibăniţa constituie o activitate nouă, specializată şi complexă, opinăm că demersurile Consiliului Judeţean Hunedoara privind suplimentarea numărului de posturi alocate judeţului, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2010, cu 30 de posturi, sunt justificate în mod obiectiv.

În situaţia în care este solicitat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, autoritatea centrală de resort, Ministerul Culturii poate contribui la fundamentarea acestor demersuri.

Ministerul Culturii îşi exprimă şi pe această cale deschiderea faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

O invit la microfon pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena, cu scurte precizări asupra răspunsului dumneavoastră.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea era în legătură cu statutul celorlalte cetăţi dacice. Ştiam de Cetatea Sarmizegetusa Regia, a fost un demers încă din anul 2012 pentru ca aceasta să fie trecută în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Având în vedere exemplele de bune practici pentru administrarea acestei cetăţi, de când a fost dată Consiliului Judeţean Hunedoara, începând din anul 2014, am început să lucrăm la acel proiect de lege pe care am reuşit să-l trecem, după, atenţie, 6 ani, ca celelalte cetăţi dacice din judeţul Hunedoara şi cetatea la care dumneavoastră făceaţi referire - Căpâlna, în judeţul Alba - să fie date în subordinea celor două consilii judeţene, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba.

Întrebarea mea se referea la acest aspect, având în vedere că a trecut un an de când acest proiect de lege a trecut, de când aceste cetăţi dacice sunt în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara - în speţă, la acest judeţ fac referire -, şi din acel moment am fost doar duşi de nas. Acele 35 de posturi propuse de Guvernul României, că vor fi alocate pentru buna gestionare a cetăţilor, nu s-au primit nici până în momentul de faţă. De asemenea, se întâmpină dificultăţi cu reglementarea statutului juridic al unor suprafeţe de teren de pe lângă o parte a cetăţilor dacice, astfel încât Consiliul Judeţean Hunedoara, chiar dacă a înfiinţat direcţie specifică pentru dezvoltarea, punerea în valoare a acestor cetăţi, încearcă să acceseze fonduri europene. Sunt blocaţi din cauza a ceea ce se întâmplă, activitatea guvernamentală în momentul de faţă, atât la Ministerul Culturii, cât şi la următorul minister la care dumneavoastră aţi făcut referire, Ministerul Dezvoltării.

Trag un semnal de alarmă pe această cale. Cetăţile dacice, dacă au fost trecute în administrarea consiliului judeţean, aşa cum s-a dorit de întreg plenul Parlamentului, în urmă cu un an, şi promulgat de Preşedintele României, vă rog din tot sufletul să faceţi toate demersurile necesare pentru ca aceste cetăţi să fie puse în valoare, având în vedere că, de la an la an, numărul turiştilor care doresc să le viziteze este tot mai mare.

Şi, nu în ultimul rând, atât pe dumneavoastră, domnule secretar de stat, cât şi pe domnul ministru, profit de această ocazie pentru a-i invita în judeţul Hunedoara, să cunoască la faţa locului problemele cu care se ocupă cei care administrează aceste cetăţi dacice.

Vă mulţumesc şi aşteptăm într-un timp cât mai rezonabil o înţelegere şi o rezolvare a problemelor pe care le-am enumerat adineauri.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să depună răspunsul în scris.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este în sală. (Vociferări.)

Este? Unde?

Vino mai în faţă!

Vă rog, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei, cine răspunde?

Cîrstea Adrian-Ştefan, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul este destul de scurt.

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Brian Cristian, Întrebarea nr. 908A, care are ca obiect "Abordări diferite între cluburi sportive şi licee cu program sportiv", vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din acelaşi act normativ, fac excepţie de la prevederile alin. precedent:

a) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de învăţământ care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Potrivit art. 4, din acelaşi act normativ, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Iar, conform art. 6 alin. (7), pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.

Având în vedere prevederile legale mai sus-menţionate, întrebările formulate de dumneavoastră sunt de competenţa Ministerului Educaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi comentarii? Nu.

Tot domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, vă rog.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Înrolarea primăriilor în sistemul naţional electronic de plată online", vă comunicăm punctual următoarele.

La întrebarea nr. 1 - care sunt măsurile luate pentru ca toate primăriile din România să ofere opţiunea plăţii online a taxelor şi impozitelor locale?

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului autonomiei locale, având dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 84 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.

Totuşi, în contextul actualei situaţii epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, care afectează desfăşurarea în parametri normali ai activităţilor economice, plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice online de plată reprezintă unul dintre serviciile de bază puse la dispoziţia cetăţeanului şi a mediului de afaceri. În acest sens, în unele localităţi, cetăţenii şi persoanele juridice aflate pe teritoriul ţării sau în afara acesteia sunt privaţi de posibilitatea de a efectua plăţi electronice online, care oferă posibilitatea acestora de a elimina deplasarea la ghişeele autorităţilor de stat pentru plata diferitelor taxe şi impozite, minimizând timpul necesar interacţiunii cu instituţiile de stat.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a transmis autorităţilor publice locale, prin Radiograma nr. 148, recomandarea de a se înrola în sistemul ghişeul.ro, având în vedere necesitatea atât a susţinerii resurselor financiare ale contribuabililor, cât şi a asigurării încasării unor sume certe periodice la bugetul general consolidat.

La întrebarea nr. 2 - consideraţi necesar să existe prevederi legislative directe, care să oblige autorităţile publice locale să se înroleze în sistemul naţional electronic de plată online, ghişeul.ro? - reiterăm faptul că autorităţile publice locale au autonomie şi decid cu privire la cheltuielile bugetare locale.

În acelaşi timp, potrivit prevederilor art. 129 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

La întrebarea nr. 3 - având în vedere că există un protocol între ghişeul.ro...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rugăm să concluzionaţi.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

La această întrebare vă rugăm să vă adresaţi Autorităţii pentru Digitalizarea României şi Ministerului Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Brian Cristian are o precizare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Stimate domnule secretar de stat,

După cum menţionam şi în intervenţia mea din 10 martie, sistemul naţional electronic de plată online a devenit indispensabil pentru cetăţenii din mediul urban, chiar şi pentru multe dintre primăriile care îl utilizează şi se bucură de beneficiile oferite de tehnologia modernă pentru încasarea impozitelor şi taxelor locale la distanţă.

ghişeul.ro a beneficiat de o evoluţie excepţională în ultimul an, iar un aport important l-a avut pandemia prin care trecem şi în acest moment.

Observ că, din punct de vedere financiar, consideraţi implementarea acestui mijloc de plată un cost suplimentar, dar din informaţiile obţinute de la bănci, costurile de implementare au scăzut treptat, iar din analiza instituţiilor care utilizează acest sistem este evident că soluţia plăţilor online generează economii.

Vă mulţumesc pentru informaţiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeţi şi la următoarele întrebări:

1. Care sunt rezultatele obţinute în urma Radiogramei nr. 148.482 din data de 3.11.2020?

2. Şi dacă consideraţi oportun să reluaţi recomandarea de a se înrola în ghişeul.ro printr-o nouă radiogramă, în acest an, prezentând şi oportunitatea optimizării costurilor la nivelul fiecărui UAT?

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule deputat.

Mai avem pe ordinea de zi...

N-aveţi de răspuns acum, aţi preluat întrebările, pur şi simplu, da?

Mai aveţi ceva comentarii dumneavoastră?

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena şi domnul deputat Dămureanu Ringo, din partea... vă informez că, din partea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, întrebările dumneavoastră către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, se solicită amânare din partea Secretariatului General al Guvernului.