Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări din data de 2 iunie.

Prima intervenţie - din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Trif Bogdan.

Întrebarea se referă la "Eliminarea pensiilor speciale".

Răspunde, din partea viceprim-ministrului Dan Ilie Barna, domnul consilier de stat Marius Vulcan.

Vă rog.

Este în sală?

Se pare că nu este în sală, aşa că trecem la următoarea. (Vociferări.)

Păi, nu, nu este în sală persoana care prezintă răspunsul. Asta... asta am sesizat.

Dumneavoastră aţi pus întrebarea, nu?

Păi, e fără răspuns.

Mă rog, probabil că aceasta e importanţa acordată Parlamentului României de domnul viceprim-ministru.

Domnul deputat Ciubuc Ciprian, din partea AUR, s-a adresat Ministerului Sănătăţii, referitor la "Îmbunătăţirea comunicării cu pacienţii la nivelul spitalelor din România".

Răspunde domnul secretar de stat Vass Levente.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat Ciubuc,

Am adus în format scris şi o să vă înmânez o copie a răspunsului nostru şi, dacă îmi permiteţi, nu o să-l citesc, pentru că puteţi să-l citiţi şi dumneavoastră.

Însă vă comunic că întrebarea dumneavoastră, mai ales partea referitoare la comunicarea între pacienţi şi aparţinători, într-adevăr, are rost.

Consider că în perioada pandemiei - şi ca om politic şi ca medic - a fost foarte greu să ţii legătura cu aparţinătorul tău care a fost internat la un spital, mai ales dacă era cu boala COVID-19.

Din fericire, însă, sistemul spitalicesc românesc încet-încet s-a acomodat. Am avut posibilitatea şi am încercat şi pot să confirm acest lucru, să sun, şi să sune pacienţii, şi să sune aparţinătorii la spital, şi să facă posibil ca în fiecare zi, măcar o dată, să obţină informaţii prompte de la asistente, de la medicul curant sau medicul de gardă care era în secţia respectivă, legate de aparţinătorul celui care a fost internat.

Foarte important lucru - Guvernul României, când a putut, a permis aparţinătorilor să intre în spitale, inclusiv spitale COVID, secţii COVID, pentru o durată de 15 minute.

Foarte greu e, însă, şi pentru aparţinători să se îmbrace, să intre în spital şi mai ales să-şi vadă persoana iubită într-o stare în care COVID-19 a putut să ducă pacientul respectiv.

Am avut posibilitatea să văd o astfel de vizită şi, să ştiţi, din toate punctele de vedere, personalul medical s-a comportat aşa cum se cuvine.

De aceea, încă o dată vă felicit pentru întrebarea pusă şi vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Interpelarea adresată Ministerului Educaţiei de domnul deputat al PSD, Tuhuţ Radu-Marcel, referitoare la "Situaţia cadrelor medicale din unităţile de învăţământ din judeţul Alba".

Răspunde doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea, pe care o şi rog să rămână.

A, sunt 3 interpelări la care va răspunde.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră - "Situaţia cadrelor medicale din unităţile de învăţământ din judeţul Alba", vă comunic următoarele.

Prin Ordinul comun nr. 3.235 din 4 februarie 2021 al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii au fost aprobate măsurile de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2.

În conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 1 din OMS nr. 653/2001 privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, cu modificările şi completările ulterioare, "Asistenţa medicală şi stomatologică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se asigură în cabinetele medicale şi stomatologice din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior, înfiinţate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale din aceste unităţi, integrate în structura spitalelor teritoriale şi finanţate de la bugetul de stat".

Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a elaborat Ordinul comun nr. 5298 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestei metodologii, pentru asigurarea stării de sănătate a elevilor din unităţile de învăţământ sunt prevăzute atribuţii partajate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar - conducerea unităţii şcolare, profesori diriginţi, cadre didactice şi personal auxiliar şi personal nedidactic -, pentru direcţiile judeţene de sănătate publică, cabinete medicale şcolare, medici de medicină şcolară, medici dentişti, asistenţi medicali, precum şi pentru comunităţile locale.

În acest sens, administraţia publică locală are ca atribuţii asigurarea resurselor financiare adecvate pentru acoperirea nevoilor de medicamente, materiale stomatologice, materiale sanitare, obiecte de inventar, mijloace fixe, birotică, truse medicale de prim ajutor.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Metodologia sus-menţionată - "Unităţile de învăţământ, prin directorul şcolii şi în colaborare cu cadrele medicale, asigură condiţiile necesare examinării şi evaluării stării de sănătate a elevului".

Răspunsul este mai larg, îl am şi în scris, vi-l pot înmâna, dacă sunteţi prezent.

Şi vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

O să vă rog să rămâneţi, doamnă secretar de stat.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna deputat Intotero Natalia a adresat o întrebare referitoare la "Situaţia inspectorilor şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii dezavantajate".

Vă rog, răspunsul la această întrebare.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimată doamnă deputat,

Aşa cum, de altfel, ştiţi, structura organizatorică a inspectoratelor şcolare este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv OMECTS nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările şi completările ulterioare.

Situaţia posturilor pe categorii de personal şi pe funcţii, elaborată de inspectoratele şcolare în baza mai multor criterii, prevede şi posturi de inspectori şcolari care au atribuţii privind problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socio-economice dezavantajate. Numărul acestora însă variază de la un judeţ la altul, în funcţie de mai mulţi factori, şi este stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean, care are obligaţia repartizării numărului maxim de posturi pe categorii de personal şi pe funcţii, în conformitate cu prevederile art. 3 ale Ordinului de ministru menţionat.

Criteriile de selecţie pentru încadrarea în muncă a oricărui inspector şcolar sunt menţionate la art. 3 şi art. 26 alin. (5) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare.

Atribuţiile acestor inspectori sunt prevăzute în fişa postului elaborată de aceleaşi inspectorate şcolare, în baza fişei de post cadru.

De asemenea, răspunsul este scris şi vi-l pot înmâna, stimată doamnă deputat.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc.

Tot către Ministerul Educaţiei, domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităţilor naţionale, solicită informaţii referitoare la "Metodologia de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru admiterea în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale".

Răspunde tot doamna secretar de stat, Maria Ştefania Manea.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimate domnule deputat,

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, elevii aparţinând minorităţilor naţionale recunoscute în România au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă şi să fie evaluaţi în limba maternă.

Ministerul Educaţiei a supus dezbaterii publice pe site-ul instituţiei Proiectul de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2021-2022 şi anexele acestuia, pentru toţi cei interesaţi de acest proiect.

De asemenea, Proiectul a fost dezbătut cu partenerii sociali, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educaţiei.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat în vigoare, aprobată prin O.M. nr. 3721/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5457/2020 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul 2021-2022, urmăreşte asigurarea bunei organizări şi desfăşurări a admiterii în anul şcolar 2021-2022 în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităţilor.

Candidaţii la clasele sau la grupele cu predare în limba minorităţilor, care au studiat în limba maternă toate disciplinele conform Planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial şi au susţinut evaluarea naţională la limba şi literatura maternă, nu mai trebuie să susţină proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă deoarece prin proba susţinută au fost evaluate competenţele dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.

Candidaţilor care nu au învăţat la clasele/grupele cu predare în limba minorităţilor, nu au studiat toate disciplinele în limba maternă respectivă şi nu au susţinut evaluarea naţională la limba maternă, nu le-au fost verificate competenţele dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial în limba maternă, având în vedere faptul că la nivel liceal toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă respectivă, aceştia vor susţine o probă de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă online. Această probă se va desfăşura conform unei proceduri elaborate şi adaptate de fiecare inspectorat şcolar pentru fiecare minoritate în parte, procedură care stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru candidaţii care nu au studiat în gimnaziu limba maternă respectivă, în vederea admiterii în anul şcolar 2021-2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamnă secretar de stat, domnul deputat Manea, care este coiniţiator al întrebării anterioare, referitoare la "Situaţia inspectorilor şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii dezavantajate", ne-a comunicat că nu aţi răspuns decât parţial la întrebare.

Poate, domnul deputat, vreţi să precizaţi?

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Da, într-adevăr, am intervenit şi am precizat faptul că răspunsul ministerului este doar parţial, ca să nu spun incomplet.

Întrebarea concretă, al cărei coiniţiator sunt, prima întrebare, de altfel - "Care este numărul inspectorilor şcolari de la nivel naţional pentru problemele copiilor proveniţi din medii socio-economice defavorizate?". De altfel, aşa cum prevede art. 95 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Dumneavoastră nu ne-aţi dat un răspuns, să ne spuneţi că sunt 3, 4, 5, 10 inspectori sau 41, câte judeţe are România, plus Bucureşti, 42, sau că sunt alţi inspectori care îndeplinesc aceste atribuţii prin cumul, nu am primit un răspuns foarte clar în acest sens.

Şi a doua întrebare, la care aşteptam un răspuns foarte clar din partea Ministerului Educaţiei - "Pe baza cărui algoritm au fost identificate mediile dezavantajate din punct de vedere socio-economic, astfel încât articolul de lege să aibă o bază corespunzătoare pentru implementare?".

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi. V-am dat...

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

O să-l rog şi pe colegul dumneavoastră, tot de la Minorităţi, domnul Petreţchi Nicolae. Şi dânsul s-a confruntat cu aceeaşi situaţie. Şi aş vrea să fie consemnată această situaţie neobişnuită, în care Ministerul Educaţiei nu răspunde la întrebări şi la interpelări decât parţial. Şi dânsul a sesizat acelaşi lucru, la întrebarea referitoare la "Metodologia de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă...".

Vă rog, domnule deputat, 30 de secunde.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

În întrebarea adresată Ministerului Educaţiei, am solicitat următoarele lămuriri, şi anume.

Prima. "Care au fost persoanele sau grupurile consultate cu privire la elaborarea metodologiei prezentate mai sus?".

În întrebare am menţionat că nu au fost consultate persoanele direct implicate şi care răspund de limba ucraineană.

Totodată, la punctul 2 întrebarea sună aşa - "Nu consideraţi că prin această măsură, care se regăseşte doar în liceele ce organizează admitere pentru clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, se pun la îndoială atât aptitudinile şi pregătirea profesorilor pentru limba maternă din ciclul gimnazial, cât şi a elevilor care au studiat limba maternă?".

Precizez că aceşti elevi studiază, din clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, 4 ore de limba maternă, participă la olimpiadele naţionale, obţin premii la olimpiadele naţionale şi mai trebuie să dea admitere online pentru a-şi dovedi aptitudinile.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

O să rog Ministerul Educaţiei, pe doamna secretar de stat, să elaboreze răspunsuri la aceste două subiecte. Să fie răspunsuri precise. Nu trebuie să fie lungi, trebuie să fie precise. Şi într-o sesiune viitoare probabil că o să putem să le includem din nou pe ordinea de zi.

Întrebarea către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a domnului deputat Dămureanu Ringo, AUR, referitoare la "Fondul pentru Tranziţie Justă".

Doamna secretar de stat Mihaela-Cătălina Bădoiu.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va coordona Autoritatea de Management a Programului Operaţional Tranziţie Justă; va fi orientat către fondurile disponibile României din Pilonul I Fondul pentru o Tranziţie Justă, dar va descrie şi corelarea cu ceilalţi 2 piloni ai Mecanismului pentru Tranziţie Justă.

Priorităţile sprijinite în cadrul acestui program vor fi identificate în cadrul fiecărui Plan Teritorial pentru o Tranziţie Justă şi vor avea în vedere recomandările din Anexa D a Raportului de ţară pentru 2020, contribuţia la ţintele şi obiectivele asumate de România în cadrul documentelor programatice naţionale, respectiv - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, Strategia Naţională de Specializare Inteligentă, Strategii Regionale de Specializare Inteligentă, precum şi contribuţia investiţiilor la diversificare economică, crearea locurilor de muncă sau protejarea mediului, în concordanţă cu obiectivul specific al programului.

Termenul asumat de România pentru definitivarea celei de-a doua versiuni a programului, care va fi transmisă Comisiei Europene, este condiţionat de finalizarea programelor. Acestea vor fi transmise până la data de 31 mai 2021, urmând a fi demarate negocierile informale.

Referitor la existenţa unor norme sau instrucţiuni privind accesarea sprijinului oferit prin programul respectiv, este necesară, în primul rând, adoptarea formei finale a regulamentului specific Fondului pentru Tranziţie Justă, preconizată a se realiza în luna iunie 2021. De asemenea, este necesară finalizarea programelor în care vor fi evidenţiate clar priorităţile selectate la nivelul fiecărui judeţ. Forma finală a planurilor poate influenţa substanţial categoriile de beneficiari, priorităţile, acţiunile şi operaţiunile selectate în cadrul Programului Operaţional Tranziţie Justă.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc şi eu.

O să vă rog să rămâneţi la microfon, pentru o altă întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Întrebarea se referă la "Informarea şi instruirea în vederea accesării fondurilor europene".

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Referitor la această întrebare, voi face o scurtă sinteză, pentru că este destul de lung răspunsul. Răspunsul a fost deja transmis.

Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziţie peste 43 de miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii este de aproximativ 31 de miliarde de euro. Alocarea pentru Politica de Coeziune, finanţată în cadrul FESI, este de aproximativ 23 de miliarde de euro.

În legătură cu măsurile privind asigurarea informării şi transparenţei, menţionăm că, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, statele membre sau autorităţile de management au obligaţia publicării listelor de operaţiuni, cel puţin o dată la şase luni.

În acest context, precizăm că pentru Programele Operaţionale finanţate prin Politica de Coeziune, informaţiile privind listele proiectelor contractate sunt actualizate trimestrial şi pot fi accesate pe pagina de Internet a MIPE - www.mfe.gov.ro, categoria "Programe", secţiunea "Contracte şi absorbţie", arhiva "Contracte în implementare", precum şi în secţiunea "Harta interactivă", disponibilă la aceeaşi pagină de Internet.

În ceea ce priveşte pregătirea perioadei de programare 2021-2027, MIPE a organizat un amplu proces de consultare publică pe marginea documentelor programatice, precum şi un cadru partenerial extins la nivelul fiecărui Program Operaţional, oferind posibilitatea tuturor partenerilor interesaţi să transmită propuneri sau să participe la masa discuţiilor.

Astfel, încă din luna octombrie 2019 au fost organizate două evenimente de informare şi dezbatere la nivel local - Braşov şi Botoşani -, cu scopul informării cu privire la stadiul procesului de programare, precum şi pentru dezbaterea cu cei mai relevanţi actori - autorităţi publice locale, primării, Consilii Judeţene, autorităţi şi asociaţii locale reprezentative - a posibilităţilor de abordare a instrumentelor teritoriale pentru perioada 2021-2027, şi anume - Investiţii Teritoriale Integrate, Acţiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.

În perioada mai-iunie 2020, a fost derulat un Apel Naţional Transparent pentru exprimarea interesului privind participarea în cadrul structurilor parteneriale pentru elaborarea Programelor Operaţionale şi a Acordului de Parteneriat 2021-2027. Apelul a vizat organizaţiile interesate din rândul partenerilor relevanţi din mediul economic, social, universitar şi din societatea civilă, astfel încât să se asigure un început cât mai valoros şi reprezentativ pentru interesele tuturor categoriilor de parteneri. Rezultatul procesului de selecţie poate fi, de asemenea, consultat pe site-ul MIPE, la secţiunea "Perioada de programare 2021-2027". Structurile asociative reprezentative la nivel teritorial - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Comunelor din România, Federaţia GAL-urilor Urbane, Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din România, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării - sunt reprezentate în toate structurile parteneriale aferente Programelor Operaţionale 2021-2027.

Având în vedere contextul pandemic, pe parcursul anului 2020 nu au putut fi organizate evenimente dedicate la nivel teritorial pentru dezbaterea documentelor programatice 2021-2027, însă, în data de 31 iulie 2020, Ministerul Fondurilor Europene - în prezent MIPE - a publicat în consultare publică, pe site-ul instituţiei, primele proiecte ale Acordului...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog...

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

...de Parteneriat.

Domnul Alexandru Rafila:

...să încercaţi să încheiaţi... răspunsul.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

OK.

De asemenea, în perioada 18-27 august 2020 s-au derulat consultări publice la nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru Programele Operaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Ideea era să ne explicaţi pentru Exerciţiul 2021-2027, nu pentru 2014-2020, cum aţi făcut în prima parte. Adică aceasta este ideea unei sinteze, discutăm despre viitor, nu despre trecut.

Mulţumesc.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Aş dori să menţionez, să vă răspund la această intervenţie.

Consultările au fost pentru perioada 2021-2027, dar au fost realizate în 2020.

Domnul Alexandru Rafila:

Am înţeles, dar aţi făcut referire, în prezentarea dumneavoastră, în mod repetat, la Programul 2014-2020, asta vă explicam. Suntem în 2021.

Mulţumesc.

Din partea domnului deputat Tuhuţ Radu-Marcel - "Eşecul finanţării extinderii reţelei de gaze naturale prin PNRR".

O să vă rog să răspundeţi sintetic, vă rog frumos.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Referitor la întrebarea nr. 1310A/2021, având ca obiect "Eşecul finanţării...", menţionăm.

Procesele de...

Faţă de răspunsul transmis anterior.

Procesele de consultare dintre ministerele de linie şi Comisia Europeană pentru conceperea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au încheiat. Pe 31 mai 2021, PNRR a fost transmis oficial Comisiei Europene, componentele extinse ale Planului au fost publicate pe site-ul MIPE, secţiunea "mfe.gov.ro/PNRR".

Până la momentul transmiterii oficiale a Planului, relaţiile între serviciile Comisiei Europene şi autorităţile din România au fost informale şi au avut ca scop definitivarea abordării componentelor şi încadrarea reformelor şi investiţiilor în pilonii definiţi de Regulamentul (UE) 241/2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

În procesul de evaluare a Planului către Comisia Europeană, în vederea emiterii propunerii de aprobare, negocierile vor avea un caracter formal.

Fiind un exerciţiu tehnic laborios, procesul necesită în continuare atât contribuţii tehnice din partea echipelor de experţi din ministerele şi autorităţile implicate, cât şi decizii politice consecvente şi prompte.

MIPE coordonează acest proces şi facilitează dialogul între serviciile Comisiei Europene şi ministerele de linie.

De asemenea, MIPE oferă în continuare ministerelor de linie şi autorităţilor implicate sprijin tehnic şi metodologic în îmbunătăţirea componentelor Planului, astfel încât acesta să corespundă exigenţelor Comisiei Europene.

În cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare - POIM - 2014-2020, prin apelul POIM/859/Axa prioritară 8, Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine, se acordă finanţarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final. Perioada de depunere a proiectelor a fost cuprinsă între 17 august 2020 şi 31 decembrie 2020.

Având în vedere numărul mare de proiecte depuse în cadrul acestui apel competitiv, respectiv 243 de proiecte cu o valoare totală de 2.500 de milioane de euro, care depăşeşte alocarea netă POIM - de 117 milioane de euro, dar şi bugetul limită, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare nu a identificat până în prezent alte surse financiare dedicate redeschiderii unui nou apel. Ţinând cont şi de faptul că perioada de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul POIM se finalizează în decembrie 2023, în cadrul POIM nu se mai poate avea în vedere deschiderea unui nou apel pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final.

În urma verificării în sistem, a rezultat că în cadrul apelului POIM/Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale cu alte state vecine, în ceea ce priveşte investiţiile pentru extinderea reţelei de gaze naturale în aria de acoperire a Munţilor Apuseni, au fost depuse 47 de cereri de finanţare, aflate în diverse stadii ale evaluării, conform listei prezentate în anexa ce v-a fost transmisă anterior.

În speranţa că am răspuns la întrebarea dumneavoastră, vă mulţumesc pentru buna colaborare.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Şi avem o întrebare punctuală, ultima la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel - "În ce măsură aţi consultat instituţiile judeţului Alba în procesul de elaborare al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă?".

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Asemenea, în completarea răspunsului transmis, vă comunicăm.

În perioada 1-22 februarie au fost organizate 20 de consultări imterministeriale în cadrul a 10 grupuri de lucru tematice şi 12 evenimente tematice de consultare publică la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, ai societăţii civile, inclusiv organizaţii de tineret, parteneri sociali şi actori economici.

Evenimentele de consultare au fost organizate într-un sistem hibrid, cu respectarea regulilor impuse de situaţia pandemică, respectiv, fizic, pentru număr limitat de participanţi, cât şi online.

Pentru consultările publice a fost publicat un calendar de evenimente pentru a permite participarea tuturor actorilor interesaţi şi un schimb de idei cu perspective variate.

Tot în această perioadă a fost publicat şi un formular online standard pentru a propune reforme şi investiţii în cadrul PNRR.

Câteva cifre relevante pentru a evidenţia amploarea procesului de consultare:

- Au fost organizate 32 de evenimente de consultare;

- Au fost implicate aproape 4.000 de persoane, reprezentanţi ai societăţii civile, ai partenerilor sociali şi economici, precum şi ai instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel naţional şi local;

- Au fost primite 1939 de propuneri de reforme şi investiţii - drept rezultat, dintre care 1709 prin intermediul formularului online.

În ceea ce priveşte propunerile primite din judeţul Alba, vă comunicăm că au fost primite 3 fişe de reforme şi investiţii, câte una pe Pilonii I, II şi VI. Acestea au fost analizate de ministerele de linie şi, acolo unde a fost cazul, s-a ţinut cont de propuneri, în vederea definirii reformelor corespunzătoare şi stabilirii tipurilor de intervenţii.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Aici avem una, două, trei, patru întrebări puse de domnul deputat din partea Grupului AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală? (Vociferări.)

Nu este în sală? (Vociferări.)

Bun. O să rog pe doamna secretar de stat Alina Pop să răspundă acestor întrebări, dar foarte sintetic, mai ales că domnul deputat nu este în sală, să asculte răspunsul la aceste întrebări şi sunt alţi colegi care sunt prezenţi şi cred că e bine să le...

Şi, atunci, o să...

Prima întrebare a domnului deputat se referă la "Drepturile asistenţilor maternali", care "nu au fost actualizate din 2014".

Doamna Alina Pop (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, domnilor deputaţi!

Doresc să menţionez că toate răspunsurile...

Domnul Alexandru Rafila:

Foarte sintetic.

Doamna Alina Pop:

Da, sintetic.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi le depunem scris, da?

Mulţumesc.

Doamna Alina Pop:

Foarte sintetic.

Deja răspunsurile au fost transmise în scris.

Domnul Alexandru Rafila:

Dacă au fost transmise şi dacă vreţi să adăugaţi ceva suplimentar, atunci...

Doamna Alina Pop:

De vreme ce domnul deputat nu este în sală, nu, nu doresc.

Domnul Alexandru Rafila:

Atunci, eu vă citesc întrebările, cele 4 întrebări ale domnului deputat.

A doua, în afară de "Drepturile asistenţilor maternali", "Câte accidente de muncă ale lucrătorilor români detaşaţi în afara ţării nu sunt decontate de statul român?".

A treia întrebare - "Modificarea contractelor de muncă ale asistenţilor maternali pe perioadă nedeterminată şi acordarea concediului de odihnă".

Şi cea de-a patra întrebare a domnului deputat - "Deblocaţi drepturile persoanelor care au suferit un accident de muncă în afara ţării!".

Acestea sunt cele 4 întrebări.

Şi, în consecinţă, din cauza lipsei din sală a domnului deputat, doamna secretar de stat poate să le depună în scris.

Şi, atunci, trecem la următoarea întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, referitoare la "Eliminarea pensiilor speciale".

Doamna secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Alina Pop:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Vă mulţumesc pentru interesul dumneavoastră faţă de activitatea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, doresc să vă comunic următoarele:

• Numărul de pensionari din evidenţele sistemului public de pensii este 4.902.657 de persoane;
• Numărul de pensionari din sistemul public de pensii care beneficiază de pensii de serviciu este de 9.615 persoane;
• Suma cuvenită lunar pentru totalul pensiilor din România este de 7.611.309.232 de lei;
• Suma cuvenită lunar pentru pensiile de serviciu este de 122.627.774 de lei, din care 99.477.139 de lei este suportată de la bugetul de stat.

Precizăm că numărul de pensionari cu sumele cuvenite menţionate sunt aferente lunii martie 2021.

Vă mulţumesc pentru interesul pe care îl arătaţi faţă de activitatea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi vă stăm la dispoziţie pentru alte lămuriri.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Ultima întrebare către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, din partea Grupului AUR, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, "Luna martie, luna pro-viaţă. Despre stimularea natalităţii".

Domnul deputat este prezent?

Poftiţi?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Sunt prezent, dar nu sunt de la AUR!

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule, aici aşa scrie! Poate că... Eu nu pot să urmăresc mişcările politice ale colegilor în permanenţă, aşa că îmi cer scuze!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu m-am mişcat politic de un secol!

Domnul Alexandru Rafila:

Sunteţi de la PNL? Aripa tânără. OK.

Deci corectez aici.

Secretariatul probabil că o să revadă, pe viitor să nu mai facă astfel de erori.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să răspundeţi la această întrebare.

Doamna Alina Pop:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului muncii şi protecţiei sociale, având ca obiect "Luna martie, luna pro-viaţă. Despre stimularea natalităţii", vă comunicăm următoarele.

În perioada următoare, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va implementa proiectul SIPOCA 706, Politici sociale performante - strategie naţională pentru implementarea performantă a politicilor familiale. Proiectul va fi implementat în perioada 2021-2022 şi va avea ca principale obiective:

• definirea şi elaborarea unor indicatori de performanţă în domeniul politicilor familiale la nivel naţional;
• elaborarea unei proceduri operaţionale de raportare a indicatorilor de performanţă în domeniul politicilor familiale, respectiv a unei machete electronice de raportare periodică a acestor indicatori;
• elaborarea unei strategii naţionale de implementare a politicilor familiale performante;
• înfiinţarea unui mecanism de informare electronică funcţional, respectiv dezvoltarea unei platforme online interactive pentru cetăţeni;
• şi, în sfârşit, înfiinţarea şi operaţionalizarea unui helpdesk funcţionale privind acordarea de beneficii de asistenţă socială.

În conformitate cu Programul de guvernare pentru perioada 2020-20224, Guvernul propune pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin, următoarele măsuri ţintite: asigurarea unor servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate şi ale categoriilor sociale vulnerabile, beneficiari care se dezvoltă în cadrul serviciilor furnizate; accesibilizarea mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi; întărirea capacităţii de intervenţie integrată în cazurile de violenţă domestică; măsuri specifice pentru clientul vulnerabil din sistemul energetic, atât prin redefinirea consumatorului vulnerabil, cât şi prin asigurarea conectării şi accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel şi accesul la educaţia online. În ceea ce priveşte sistemul de asistenţă socială, acesta va trece printr-o transformare radicală în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenţie, precum şi pe furnizarea de servicii sociale integrate.

Şi dumneavoastră aţi primit în scris răspunsul nostru.

Dacă doriţi, eu pot să mai citesc din el. Este un răspuns destul de consistent, are şapte pagini.

Doriţi să mai...?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu.

Doamna Alina Pop:

Este suficient.

Vă mulţumesc mult pentru interesul pe care-l arătaţi faţă de politicile promovate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Guvernul României.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Mi-am dat seama acum că într-adevăr domnul deputat nu este de la AUR.

Mulţumesc.

Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, doamnă secretar de stat.

Da, răspunsul este unul mulţumitor şi este în direcţia lucrurilor pe care le-am prevăzut şi eu atunci când am scris această interpelare, dar cred că Ministerul Muncii ar trebui să pună un accent mai mare pe ceea ce reprezintă stimularea creşterii natalităţii şi totodată stimularea părinţilor să rămână alături de copii în primii ani de viaţă.

Auzeam mai recent o iniţiativă...

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, mulţumesc frumos!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Staţi un pic! Staţi un pic să vă spun, că e ceva important!

Domnul Alexandru Rafila:

Nu, păi nu mai stau, pentru că sunt mulţi alţi colegi care trebuie să primească răspuns.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Staţi un pic!

Dar mai erau 13 secunde!

Domnul Alexandru Rafila:

V-am acordat 30 de secunde.

Vă mulţumesc frumos.

Mulţumesc.

Urmează Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

(Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif solicită să ia cuvântul.)

Bogdan, nu mai... Haideţi să...

10 secunde.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Doamnă ministru secretar de stat,

Nu aţi răspuns la toate întrebările.

Aveam şi eu o întrebare punctuală, pentru că doamna ministru, în campania electorală, a promis că o să elimine pensiile speciale.

Ce categorii de pensii speciale urmează să eliminaţi sau dacă aveţi un proiect măcar în sensul acesta?

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

O să rugăm să se consemneze lipsa răspunsului complet la întrebarea adresată de domnul deputat Ministerului Muncii.

De la Ministerul Afacerilor Interne, cum spuneam, răspunde domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Prima întrebare: "Revizuiţi criteriile de numire în funcţii a şefilor de la permise auto", domnul deputat de la AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, care este absent. Deci veţi depune răspunsul în scris.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe pune întrebarea următoare: "Măsuri de prevenire a folosirii excesive a forţei în intervenţii".

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu întrebarea domnilor deputaţi şi a domnului Lucian-Florin Puşcaşu, au fost în sală, le-am înmânat răspunsurile.

Domnul Alexandru Rafila:

Perfect!

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri de prevenire a folosirii forţei excesive în intervenţii", vă comunicăm următoarele.

Structurile de aplicare a legii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne manifestă permanent un comportament activ în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, în vederea asigurării controlului şi a diminuării fenomenului infracţional, al menţinerii unui climat de siguranţă civică, respectând principiul folosirii graduale a forţei.

În acest sens, la nivelul ministerului s-a elaborat Planul de implementare a angajamentelor MAI din Programul de guvernare, printre care se regăsesc, ca principale priorităţi ale ministerului, creşterea calităţii serviciului de ordine şi siguranţă publică în beneficiul cetăţeanului, prin asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi de protecţie a patrimoniului.

În contextul finalizării perioadei de implementare a actualei Strategii naţionale în domeniul de referinţă, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost iniţiat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2021-2025, care are în vedere o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate ale cetăţeanului.

De asemenea, de interes în problematica supusă atenţiei sunt şi modificările operate asupra Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, prin Legea nr. 192/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin care s-au urmărit întărirea autorităţii poliţistului.

Astfel, au fost stabilite, cu mai mare precizie, regulile de utilizare a forţei fizice şi a mijloacelor din dotare, soluţiile normative fiind însoţite şi de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin texte de lege predictibile, are posibilitatea să cunoască care îi sunt drepturile, căror obligaţii trebuie să se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului şi motivele utilizării unor mijloace din dotare.

Totodată, trebuie menţionat faptul că toate demersurile întreprinse la nivelul MAI pe palierul ordinii publice se subsumează unui sistem integrat de acţiune, bazat pe principiile legalităţii şi folosirii judicioase a resurselor.

De asemenea, precizăm faptul că pentru executarea în condiţii optime a misiunilor încredinţate, la intrarea în serviciu, efectivele de poliţie şi jandarmi sunt instruite cu privire la misiunea ce urmează a fi executată, cadrul legal, situaţia operativă, modul de acţiune în situaţia apariţiei unor potenţiale incidente cu impact asupra ordinii şi siguranţei publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Urmează trei întrebări din partea...

Rămâneţi, vă rog, la microfon.

Când terminăm!

Din partea domnului deputat Brian Cristian, USR PLUS. Este în sală? Da.

Vă rog.

"Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Poliţiei Române se fac eforturi permanente pentru asigurarea echipamentelor necesare funcţionării adecvate a activităţii de urmărire penală desfăşurate de personalul cu aviz de poliţie judiciară pentru instrumentarea dosarelor penale.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române reiese faptul că la nivelul structurilor teritoriale ale Poliţiei Române se află în faza de iniţiere un proiect ce urmează a fi realizat în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală ce are ca obiect amenajarea şi dotarea unor spaţii în cadrul unităţilor de poliţie, în vederea efectuării procedurilor de audiere a minorilor, scopul general al proiectului fiind asigurarea accesului la justiţie pentru victimele minore ale infracţiunilor.

Referitor la valoarea investiţiilor în mijloace tehnice audio sau audio-video în ultimii trei ani de zile şi cum au fost distribuite aceste echipamente la nivelul întregii ţări, vă comunicăm faptul că la nivelul IGPR au fost achiziţionate 82 de sisteme de acest gen, fiind distribuite câte două pentru fiecare inspectorat judeţean de poliţie, în valoare de 943.000 de lei.

Anterior perioadei solicitate de dumneavoastră, respectiv în perioada 2014-2015, au mai fost achiziţionate 69 de sisteme de înregistrare audio-video pentru camerele de anchetă, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene fiind repartizate în medie trei sisteme, iar la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti 17 sisteme.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Tot domnul deputat Brian Cristian - "Dispozitivele electronice de supraveghere a arestului la domiciliu".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Dispozitive electronice de supraveghere a arestului la domiciliu", vă comunicăm următoarele.

La data de 21 aprilie 2021, Proiectul de Lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, PL-x 129/2020, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, iar la data de 17 mai 2021 acesta a fost promulgat de Preşedintele României.

Ulterior intrării în vigoare a acestei legi, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin structurile de specialitate, va efectua demersurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor actului normativ în discuţie, care se referă şi la dispozitivele electronice de supraveghere.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Ultima întrebare, sau nu ştiu dacă e o întrebare sau o afirmaţie, tot a domnului deputat Brian Cristian, "Autorităţile publice locale în slujba cetăţenilor".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Autorităţile publice locale în slujba cetăţenilor", vă comunicăm următoarele.

Răspunsul pentru întrebarea nr. 1.

Potrivit prevederilor art. 251 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, printre care şi cele cu privire la absolvirea studiilor universitare de licenţă finalizate cu diploma de licenţă sau echivalentă şi a programelor de formare specializate în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit art. 265 alin. (13), coroborat cu art. 255 din acelaşi act normativ, secretarul general al instituţiei prefectului are ca atribuţie principală sprijinirea activităţii prefectului în exercitarea atribuţiilor privind verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale.

Totodată, precizăm faptul că exercitarea controlului de legalitate se realizează efectiv în numele prefectului, prin intermediul funcţionarilor publici din cadrul structurii de specialitate, aceştia având pregătire în domeniul ştiinţelor juridice şi administraţiei publice.

Răspunsul la întrebarea nr. 2.

Activitatea de verificare a legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale presupune o verificare prealabilă a competenţei prefectului de a efectua controlul de tutelă administrativă, raportat la Decizia nr. 11/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Decizia nr. 26/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 747/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 922/2015.

În acest sens, se analizează dacă verificarea legalităţii nu excedează dreptului de tutelă administrativă a prefectului asupra unor categorii de acte sau autorităţi ale administraţiei publice locale.

În legătură cu răspunsul pentru întrebarea nr. 3.

Verificarea legalităţii actelor administrative emise, adoptate de autorităţile administraţiei publice locale, presupune inclusiv verificarea parcurgerii procedurii privind transparenţa decizională, sens în care se solicită comunicarea actelor doveditoare privind realizarea acestor hotărâri, în termenele prevăzute de lege.

Răspunsul la întrebarea nr. 4.

Datele puse la dispoziţie de către structura centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu competenţă în domeniul monitorizării, îndrumării şi coordonării prefectului şi a subprefecţilor şi a persoanelor din cadrul instituţiilor prefectului relevă faptul că în perioada la care faceţi referire, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, instituţiile prefectului au efectuat un număr de 67 de controale, în vederea verificării activităţii secretarilor generali ai prefecturii.

Răspunsul la întrebarea nr. 5.

De asemenea, ...

Domnul Alexandru Rafila:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog! S-a scurs timpul!

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Eu am comunicat răspunsurile...

Domnul Alexandru Rafila:

Ştiu. Aţi comunicat răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Mai sunt două răspunsuri.

Dacă doriţi, eu le mai citesc, dacă nu...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Trecem la Ministerul Finanţelor.

La Ministerul Finanţelor sunt două întrebări, prima lansată de domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe, de la AUR, care nu este prezent în sală - "Care este cuantumul prejudiciului suferit de statul român ce rezultă din controalele Curţii de Conturi la Primăria Scheia, judeţul Suceava, şi dacă a fost recuperat de la persoanele vinovate".

Bănuiesc că s-a depus în scris acest răspuns.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Sigur, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi tot din partea domnului deputat Brian Cristian, de la USR PLUS, "Plata cu cardul bancar de debit sau de credit în România".

Vă rog să răspundeţi la aceste întrebări.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş:

Domnule deputat,

Ca urmare a adresei referitoare la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1109A/2021, având ca obiect "Plata cu cardul bancar debit/credit în România", privind sfera de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

La prima dumneavoastră întrebare, şi care sună în felul următor: "Care este situaţia aplicării acestor prevederi la instituţiile publice?", vă comunicăm că în ceea ce priveşte instituţiile publice centrale sau locale care au instalate la sediile acestora POS-uri, precizăm că Ministerul Finanţelor, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, nu deţin o astfel de informaţie.

La a doua dumneavoastră întrebare: "Deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 nu face diferenţiere între plătitorii de impozite şi taxe persoane fizice sau juridice, în fapt, plata impozitelor şi taxelor la ghişeele trezoreriei nu este permisă agenţilor economici, deşi cardurile de debit şi credit nu sunt o noutate în România", vă precizăm că prin accesarea unui link care se găseşte pe site-ul ANAF se regăsesc indicate modalităţi de efectuare a plăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv modalităţi din care trei comune - atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, şi una distinctă - doar pentru persoane fizice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

De la Ministerul Energiei acum, domnul secretar de stat Ákos Derzsi. Prima întrebare, din partea domnului deputat Acatrinei Dorel, absent: "Trimiteţi corpul de control să ancheteze angajarea actualului director al Minei Crucea". Bănuiesc că i-aţi făcut un răspuns scris.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Da, am transmis.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamna deputat Natalia Intotero: "Criza termoenergetică din judeţul Hunedoara".

Vă rog să răspundeţi doamnei deputat al PSD, Natalia Intotero.

Mulţumesc.

Domnul Ákos Derzsi:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Criza termoenergetică din judeţul Hunedoara" vă comunicăm următoarele.

Măsurile întreprinse în vederea implementării prevederilor O.U.G. nr. 60/2019 au fost prezentate de administratorul judiciar în adunarea creditorilor din data de 9 aprilie 2021, conform procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor, publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 6.440 din 12.04.2021. În prezent e în curs de aplicare.

Referitor la partea a doua a întrebării privind Consiliul judeţean Hunedoara, şi-a exprimat intenţia de a prelua toate activele energetice existente, ca un întreg: stocuri materiale, piese de schimb, licenţe etc. libere de sarcini şi fără datorii. Întrucât Complexul energetic Hunedoara nu a returnat împrumuturile acordate de Guvern, în temeiul O.U.G. nr. 11/2015, respectiv O.U.G. nr. 22/2015, prin Direcţia Generală a Marilor Contribuabili a instituit sechestre asiguratorii asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea societăţii, astfel aproape întreg patrimoniul aferent Sucursalei Electrocentrale Deva este sub sechestrul instituit de Ministerul Finanţelor.

În luna aprilie 2021, Societatea GSP Power SRL a transmis administratorilor judiciari intenţia de a achiziţiona Termocentrala de la Mintia.

Iar partea a treia a întrebării.

Prin H.G. nr. 51 din 2021, iniţiată de Ministerul Energiei, au fost stabilite unele măsuri pentru sprijinirea angajaţilor din cadrul Complexului Energetic, şi anume, în 28 aprilie 2021 a fost aprobat memorandumul cu tema "Măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare la societăţi în domeniul energiei şi resurselor energetice".

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu pentru răspuns.

30 de secunde, doamnă deputat.

Următoarea interpelare este tot a domnului Acatrinei Dorel-Gheorghe - "Preluarea producţiei de uraniu de la Mina Crucea la rezerva de stat", aşa că îi răspundeţi în scris.

Mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aş vrea să rog Guvernul României să vină în judeţul Hunedoara nu doar în campanie electorală.

Minerii au fost blocaţi. Nimeni din Guvern nu a venit să vadă de ei. Chiar şi săptămâna trecută!

Vizavi de prima parte a răspunsului.

Apoi de a doua parte.

Ieri a fost Ziua internaţională a copilului. Copiii, în Deva, n-au putut merge la şcoală pentru că în Deva, de mai bine de şase luni, nu există apă caldă, nu a fost căldură pe această vreme rece, şi acum veniţi să ne spuneţi că vindeţi termocentrala, în loc să rămână tot a unei instituţii care să fie a statului? Efectiv bătaie de joc!

Şi nu în ultimul rând, astăzi s-a confirmat şi de la CFR Călători. Nu are legătură cu dumneavoastră, dar are legătură cu Guvernul din care faceţi dumneavoastră parte. 100 de oameni vor rămâne fără loc de muncă. Acesta este respectul dumneavoastră pentru oamenii din Valea Jiului, din Deva, care au dat foarte mult acestei ţări, România.

Vă rog să veniţi în judeţul Hunedoara şi să găsiţi soluţii rapide pentru acest judeţ şi pentru hunedoreni.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Domnul deputat Gheorghe Ştefan.

Prima întrebare, din partea domnului deputat Ciubuc Ciprian, de la AUR. Este prezent?

Eu doar citesc întrebarea: "Acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă în primăvara anului 2020".

Tot pe domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan o să-l rog să răspundă la întrebarea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, de la PSD: "Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine".

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să vă fie gura aurită, că m-aţi făcut deputat!

Domnul Alexandru Rafila:

Scuzaţi-mă!

Domnul Ştefan Gheorghe:

Nu mă deranjează!

Domnul Alexandru Rafila:

Scuzaţi!

Sper că nu e...

Domnul Ştefan Gheorghe:

Nu, nu, nu, chiar mi-ar face plăcere!

Domnul Alexandru Rafila:

În mandatul viitor!

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Gheorghe:

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine", vă comunicăm următoarele.

Acordarea sprijinului financiar pentru comercializarea lânii nu a avut efectul scontat.

Astfel, în anul 2019, s-a înregistrat un număr de 7.552 de beneficiari, în scădere cu 7,2% faţă de anul precedent, iar cantitatea de lână comercializată a fost cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, deşi sprijinul financiar acordat s-a dublat.

Din producţia totală de lână înregistrată, de peste 30.000 de tone, în centrele de colectare a ajuns mai puţin de jumătate.

Cu toate acestea, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin submăsurile 6.2 "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale" şi 6.4 "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole" s-a acordat sprijin financiar pentru stimularea mediului de afaceri din mediul rural, prin crearea de noi activităţi non-agricole sau prin dezvoltarea activităţilor non-agricole desfăşurate în zonele rurale.

În prezent sunt în proces de consultare cu actorii interesaţi şi cu Comisia Europeană fişele măsurilor care urmează a primi finanţare în perioada de tranziţie 2021-2022, criteriile de eligibilitate şi selecţie aferente acestora putând suferi modificări ca urmare a etapei de consultare. Odată aprobate fişele măsurilor de către Comisie, vor fi definitivate documentele de accesare şi informare.

Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, instituit prin prevederile Legii nr. 330/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană, cu modificările şi completările ulterioare, a fost notificat la Comisia Europeană pe 11 iunie 2019.

Ca urmare a mai mult solicitări de clarificări venite din partea Comisiei Europene, această schemă de ajutor a fost retrasă de la notificare în data de 23 decembrie 2019, la solicitarea Comisiei, motivat de faptul că lâna şi pieile nu sunt produse agricole, ceea ce este foarte adevărat.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de ovine, care în momentul de faţă nu au posibilitatea de a valorifica lâna, în luna februarie 2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, a elaborat fişa sintetică privind "Acordarea de sprijin financiar pentru înfiinţarea a trei centre integrate de colectare şi prelucrare primară a lânii", în valoare de 15 milioane de euro.

Pentru orice alte informaţii şi clarificări privind activitatea instituţiei noastre, vă asigurăm de întregul nostru sprijin şi deplina colaborare.

Cu deosebită consideraţie, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan, secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

30 de secunde, domnul deputat Trif.

Şi vom încheia cu interpelările adresate Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru secretar de stat,

Să înţeleg că atunci când am ajutat crescătorii de ovine şi am subvenţionat producţia de lână, spuneţi că s-a colectat mai puţină lână, motiv pentru care trebuie să nu mai ajutăm producătorii, nu?! Asta am înţeles din prima dumneavoastră frază.

Este o aberaţie, credeţi-mă!

Deci dacă cu asta veniţi dumneavoastră în faţa crescătorilor de animale, cred că ar trebui să vă daţi de acum demisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul secretar de stat Vasile Panaite.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe întreabă care este situaţia tăierilor de masă lemnoasă din România.

Vă rog, un răspuns scurt.

Şi o să vă rog să rămâneţi, să răspundeţi şi doamnei deputat Vicol Laura-Cătălina.

Domnul Vasile Panaite (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Sărut mâna, doamnelor deputaţi!

Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Bogdan Trif, având ca obiect "Tăierile de masă lemnoasă din România", vă comunicăm următoarele.

În cadrul Programului de Regenerare a Pădurilor pentru anul 2020, promovat şi gestionat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost plantată o suprafaţă totală de 11.081 hectare, iar suprafaţa planificată pentru a fi plantată în anul 2021 prin acelaşi program este de 11.245 de hectare.

Menţionăm faptul că în decursul anului 2020 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost de aproximativ 19.300.000 de metri cubi.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Am purtat discuţia şi cu domnul deputat, în preambulul acestei şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Cred că dânsul are o mică obiecţie şi îl lăsăm să spună, după care o să vă invit să răspundeţi întrebării doamnei deputat Vicol.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Rog să se consemneze că nu mi s-a răspuns la două întrebări şi urmează ca domnul ministru secretar de stat să transmită răspunsurile în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Răspunsul pe care-l solicită doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura, de la Grupul parlamentar al PSD, se referă la Guvernatorul Deltei Dunării.

Vă rog.

Domnul Vasile Panaite:

Doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "În condiţiile în care mandatul Guvernatorului Deltei Dunării a fost finalizat luna trecută şi dacă putem preciza de ce întârzie numirea unui nou Guvernator al Deltei Dunării" şi "Consideraţi normal ca procesul de selecţie pentru noul Guvernator al Deltei Dunării să fie gestionat direct de către un partid politic, respectiv de USR PLUS, şi nu la nivel instituţional, de către Ministerul Mediului?", vă comunicăm următoarele.

Conform art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conducerea administraţiei rezervaţiei este realizată de către Guvernator, cu rang de subsecretar de stat, ale cărei atribuţii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al administraţiei rezervaţiei.

Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin decizia prim-ministrului, la propunerea conducătorului Ministerului Mediului.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamnă deputat, 30 de secunde, vă rog.

Domnule secretar de stat, mai sunt două interpelări, de la domnul Dămureanu Ringo, Grupul AUR, dar nu cred că este prezent în sală şi le depuneţi în scris.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am grad de toleranţă zero la sfidarea ridicată la grad de normalitate. Nu omor mesagerul, pentru că aţi fost foarte drăguţ în momentul în care mi-aţi citit răspunsul, care practic nu există.

La prima întrebare nu mi-aţi răspuns deloc, iar la a doua întrebare mi-aţi dat un simplu text din lege, deşi domnul Dacian Cioloş spune în interviul din 2 aprilie 2021 că pe 26 aprilie vom avea o listă scurtă de candidaţi din partea USR PLUS.

Cred că este normal, firesc şi necesar să ni se răspundă de ce Guvernatorul Deltei Dunării este un membru USR PLUS sau de ce este pus acolo cu sprijinul membrilor USR PLUS.

Şi faptul că mi-aţi dat doar un temei legal la întrebarea de ce este direct gestionată Delta Dunării de către un partid politic, în condiţiile în care oamenii au nevoie efectiv de un guvernator, pentru că este multă nevoie de dezvoltare în acea zonă, pentru că oamenii nu au efectiv pe unde să meargă pe canalele Deltei Dunării, pentru că se fură masiv şi pentru că nimeni nu face nimic.

Toată lumea din Guvern solicită transparenţă, dar până la urmă toţi membrii din Guvern sunt doar Pinocchio şi atâta tot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)