Parliamentary debates

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa de astăzi, 22 noiembrie 2021.

Domnul deputat Radu-Iulian Molnar, de la Grupul USR, are depuse două interpelări.

Doreşte să susţină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul, cu rugămintea să nu depăşiţi cele 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării - "Acţiuni legale împotriva dezinformărilor în timpul pandemiei".

De la debutul pandemiei instituţiile acreditate ale statului s-au luptat cu boala pe două paliere - cel medical şi cel comunicaţional.

Spitalele, DSP-urile, Armata şi chiar şi voluntarii şi-au concentrat forţele pe însănătoşirea celor afectaţi de COVID-19, şi mai apoi pe prevenirea îmbolnăvirii prin vaccinare.

Pe de altă parte, MAI are datoria informării corecte, dar şi sarcina combaterii informaţiilor false cu privire la COVID-19.

Războiul comunicaţional s-a făcut simţit cu precădere în mediul online. Şi îl numesc război pentru că asta este - o stare de alertă medicală cu care se confruntă ţara şi din cauza căreia mor sute de oameni zilnic!

Liderii sunt bine cunoscuţi, omniprezenţi în online şi offline şi sunt destule televiziuni publice care le acordă spaţiu de emisie. Or, acestea sunt gesturi aflate în contradicţie cu strategia de combatere a pandemiei şi campania naţională de vaccinare. Sunt direct responsabili de răspândirea bolii, supraaglomerarea secţiilor ATI, epuizarea şi demoralizarea personalului medical din România. Adică zădărnicesc în mod evident eforturile de combatere a bolii.

Codul penal are prevederi specifice acestor situaţii. Art. 352 privind "Infracţiuni contra sănătăţii publice" spune că "Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase [...] se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani".

Iar art. 404 privind "Comunicarea de informaţii false" subliniază - "Comunicarea sau răspândirea [...] de ştiri, date sau informaţii false [...], cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani".

De aceea, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

• Ce măsuri luaţi pentru combaterea răspândirii de informaţii false privind COVID-19 şi vaccinul anti-COVID?;
• Câte dosare penale s-au deschis pentru răspândirea de informaţii false cu privire la COVID-19 sau pentru încurajarea nerespectării măsurilor şi care este rezultatul lor?;
• Câte entităţi mass-media au fost sancţionate pentru încălcarea regulilor de comunicare ce se impun într-un astfel de moment de criză şi sub ce formă?;
• Consideraţi că sunt necesare modificări legislative ale Codului penal pentru a combate mai eficient răspândirea de informaţii false?

În acest moment, opinia publică este asaltată de informaţii false şi comunicări manipulatoare, iar România nu îşi permite să piardă războiul comunicaţional când sunt în joc vieţile cetăţenilor ei.

Radu-Iulian Molnar, deputat USR PLUS de Cluj, Circumscripţia nr. 13.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Înainte de a continua lista interpelărilor depuse, aş vrea să reamintesc faptul că portul măştii, în Camera Deputaţilor, în această sală de plen, este obligatoriu şi o să-i rog pe cei care nu poartă mască să o facă în mod corespunzător, pentru a putea desfăşura această şedinţă în siguranţă şi din respect pentru ceilalţi colegi.

Vă mulţumesc frumos.

Următoarea interpelare, depusă de către domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, de la Grupul PNL. Are o interpelare depusă. Nu este prezent.

Domnul deputat Viorel Salan, din partea Grupului PSD, are o interpelare depusă.

Întreb, dacă este prezent şi doreşte să o susţină? Nu este.

Domnul deputat George-Adrian Paladi, de la Grupul PSD, a depus două interpelări.

Întreb, dacă este prezent şi doreşte să susţină vreuna dintre ele? Nu.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la Grupul PNL, a depus două interpelări. Doreşte să susţină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă încadraţi în cele 3 minute alocate.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru interimar al sănătăţii, Attila-Zoltán Cseke.

Obiectul interpelării - "Criza medicamentelor vitale din România".

Criza medicamentelor din România continuă să pună în pericol vieţile oamenilor. De ani de zile se încearcă o remediere, fără succes, a acestei situaţii. Mii de pacienţi fiind puşi în dificultatea de a-şi putea urma tratamentul din cauza lipsei de achiziţionare a medicamentelor necesare.

Anul acesta aţi anunţat modificarea normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor pentru ca acestea să poată fi disponibile pentru achiziţie. Cu toate acestea, medicamentele continuă a fi retrase din ţara noastră întrucât avem cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate, iar modelul de cumpărare se bazează pe politica celui mai mic preţ din Uniunea Europeană.

Situaţia pandemiei cu noul virus SARS-CoV-2 la nivel naţional, precum şi noile reglementări de a suspenda timp de 30 de zile internările şi intervenţiile chirurgicale în cadrul spitalelor de stat agravează criza sanitară prin care trece ţara noastră.

În lipsa unei decizii clare de soluţionare a problemei medicamentelor, pacienţii se găsesc în imposibilitatea de a-şi putea urma tratamentul prescris şi de a se trata. Majoritatea medicamentelor fie lipsesc de luni de zile, fie se pot găsi cu dificultate la nivel naţional.

Medicamentele care lipsesc vizează o serie de afecţiuni, iar cele mai importante sunt următoarele - şi aici urmează o listă destul de lungă de medicamente.

Soluţionarea crizei medicamentelor poate salva vieţi şi poate ameliora situaţia de suprasolicitare a spitalelor din România.

Şi vă dau aşa, câteva exemple de medicamente. Dintre acestea - Vesanoid, Anakinra, Budenofalk, Climen, Dexamethazonă, Eritromicină, Methotrexat, Femoston, Euthyrox, Neotigason, Novothyral, Propanolol, Remicade, Salofalk, Verapamil şi multe altele.

Domnule ministru, cer să luaţi act de această situaţie, să verificaţi totalitatea medicamentelor necesare ce au fost retrase din România sau se găsesc cu dificultate şi să dispuneţi în vederea soluţionării acestei crize.

Cer răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Radu Tuhuţ, de la Grupul PSD, a depus 10 interpelări.

Întreb, dacă este în sală şi doreşte să susţină vreuna dintre ele? Nu.

Domnul deputat Viorel-Dumitru Focşa, de la Grupul AUR, a depus două interpelări.

Întreb, dacă doreşte să susţină vreuna dintre ele?

Domnul deputat?

Vă mulţumesc.

Şi vă rog, de asemenea, să purtaţi corespunzător masca în plenul Camerei Deputaţilor, din respect faţă de colegi.

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Lăsaţi, doamnă preşedinte, că sala e aproape goală, deci nu despre asta e vorba.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sunt suficienţi colegi...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Interpelarea mea...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...inclusiv colegii de la stafful tehnic...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Doamnă, nu mă bruiaţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...aici, în sală, şi aş vrea...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Nu mă bruiaţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să-i protejăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mă lăsaţi? Că îmi luaţi din timp.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi cuvântul, 3 minute la dispoziţie, din acest moment.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, domnului Attila-Zoltán Cseke.

Subiectul este "Ilegalităţi grave comise de Consiliul Local Constanţa şi nesancţionate de Instituţia Prefectului".

Stimate domnule ministru,

Consiliul Local Constanţa a adoptat în data de 30 iunie 2021 Hotărârea nr. 195 privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului "Port Tomis" - port turistic, atenţie! - din domeniul public al statului român şi administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în domeniul public al municipiului Constanţa şi Hotărârea nr. 196 privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului "Lac Tăbăcărie" - aici, unde a eşuat domnul Arafat cu elicopterul - din domeniul public al statului român şi administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în domeniul public al municipiului Constanţa.

Ambele hotărâri au fost adoptate cu 17 voturi pentru, un vot împotrivă şi 8 abţineri, în condiţiile în care la data respectivă în funcţie erau 26 de consilieri dintre cei 27 de membri ai Consiliului Local Constanţa.

Prin adresa cu numărul 144.491 din 1 noiembrie anul acesta, mi-aţi comunicat că "pentru un consiliu local care numără 26 de consilieri în funcţie din cei 27 de consilieri ai organului colegial, adoptarea hotărârii, al cărei obiect este trecerea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea unui minister în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, se va putea realiza în cazul în care respectiva hotărâre va fi adoptată cu 19 voturi, respectiv primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică - număr par - rezultată în urma aplicării fracţiei stabilite de lege - două treimi - la totalul membrilor organului colegial stabilit în condiţiile legii".

Cu alte cuvinte, cele două hotărâri menţionate anterior au fost adoptate de Consiliul Local Constanţa cu încălcarea prevederilor art. 139 alin. (2) şi art. 5 lit. d) din Codul administrativ.

Pe această cale, vă solicit, stimate domnule ministru, să dispuneţi Corpului de Control efectuarea unei acţiuni specifice la Instituţia Prefectului judeţului Constanţa şi să îmi comunicaţi de ce, nici până astăzi, cele două hotărâri nu au fost notificate sau atacate la instanţa de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 255 alin. (1) şi (2) din acelaşi Cod administrativ.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache, de la Grupul PSD, care a depus o interpelare.

Întreb, dacă este în sală? Nu este.

Este în online.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferinţă):

Bună seara, doamnă preşedinte!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În regulă.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul pentru prezentarea interpelării.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru interimar al sănătăţii.

Aşadar, domnule ministru,

Cu spitale arhipline, cu o campanie de vaccinare care se desfăşoară anevoios, cu o lipsă acută de comunicare şi transparenţă în privinţa mijloacelor de prevenire şi tratament, ei bine, tot mai mulţi români ajung să se trateze acasă cu antivirale cumpărate din surse neautorizate.

După cum bine ştiţi, în spaţiul public au apărut informaţii despre reţele subterane de furnizare a medicamentului Arbidol, vândut în condiţii improprii, în pieţe agroalimentare sau pe Internet, în spatele unor conturi online fictive.

Medicamentul amintit se vinde la liber, fără prescripţie medicală în mai multe ţări - în Rusia, Republica Moldova sau în Ucraina -, însă nu a fost autorizat în Uniunea Europeană.

Acest aspect însă nu a împiedicat Ministerul Sănătăţii, condus la acel moment de Nelu Tătaru, ca, în mai 2020, să includă medicamentul în protocolul de tratament al pacienţilor COVID pentru formele uşoare şi medii ale bolii. Medicamentul a fost menţinut aproape un an în schema de tratament în România şi folosit de mai multe spitale din ţară.

În tot acest timp, medici specialişti şi manageri de spitale nu au infirmat eficacitatea tratamentului, ci, dimpotrivă, au subliniat că în cazul administrării în primele zile de boală, desigur, cu prescripţie şi supraveghere medicală, antiviralul poate preveni cazurile complicate şi poate reduce spitalizarea.

În aprilie 2021, Ministerul Sănătăţii, condus de doamna Ioana Mihăilă, a eliminat Arbidolul şi l-a trecut în lista de antivirale, fără dovezi semnificative ale eficienţei. Această decizie împarte cumva comunitatea medicală în două tabere. Sunt cei care se conformează faptului că medicamentul, neavând autorizaţie din partea Agenţiei Europene pentru Medicamente, nu poate fi administrat pacienţilor COVID şi cei care, în ciuda acestei directive, continuă să recomande medicamentele ca fiind off-label, având în practică rezultate favorabile şi o rată scăzută a efectelor adverse.

Domnule ministru, vă întreb două lucruri simple. Dacă medicamentul este contraindicat, de ce statul român nu ia mai multe măsuri pentru a împiedica comercializarea lui, având în vedere şi că l-a avut în protocol?

Şi dacă sunt eficiente şi cu rezultate bune, aşa cum s-a observat în practică de către medicii de specialitate, de ce nu sunt reintroduse în protocol şi comercializate legal?

Vă rog să îmi comunicaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru ca pacienţii COVID din România să poată beneficia de un tratament eficient făcut cu responsabilitate şi în siguranţă.

Solicit acest răspuns în scris.

Mulţumesc.

Deputat Cristina Dumitrache.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Nicolae Roman, de la Grupul AUR, a depus 3 interpelări.

Doreşte să susţină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează prim-ministrului în funcţie încă, domnul Florin-Vasile Cîţu, şi obiectul ei îl reprezintă "Măsurile pentru îmbunătăţirea infrastructurii din spitale".

Pe parcursul ultimelor decenii, niciun Guvern nu a pus pe primul loc necesitatea unei reforme radicale a sistemului public de sănătate aflat în colaps, întreg dezastrul sistemului de sănătate din România a fost scos la iveală de criza provocată de pandemia COVID-19.

În ultimii 30 de ani, am avut anul şi ministrul care, unul după altul, au aruncat atât propria incompetenţă, cât şi corupţia din sistem în ograda "grelei moşteniri".

Legile sănătăţii, nu de puţine ori, au fost adoptate la pachet, prin asumarea răspunderii ministeriale, iar investiţiile în sistemul de sănătate au fost direcţionate doar atât cât să-l menţină la limita supravieţuirii.

Constatăm că, în ultimii ani, spitalele din România au devenit adevărate capcane pentru pacienţii internaţi.

Rând pe rând, au ars spitale, precum cel de la Piatra Neamţ, unde s-au numărat 10 morţi, apoi Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş", în urma incendiului, bilanţul ajungând la 24 de morţi, urmat de Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, unde s-au înregistrat 7 morţi, iar cel mai recent incendiu este cel de la Ploieşti, care a provocat moartea a 2 pacienţi.

Spitalele cad unul după altul, se scriu rapoarte, se fac anchete, dar nu avem niciun vinovat şi nici nu se întrevede vreo măsură de îmbunătăţire tehnică, logistică şi sanitară a situaţiei acestora.

Prin urmare, întrebarea mea legitimă este:

Care sunt măsurile luate pentru ca spitalele din România să nu mai fie adevărate capcane pentru pacienţi?

Vreau să aflu acest răspuns în scris. De ce? Fiindcă nu vreau să plecaţi şi să nu lăsaţi şi dumneavoastră o linie directoare în acest sens.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat George-Cătălin Stângă, de la Grupul PNL, care a depus o interpelare. Nu este în sală.

Domnul deputat Dan Şlincu, de la Grupul PSD, are o interpelare depusă, pe care o va şi susţine.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanţelor, ministrul interimar al transporturilor şi infrastructurii.

Stimate domnule ministru,

Poliţele RCA s-au scumpit accelerat în doar două luni de zile. Preţurile la poliţele RCA sunt de nestăpânit. La unele companii de asigurări aproape că s-au triplat.

Atât prim-ministrul, cât şi dumneavoastră aţi promis că veţi interveni urgent cu măsuri ferme şi clare pentru a stabiliza piaţa poliţelor RCA, în urma falimentelor repetate ale firmelor de asigurări, şi pentru a nu suferi cei care au fost păgubiţi de şoferii care au fost asiguraţi la aceste companii.

Din păcate, am constatat, atât eu, cât şi milioane de şoferi din întreaga ţară, că nu aţi făcut nimic pentru a opri haosul generalizat care s-a propagat în ultimele luni în domeniul asigurărilor de tip RCA şi nici nu aţi luat măsuri ferme pentru a opri astfel de practici ilegale.

Nu este posibil ca în doar câteva zile să se majoreze cu peste 100% preţurile la poliţele RCA, fără nicio justificare reală, iar milioane de şoferi din toată ţara să fie puşi în faţa faptului împlinit de a achita sume exorbitante pentru a încheia asigurări de răspundere civilă obligatorie.

Situaţia este atât de gravă, încât unele dintre instituţiile statului nu mai au bani în buget pentru a achita noile tarife ale poliţelor RCA. Printre acestea se numără instituţii din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi Poliţia sau Jandarmeria. Deci, au rămas fără poliţele RCA valabile o serie de autospeciale care sunt în continuare folosite în misiuni. Este o chestiune gravă, care trebuie imediat rezolvată.

Aşa nu se mai poate, trebuie oprit dezastrul din acest domeniu!

Vă rog să sesizaţi Consiliul Concurenţei şi să investigaţi dacă explozia de preţuri, a tarifelor RCA din ultimele săptămâni, nu reprezintă o acţiune concertată a companiilor din acest domeniu.

Vă solicit să luaţi măsuri în cel mai scurt timp şi să-mi transmiteţi care sunt acestea.

Solicit răspuns în termen legal.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, PSD, Botoşani.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Lucian Feodorov, de la Grupul AUR. A depus o interpelare pe care o va şi susţine.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă încadraţi în cele 3 minute.

Domnul Lucian Feodorov:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată ministrului muncii şi protecţiei sociale, doamna Raluca Turcan, de către subsemnatul, deputat AUR, în Circumscripţia nr. 7 Botoşani.

Subiectul - Când veţi aplica dispoziţiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar şi ale Ordonanţei de urgenţă nr. 123/2020 prin care se prevede dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, prin modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993?

Din acţiunile şi măsurile luate de Guvernul Cîţu, de la începutul mandatului şi până în prezent, când aşteptăm numirea unui nou Guvern, în urma adoptării moţiunii de cenzură care a fost iniţiată de AUR, USR şi PSD, nu pot decât să constat, cu profundă dezamăgire, faptul că s-a acţionat premeditat împotriva cetăţenilor români, atât a pensionarilor, cât şi a copiilor care reprezintă viitorul ţării.

Având în vedere faptul că, în calitate de deputat şi de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, primesc nenumărate sesizări din partea românilor, în legătură cu respectarea calendarului legal al majorărilor de pensii şi de alocaţii de stat pentru copii, vă solicit să îmi comunicaţi care sunt termenele de punere în aplicare a Legii nr. 127/2019 şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 123/2020.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 7 Botoşani, Lucian Feodorov.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă, de la Grupul PSD, are două interpelări depuse. Nu este prezent în sală.

Domnul deputat Silviu Macovei, de la Grupul PSD, are o interpelare depusă. Nu este în sală.

Domnul deputat Radu Miruţă, de la Grupul USR, are, de asemenea, o interpelare depusă. Nu este în sală pentru a o susţine.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, de la Grupul AUR, are o interpelare pe care doreşte să o susţină.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru interimar, Florin Cîţu, de către deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, deputat AUR de Suceava.

Obiectul interpelării - "Arătaţi vinovaţii pentru avarierea monumentului istoric «Palatul Administrativ Suceava!».

Domnule prim-ministru,

La momentul când scriem această interpelare nu ştim în ce poziţie v-a prins rotaţia funcţiei de prim-ministru, dar îndrăznim să vă aducem la cunoştinţă că nu au fost găsiţi responsabilii incendiului de la Palatul Administrativ Suceava, ba, mai mult, vinovaţii sunt acoperiţi.

Astfel, ziua de 6 martie 2021 a fost o zi tristă pentru locuitorii judeţului Suceava, dar şi pentru patrimoniul cultural al acestui judeţ, întrucât, în urma unui incendiu violent care a izbucnit undeva în jurul orei 9.00, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean Suceava şi Prefectura Suceava a fost grav afectată, mai ales la nivelul acoperişului.

Din primele constatări, a fost vorba despre o suprafaţă mansardată de 2.000 de metri pătraţi, care este practic distrusă. Sunt greu de privit imaginile dezolante cu Palatul Administrativ părăsit şi nefuncţional, având în vedere că este vorba de una dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din judeţ. Construită între anii 1903 şi 1904, în perioada conducerii administraţiei oraşului de către primarul Franz Des Loges, această clădire reprezintă un puternic reper pentru întreaga comunitate, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi administrativ, şi avea menirea să adăpostească administraţia orăşenească a Sucevei. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang, care a trăit între anii 1852 şi 1925.

Mass-media locală arată că senzorii de fum din Palatul Administrativ nu au funcţionat, cu consecinţa faptului că toată mansarda de 2.000 de metri pătraţi şi arhivele birourilor ce funcţionau la nivelul mansardelor au ars în totalitate, producând pagube foarte mari. De asemenea, nu toate maşinile de intervenţie erau echipate corespunzător, fiind şi maşini cu ani buni de funcţionare, ceea ce arată că efortul de modernizare a flotei de intervenţie a eşuat.

Intervenţia pompierilor a fost îngreunată de faptul că presiunea hidranţilor din zonă a fost scăzută, astfel fiind necesară solicitarea mai multor echipaje, unele de la distanţe destul de mari.

Acest nefericit eveniment trebuie să ne facă să maximizăm măsurile de prevenţie cu privire la eventuale situaţii neprevăzute care s-au extins lună de lună şi în spitalele patriei, dar pentru aceasta trebuie să aflăm adevărul despre incendiul de la Palatul Administrativ Suceava...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...cum trebuie să aflăm adevărul pentru fiecare spital care a ars în acest an.

Solicităm să trimiteţi Corpul de Control al Guvernului pentru analiza cauzelor care au dus la incendiul din 6 martie 2021, de la Palatul Administrativ Suceava şi să prezentaţi opiniei publice dacă sunt adevărate ştirile pe surse, cum că a ars în întregime arhiva achiziţiilor publice din judeţul Suceava, lucru de care Gheorghe Flutur nu este străin?

De asemenea, vă rugăm să-i daţi dispoziţie domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, să trimită de urgenţă avizul obligatoriu către Ministerul Dezvoltării pentru că acesta a comunicat mass-mediei sucevene că el nu are nicio legătură cu Palatul Administrativ.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

V-a expirat timpul de un minut deja.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Noi înţelegem că acesta nu are nicio legătură, dar, în mod evident, cu funcţia de ministru al culturii!

Faţă de această situaţie, solicităm să răspundeţi la următoarea interpelare, în două puncte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi. V-a expirat timpul.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Imediat!

• Cine sunt vinovaţii incendiului de la Palatul Administrativ Suceava?;
• Când va fi reabilitată cea mai reprezentativă clădire a judeţului Suceava, care este parte a patrimoniului cultural judeţean Suceava?

Solicit răspuns în scris.

Deputat de Suceava, Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Cu rugămintea ca pe viitor să vă încadraţi în cele 3 minute, din respect faţă de colegii dumneavoastră.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, de la Grupul AUR, are, de asemenea, o interpelare depusă. Nu este în sală.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, de la Grupul PSD, are o interpelare depusă, pe care o va şi susţine.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

E o interpelare adresată domnului ministru interimar al sănătăţii, domnul Attila-Zoltán Cseke, obiectul interpelării fiind "Lipsa unei strategii pentru prevenirea incendiilor în spitalele româneşti".

Domnule ministru,

După ce am adresat două întrebări şi două interpelări, la ultimele două neprimind răspuns nici până în acest moment, referitoare la măsurile de apărare împotriva incendiilor în unităţile sanitare, vă atrag atenţia din nou asupra acestui subiect, mai ales acum, după ce a avut loc cel de-al unsprezecelea incendiu într-un spital din România, în decurs de numai un an de zile.

Tragedia cea mai recentă, de la Ploieşti, unde au murit 2 pacienţi internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase, denotă din nou pericolul imens de incendii la care sunt expuşi pacienţii şi angajaţii în spitalele din România.

Având în vedere cele întâmplate la Ploieşti, vă rog să ne informaţi:

• Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti are sau nu autorizaţie de securitate la incendiu valabilă?;
• Câte dintre spitalele din România nu au autorizaţii de securitate la incendiu?;
• Ce măsuri veţi lua astfel încât toate spitalele din România să funcţioneze cu autorizaţii de securitate la incendii? Aveţi în plan actualizarea Ordinului nr. 1427/2013 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unităţile sanitare, cât şi a Normativului din 1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora?;
• Aţi dispus controale la unităţile sanitare suport COVID-19 din ţară, astfel încât să fie depistate eventualele nereguli? Dacă da, la ce intervale de timp se realizează aceste controale şi de către cine? Care sunt concluziile şi măsurile luate în urma acestor controale?;
• Ce recomandări au fost făcute, până la această dată, de către Grupul tehnic de lucru pentru securitate la incendiu în domeniul sănătăţii, înfiinţat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 187/2021, şi cum au fost ele implementate?

Vă solicit răspunsul în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu doamna deputat Raluca Giorgiana Dumitrescu, de la Grupul PSD. Are, de asemenea, o interpelare depusă, pe care o va şi susţine.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea are ca subiect "Fiecare copil ar trebui să poarte un însemn pe care să scrie - «Fragil! Conţine visuri!»".

"Mă numesc Andrei şi am 13 ani. Visul meu este să devin avocat şi să apăr copiii şi oamenii care nu au nicio vină. Acesta a devenit visul meu după ce a murit tatăl meu. Lui i-am promis că o să mă fac avocat şi că o să fac politică. Asta s-a întâmplat acum 3 ani. E, până acum 3 ani am văzut viaţa roz, dar după ce a murit tatăl meu am deschis ochii mai bine şi am văzut cum este viaţa. De atunci mi-am promis şi eu că o să mă fac avocat şi n-o să mai fie lumea aşa".

Acesta este un fragment din compunerea lui Andrei, elev în clasa a VIII-a, într-o şcoală din mediul rural din România. Unul dintre cei peste un milion de elevi din mediul rural în numele cărora facem Educaţie. Andrei e norocos. A avut cândva un tată care l-a învăţat să viseze. Iar dacă visul lui nu-i va fi smuls din suflet în anii următori, poate va deveni avocat şi poate va intra în politică. Deşi suntem deja prea mulţi...

În jurul lui însă, în judeţul care m-a trimis să îl reprezint aici, în Parlament, sunt elevi care nu mai visează de mult la nimic. Colegul de bancă al lui Andrei, mi-a povestit profesorul prin amabilitatea căruia am avut acces la această compunere, obişnuieşte să spună - "Nu pot să visez, domnu'. În capul meu e întuneric!". Asemeni acestor copii, în România sunt zeci de mii de cazuri. O ţară întreagă de elevi cu traume, zeci de generaţii pe care sistemul de învăţământ românesc nu-i protejează. Şi nu o fac, îndrăznesc să spun cu toată responsabilitatea, pentru că singura preocupare a sistemului e să se protejeze pe sine. Da, avem profesori extraordinari! Avem manageri şcolari dedicaţi, manuale, politici educaţionale excepţionale... Dar elevii şcolilor româneşti nu ştiu să scrie şi să citească. Şi nici nu vor învăţa atâta vreme cât sunt abuzaţi fizic şi mental în fiecare zi, sistematic. Şi de-ar fi doar atât. Dar îi vedem în fiecare zi trecând pe lângă noi. Mănâncă panglici de jeleu de 50 de bani bucata, îşi păcălesc foamea cu subproduse alimentare supraprocesate, învaţă în bănci mizere care le aduc în dar scolioza... Iar cei care scapă şi ajung la licee sunt aşteptaţi de tutun şi alcool... Şi de un sistem autoimun care le mutilează visurile, în numele educaţiei şi al siguranţei.

Nu caut vinovaţi pentru această realitate dezolantă. În capul elevilor noştri e întuneric pentru că noi, toţi, am stins lumina. Noi i-am lăsat pradă unui sistem care nu se iubeşte decât pe sine. Şi tot noi avem obligaţia să îi salvăm. Pentru că ei cresc acum, pe tura noastră.

Domnule ministru,

Cred că cea mai oportună soluţie e gândirea unor măsuri cu efect rapid şi pe termen lung, pentru a evita pe viitor aceste tragedii.

Care este, concret, pe etape, strategia Ministerului Educaţiei ca să avem o Românie în care elevilor li se garantează dreptul de a se vindeca de traume şi dreptul de a visa?

Domnule ministru,

Am aşteptat destul o "Românie Educată", este timpul să avem şi o "Românie Vindecată"!

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cu aleasă consideraţie, Raluca Dumitrescu, deputat al PSD.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat, cu rugămintea să vă încadraţi şi în timpul alocat, data viitoare.

Doamna deputat Oana-Gianina Bulai, de la Grupul PSD, a depus o interpelare. Nu este în sală.

Doamna deputat Ana-Loredana Predescu, de la Grupul PSD, de asemenea, are o interpelare depusă, pe care doreşte să o şi susţină.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În atenţia domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne, şi a domnului Attila-Zoltán Cseke, ministrul interimar al sănătăţii.

Subiectul interpelării - "Vaccinarea copiilor de 5-11 ani".

Stimate domnule ministru Bode,

Stimate domnule ministru Cseke,

În data de 16 noiembrie anul curent, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a emis Hotărârea nr. 103, document ce prevede achiziţionarea a 4.000 de dispozitive preumplute cu adrenalină de tip "EpiPen150Junior", de uz pediatric, necesare desfăşurării procesului de vaccinare a copiilor din grupele de vârstă 5-11 ani împotriva COVID-19.

Potrivit prospectului medical, EpiPen se utilizează pentru tratamentul de urgenţă al reacţiilor alergice severe - anafilaxie.

Domnilor miniştri, dat fiind faptul că Guvernul României pregăteşte stocuri de adrenalină pentru vaccinarea copiilor din categoria de vârstă 5-11 ani, vă rog să îmi răspundeţi oral şi în scris la următoarele întrebări:

• Care este punctul de vedere al ministerului, pe care îl coordonaţi, cu privire la vaccinarea copiilor de 5-11 ani?;
• Care sunt studiile şi statisticile despre efectele adverse ale vaccinului asupra copiilor din categoria 5-11 ani şi care sunt studiile şi statisticile care au determinat achiziţionarea de adrenalină pentru a combate reacţiile alergice severe cauzate de inoculare?;
• Care sunt datele şi statisticile actuale, atât din România, cât şi din alte state ale Uniunii Europene, privind îmbolnăvirile cu SARS-CoV-2 şi rata mortalităţii de COVID în rândul copiilor de 5-11 ani care să justifice demararea vaccinării pentru această categorie de vârstă?;
• Dacă există aceste date sau studii, ce organism sau instituţie din România, din Europa sau din lume a efectuat această cercetare?;
• Ce instituţie, eventual cea producătoare, îşi asumă eventualele efecte adverse ale administrării vaccinului copiilor cu vârsta între 5-11 ani?

Vă rog să trataţi răspunsurile pe care le veţi oferi cu cea mai mare responsabilitate şi transparenţă deoarece vorbim de cea mai vulnerabilă categorie şi de ceea ce avem noi mai valoros - copiii noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Mai avem o interpelare, din partea domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie pentru prezentarea ei.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării este "Reabilitarea Bazei de Atletism a Complexului Sportiv Naţional «Lascăr Pană» şi se adresează Ministerului Tineretului şi Sportului.

Domnule ministru,

După cum v-am informat în repetate rânduri, situaţia Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" necesită atenţia dumneavoastră, dar şi o strategie clară şi coerentă pentru investiţii rapide în reabilitarea infrastructurii sportive din administrare.

Unul dintre obiectivele pentru care ştim că există documentaţie pregătită este baza de atletism din cadrul complexului. Problema în acest moment este identificarea liniei de finanţare sau prioritizarea acestui proiect la CNI.

Baza de Atletism este un obiectiv extrem de important pentru întreg complexul sportiv, atât din punctul de vedere al competiţiilor sportive ce ar urma să aibă loc, cât şi al sportivilor de performanţă. Totodată, comunitatea băimăreană are nevoie de o pistă de atletism reabilitată şi modernă.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată:

• Când va fi reabilitată baza de atletism din cadrul Complexului Naţional Sportiv "Lascăr Pană" din Baia Mare?;
• Ce alte investiţii aveţi în vedere pentru anul 2022 pentru CSN "Lascăr Pană"?:
• Care este strategia de dezvoltare a Complexului Sportiv Naţional din Baia Mare?;
• Când estimaţi că acest complex sportiv din subordinea MTS va ajunge la standarde naţionale şi internaţionale?;
• Cum va fi afectat bugetul de investiţii al ministerului pentru anul următor şi, implicit, al CSN "Lascăr Pană" în lipsa finalizării la timp a strategiei naţionale pentru sport?;

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Am epuizat şi lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în această şedinţă.

Vreau să vă mulţumesc tuturor.

De asemenea, vreau să mulţumesc staffului tehnic.

Seară bună!

Închei aici şedinţa.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.17.