Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm, deci, şedinţa cu sesiunea dedicată răspunsurilor orale la întrebări.

Doamna Intotero Natalia, de la PSD, mi-a comunicat că are comisie; prin urmare, Ministerul Afacerilor Externe este rugat să lase răspunsul în scris.

Urmează apoi răspunsul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, de la AUR.

Este reprezentantul Casei Naţional de Asigurări? (Vociferări.) OK.

Mergem mai departe la Interne, Ministerul de Interne.

Vă rog.

Întrebarea privind "Motivul refuzului intrării la frontieră a etnicului român Milan Iovanovici".

Domnul secretar de stat Adrian Voican.

Vă rog, domnule.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.416A/2022, care are ca obiect motivul refuzului intrării în ţară a etnicului român Milan Iovanovici, raportat la competenţele specifice Ministerului Afacerilor Interne, vă comunicăm următoarele.

Legea nr. 299/2007 stabileşte drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, stabilind, totodată, şi îndatoririle autorităţilor competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează, printre altele, condiţiile în care se poate efectua intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe/de pe teritoriul României.

Datele puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră relevă faptul că, la data de 21 martie 2022, persoana la care faceţi referire s-a prezentat în punctul de trecere a frontierei de stat Porţile de Fier I pentru efectuarea verificărilor specifice la intrarea în România, iar în urma consultării bazelor de date a rezultat faptul că pe numele persoanei în cauză este emisă o semnalare vizând interzicerea intrării pe teritoriul României.

Precizăm faptul că refuzul intrării în România a fost dispus în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002; precum şi faptul că persoana la care faceţi referire are posibilitatea de a solicita încetarea măsurii dispuse sau de a contesta în instanţă actul administrativ.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel este în sală?

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Sau domnul Puşcaşu Lucian-Florin?

Domnul Mircia Chelaru (din sală):

E aici Acatrinei.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Atunci, o să rog din nou Ministerul Afacerilor Interne să răspundă pe subiectul "...problema funcţionării serviciului Permise Auto Suceava".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.539A/2022, având ca obiect "Când veţi rezolva problema funcţionării serviciului Permise Auto Suceava?", precizăm următoarele.

Până la momentul luării măsurilor preventive faţă de unii dintre examinatorii din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava de către instanţa de judecată competentă, serviciul desfăşura activităţi de examinare a candidaţilor în vederea obţinerii permisului de conducere, în medie cu 8 examinatori din totalul de 16 examinatori atestaţi, restul fiind angrenaţi în alte activităţi din cadrul serviciului sau nu au mai desfăşurat activităţi de examinare pe o perioadă mai mare de 2 ani.

Având în vedere situaţia existentă, atât la nivelul Serviciului de Permise Auto Suceava, cât şi la nivel naţional, D.R.P.C.I.V. va continua să asigure suportul necesar, potrivit competenţei, pentru a oferi cetăţenilor servicii de calitate, în limitele impuse de resursa umană disponibilă, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial.

Cu deosebită consideraţie.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

O să vă rog să continuaţi, tot dumneavoastră, şi pentru răspunsul pentru domnul deputat Adrian Giurgiu, văd că e în sală - "Procesul de implementare a noilor cărţi de identitate".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.557A din 2022, având ca obiect "Procesul de implementare a noilor cărţi de identitate", vă comunicăm următoarele.

În cadrul proiectului-pilot de emitere a cărţii electronice de identitate, din data de 8 septembrie 2021, până la data de 2 mai 2022, au fost tipărite 1.919 cărţi electronice de identitate, în baza cererilor depuse la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Cluj-Napoca, începând cu data de 2 august 2021.

În ceea ce priveşte dificultăţile pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a întâmpinat la implementarea proiectului-pilot, precizăm faptul că implementarea proiectului cărţii electronice de identitate, demarat în cadrul proiectului-pilot, presupune testarea funcţionalităţilor noului act de identitate, înainte de punerea efectivă în funcţiune a sistemului de emitere şi de a stabili în ce măsură cartea electronică de identitate răspunde cerinţelor tehnice.

Referitor la timpul estimat pentru finalizarea proiectului-pilot, precizăm că încheierea acestei etape va determina extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional, lucru ce va putea fi posibil ulterior verificării nivelului de satisfacere a cerinţelor cetăţenilor, astfel încât să se poată lua decizii de replicare şi dezvoltare a soluţiilor testate.

Astfel, pentru a asigura eliberarea unui document care să corespundă unor standarde înalte de securitate şi pentru a minimiza riscul de apariţie a unor disfuncţionalităţi este necesară derularea unor activităţi complexe în acest scop, context în care menţionăm că data de la care eliberarea acestor documente se va face, la nivel naţional, va fi anunţată public.

În ceea ce priveşte posibilitatea nerespectării termenului de finalizare a proiectului la nivel naţional, precizăm faptul că proiecţia avută în vedere la acest moment de către D.E.P.A.D.B.D. presupune respectarea termenului de emitere a cărţilor electronice de identitate stabilit de Legea nr. 162/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actelor de identitate ale cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să vă mai rog să lăsaţi în scris răspunsul pentru domnul Badea, privind operaţiunea de kompromat împotriva doamnei Emilia Şercan, pentru că nu este aici domnul deputat.

Şi o să vă rog să mai răspundeţi de la microfon pentru domnul Dămureanu Ringo, care e prezent în sală - "Manifestarea de forţe de tip stat poliţienesc agresor la Marşul şi Mitingul paşnic pentru Pace şi Libertate din Bucureşti, 27 februarie 2022".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3.987A/2022, având ca obiect "Manifestarea de forţe de tip stat poliţienesc agresor la Marşul şi Mitingul paşnic pentru Pace şi Libertate din Bucureşti, 27 februarie 2022", precizăm următoarele.

Efectivele angrenate în activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, în data de 27 februarie 2022, au fost repartizate pentru a desfăşura activităţi curente de patrulare pedestră sau auto pe itinerare stabilite în funcţie de evoluţia criminalităţii şi pentru a asigura respectarea normelor rutiere, respectiv fluidizarea circulaţiei, tronsonul Ploieşti-Bucureşti având de mulţi ani un trafic aglomerat.

Pe parcursul desfăşurării protestelor, în dinamică, în funcţie de mărimea numărului de participanţi la mitingul în cauză, efectivele de poliţişti au fost suplimentate şi au desfăşurat activităţi de menţinere a ordinii publice şi de asigurare a siguranţei rutiere, atât a participanţilor la adunarea publică, cât şi a persoanelor neparticipante.

Persoanele civile paşnice şi conducătorii autocarelor şi microbuzelor care au transportat participanţi la manifestaţia publică din data de 27 februarie 2022 nu au fost sancţionaţi contravenţional.

Pentru situaţiile în care au fost constatate încălcări ale prevederilor legale, cu ocazia protestului din data de 27 februarie 2022, efectivele de jandarmi au aplicat 31 de sancţiuni contravenţionale.

De asemenea, menţionăm faptul că nu au fost implicate structuri de acţiuni speciale care să aparţină Poliţiei Române ori Jandarmeriei Române.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul Ministerului Afacerilor Interne poate avea asupra sa mijloacele din dotare, necesare executării misiunilor, conform legii.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am încheiat cu Ministerul de Interne.

Revenim la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Domnule preşedinte,

Aş dori să intervin.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Nu sunt absolut deloc mulţumit de răspunsul pe care l-aţi dat, pentru că acolo sunt întrebări punctuale şi nu aţi răspuns absolut deloc în ceea ce priveşte cifrele care vi s-au cerut.

Este dreptul nostru, ca parlamentari, reprezentanţi aleşi ai poporului, ai celor care plătesc impozite şi taxe, să ştim exact ce forţe, numeric, cantitativ, câte ore a mers elicopterul să survoleze participanţii.

Vă rog să reformulaţi, pentru că nu este cazul să scriem noi o nouă cerere, aveţi acolo toate întrebările la care solicităm răspuns.

Deci nu sunt mulţumit de răspuns şi solicit reformularea răspunsului.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Doamna vicepreşedinte Adela Cojan, răspuns pentru domnul Dămureanu Ringo, de la AUR - "Procedura de decontare a unei facturi aferente serviciilor medicale, în urma unei internări a unui pacient român cu COVID la un spital din Germania".

Vă rog, doamnă.

Doamna Adela Cojan (vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate):

Bună ziua!

Asiguratul a fost internat în luna martie, într-un spital din Germania; nu a prezentat Cardul European de Asigurări de Sănătate. În această situaţie, trebuia ca asiguratul sau un membru al familiei sau o persoană împuternicită în acest sens să depună la Casa de Asigurări de Sănătate o cerere, în formatul prevăzut în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale, pentru a se elibera formularul E126. După efectuarea înregistrării cererii, Casa de Asigurări de Sănătate procedează la analiza acesteia, verificând statutul de asigurat al persoanei şi analizând documentele de plată, din punctul de vedere al clarităţii conţinutului.

În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile enumerate anterior, Casa de Sănătate demarează procedura privind utilizarea formularului E126, în vederea rambursării. După primirea răspunsului, la formularul E126, din partea Casei de Asigurări de Sănătate din Germania, Casa de Asigurări din România întocmeşte nota de calcul pentru rambursarea contravalorii serviciilor medicale de care a beneficiat asiguratul nostru, apoi Casa Judeţeană solicită Casei Naţionale prevedere bugetară pentru rambursarea acestor servicii.

În situaţia în care Casa de Asigurări de Sănătate constată neîndeplinirea condiţiilor pe care vi le-am enumerat mai sus, cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale nu este aprobată.

În cazul de faţă, mergând către instituţia competentă din ţara noastră, am aflat că pacientul respectiv s-a întors din Germania după ce a fost internat în situaţie de urgenţă; în luna mai i-a fost eliberat un certificat provizoriu de asigurări de sănătate. Am scris către Casa de Asigurări de Sănătate din Germania şi am solicitat spitalului respectiv, unde a fost internat pacientul, să anuleze factura de plată emisă pentru pacient şi să o trimită către Casa de Asigurări a landului din Germania unde se află spitalul în care a fost internat pacientul. Încă nu s-a primit răspunsul.

Urmând aceste proceduri, contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat pacientul poate fi rambursată de România.

Au fost transmise aceste informaţii către petent.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Doamna Adela Cojan:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Ministerul Finanţelor.

Dacă sunt în sală domnii deputaţi Acatrinei sau Puşcaşu? Nu sunt?

Atunci, o să vă rog să lăsaţi răspunsurile în scris.

Şi mergem la Ministerul Dezvoltării.

Din nou, domnii Acatrinei sau Puşcaşu, de la AUR? Înţeleg că nu sunt în sală, da?

Mergem mai departe.

O să-i rog pe domnii secretari de stat să lase răspunsurile în scris.

Ministerul Dezvoltării, domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, de la PSD? Este în sală, e prezent.

Atunci, o să-l rog pe domnul Claudiu-Vasile Răcuci, secretar de stat, să răspundă la întrebarea...

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la solicitarea privind comunicarea listei detaliate a proiectelor declarate eligibile pentru fiecare unitate din Botoşani şi judeţul Botoşani, vreau să vă spun că aceste liste sunt în faza de evaluare şi vor fi disponibile pe site-ul ministerului în momentul când vor fi finalizate. Atât ceea ce înseamnă infrastructură canalizare-apă, cât şi ceea ce înseamnă reţelele de gaze.

Referitor la normele metodologice pentru aplicarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" şi standardele de cost - au fost stabilite prin ordine ale ministrului dezvoltării.

În ceea ce priveşte asigurarea surselor de finanţare pentru Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", vă facem precizarea că s-a modificat această sumă, de la 50 de miliarde de lei, la 65 de miliarde de lei, fiind împărţită astfel:

• 22.500.000 mii lei pentru categoriile de investiţii prevăzute la art. 4;
• 30.000.000 mii lei pentru categoriile de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1); aici intră infrastructură, trotuar, asfalt, podeţe, poduri;
• Şi 13.000.000 mii lei pentru reţelele de gaze.

Vă mulţumesc.

Aveţi detaliat aici tot acest răspuns.

Vă rog să-l luaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnul Petreţchi de la minorităţi? Este în sală. Atunci, o să vă rog, domnule Răcuci, să răspundeţi la "Stadiul proiectelor depuse de UAT Moldova-Suliţa, judeţul Suceava".

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

UAT Comuna Moldova-Suliţa din judeţul Suceava a depus, conform prevederilor legale, cererea de includere la finanţare, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", a obiectivelor de investiţii "Modernizare infrastructură rutieră în comuna Moldova-Suliţa" şi "Modernizare drum comunal pârâul Suliţei din satul Moldova-Suliţa, comuna Moldova-Suliţa".

Cele două cereri de finanţare depuse de UAT Comuna Moldova-Suliţa pentru obiectivele de investiţii menţionate mai sus sunt în analiză, în vederea includerii în program în cadrul judeţului Suceava. Precizăm că această analiză nu a fost încă finalizată.

După finalizarea acestor proiecte, practic, toate listele eligibile vor fi puse la dispoziţia UAT-urilor şi a celorlalţi cetăţeni pe site-ul ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mergem mai departe la Ministerul Educaţiei.

Îl invit pe domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu. Un răspuns pentru domnul deputat Petreţchi Nicolae - "Perspectivele educaţionale ale elevilor ucraineni refugiaţi".

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.599A din 2022, având ca obiect "Perspectivele educaţionale ale elevilor ucraineni refugiaţi", vă comunicăm următoarele.

Prevederile Anexei nr. 2 la Ordonanţa nr. 3.363 din 2022 stabilesc moduri de înscriere ca audienţi la cursurile unităţilor de învăţământ a minorilor aflaţi în situaţii deosebite, care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi intraţi pe teritoriul României.

Referitor la problematica admiterii, precizăm că la Ministerul Educaţiei se află în proces de elaborare un demers legislativ de urgenţă pentru clarificarea tuturor aspectelor metodologice privitoare la parcursul şcolar al tuturor elevilor şi studenţilor proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, intraţi pe teritoriul României, prin urmare, şi a celor care ar putea urma cursurile unui liceu de muzică sau ale altui liceu cu profil artistic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu.

Răspunsurile de la Ministerul Sănătăţii se vor depune în formula scrisă.

Mergem mai departe la Ministerul Energiei.

Sunt mai multe întrebări ale domnului deputat Lazăr Ion. El este în sală.

Avem reprezentant de la Energie.

Vă rog.

Sunt 3 întrebări, pentru domnul deputat Lazăr - "Stadiul de implementare a proiectului BRUA", "Termenele asumate de Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. pentru investiţiile prevăzute în cadrul Strategiei SNGN ROMGAZ S.A. 2021-2030" şi "Stadiul lucrărilor la obiectivele de investiţii aparţinând Societăţii «Hidroelectrica» - S.A.".

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domn deputat,

Referitor la "Stadiul de implementare a proiectului BRUA".

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. funcţionează sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, astfel încât vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră instituţiei respective.

Referitor la cel de-al doilea set de întrebări - "Stadiul lucrărilor la obiectivele de investiţii aparţinând Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale «Hidroelectrica» - S.A.

Prima întrebare - "Care este stadiul de execuţie a hidrocentralelor amplasate în localităţile Dumitra - Hunedoara şi Bumbeşti Jiu - Gorj?

Stadiul fizic actual de realizare a obiectivului de investiţii "Amenajări hidroenergetice ale râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti Jiu" este de 88,9%, respectiv treapta Dumitra - 98,5%, treapta Bumbeşti - 80%.

Am să vă dau răspunsurile pe scurt, domnule deputat, dacă sunteţi de acord?

"2. Care este stadiul de execuție a hidrocentralei ce este amplasată în localitatea Răstoliţa - Mureş?"

Lucrările pentru realizarea Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa, Etapa I, sunt realizate în proporţie de 90%.

"3. Care sunt cauzele pentru care aceste obiective de investiții nu a fost date în folosinţă?"

Principalele cauze pentru care aceste obiective de investiții nu au fost date în folosinţă sunt:

- Lipsa avizului Gărzii Forestiere Braşov, din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; şi

- Lipsa Hotărârii de Guvern de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional.

Ştiţi că între timp a fost dată această lege, dar ea este atacată acum la Curtea Constituţională.

"4. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Acum, toate proiectele de investiţii care vizează acest... să spunem, proiect de scoatere din ariile protejate ar putea fi finalizate la finalul anului 2024, dacă acestea s-ar mişca repede.

"5. Care este stadiul de execuție a obiectivul de investiții «Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sector Subcetate - Simeria?"

Centrala Hidroenergetică Subcetate este în proporţie de 98,3% executată; CHE Plopi - executat 100%; CHE Bretea - executat 100%; CHE Strei - executat 0%; CHE Călan - 0%, CHE Băcia - 3,7%; CHE Simeria - executat 1%.

"6. Care sunt cauzele pentru care aceste hidrocentrale amplasate în localităţile Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia şi Simeria nu au fost date în folosinţă?"

Toate aceste microhidrocentrale sunt propuse a fi supuse abandonului, acest lucru fiind motivat de faptul că nu sunt eficiente, conform analizelor economico-financiare efectuate de proiectanţi şi de companie. Mă refer la cele 4 care sunt sub procentul de 4% executate.

"7. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Dat fiind faptul că aceste investiţii se află... sau sunt propuse a fi supuse abandonului, acestea prevăd sistarea lucrărilor în rest de executat pe sectorul Strei - Simeria.

"8. Care este stadiul de execuție al centralei hidroelectrice Galu din cadrul Obiectivului de investiții «Amenajare hidroenergetică a râului Bistriţa, sector Borca - Poiana Teiului?"

În anul 2019, Hidroelectrica a elaborat studiul de fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici, în condiţiile abandonării lucrărilor efectuate la treapta Galu şi finalizării treptei Poiana Teiului, documentaţie transmisă ministerului, în vederea iniţierii proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici în varianta optimizată, respectiv în condiţiile abandonării lucrărilor efectuate la treapta Galu.

"9. Care sunt cauzele pentru care lucrările la acest obiectiv de investiții au fost sistate?"

În urma analizei tehnico-economice efectuate în cadrul Hidroelectrica se constată că scenariile luate în calcul, care prevăd realizarea treptei Galu şi finalizarea treptei Poiana Teiului, conform proiectului iniţial, sunt nerentabile din punct de vedere economic, fiind recomandată sistarea lucrărilor rest de executat pe treapta Pârâul Pantei Galu şi închiderea investiţiei după treapta de cădere deja realizată.

"10. Când se estimează darea în exploatare a acestui obiectiv de investiții?"

Obiectivul Centralei Hidroenergetice Poiana Teiului a fost dat în exploatare în anul 2004. Pentru treapta Poiana Teiului mai sunt de realizat lucrări de regularizare a albiei râului Bistriţa aval de Barajul Topoliceni şi redarea în circuitul agricol a terenului ocupat temporar de organizarea de şantier, socială şi tehnologică.

"11. Care este stadiul de execuție la centralele hidroelectrice amplasate în localităţile Câineni - Vâlcea şi Lotrioara - Sibiu?"

Treapta Centrala Hidroenergetică Câineni este executată în proporţie de 20%.

Treapta Centrala Hidroenergetică Racoviţa - executată în proporţie de 95%.

"12. Care sunt cauzele pentru care lucrările la aceste obiective de investiții au fost sistate?"

Cauza pentru care aceste investiţii nu s-au realizat este de natură economică, obiectivele dovedindu-se a fi ineficiente.

"13. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Având în vedere lucrările executate la treapta CHE Lotrioara şi la treapta Câineni, Hidroelectrica are în curs elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea în variantă optimizată a treptelor Lotrioara şi Câineni.

La întrebările 14 şi 15 - "Care este stadiul de execuție al centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti?", "Când se estimează darea în exploatare a acestui obiectiv de investiții...?"

Potrivit scenariilor care au stat la baza elaborării documentului programatic privind Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj devin oportune în mixul de capacităţi din Sistemul Energetic Naţional după anul 2030.

Scenariile estimează capacităţi cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2050, cu variaţii între 850 MW şi 1.100 MW.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Înţeleg că domnii Acatrinei şi Puşcaşu nu sunt în sală. Deci răspunsul privind solicitarea redeschiderii Minei Crucea vă rog să-l lăsaţi în scris.

Iar pentru celelalte întrebări, ale domnului Şlincu şi ale domnului Tuhuţ, înţeleg că aţi solicitat amânare.

Prin urmare, încheiem cu Ministerul Energiei.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul secretar de stat Bogdan-Radu Balanişcu, dacă este prezent? Da? OK.

O să vă rog să răspundeţi domnului Dămureanu Ringo, care este în sală - "Cât este de poluat aerul din municipiul Craiova?".

Sunt mai multe, de fapt - "Parcurile fotovoltaice în judeţul Dolj"...

Acestea sunt cele două pentru domnul Dămureanu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Cu permisiunea dumneavoastră, n-aş da curs la toată documentaţia, ci, mai degrabă, să vă spun, să spicuiesc din răspunsul formulat şi să precizez faptul că principalele surse de emisii ale indicatorilor monitorizaţi au fost traficul rutier intens în aproape toate zonele orăşeneşti - sistemul de monitorizare a aerului este un sistem standardizat, îl putem urmări şi pe site-ul pus la dispoziţie la nivel european. Fiecare dintre aceşti senzori sunt montaţi în diferite zone, astfel încât să se poată să se ridice valorile în funcţie de specific - zonă industrială, zonă rezidenţială şi aşa mai departe.

Spuneam că sursele principale - traficul intens, încălzirea rezidenţială, arderi în industria de producere energie electrică şi termică, şantierele cu materiale... şantierele de pe raza municipiului; surse locale necontrolate, cum ar fi: arderea diferitelor materiale sau deşeuri; suspensia pulberilor, în condiţii de salubrizare ineficientă; antrenări de pulberi provenite de pe haldele de cenuşă şi terenuri descoperite din oraş, din apropierea oraşului.

Datele pot fi monitorizate în timp real.

Aveţi la dispoziţie şi grafice cu valorile înregistrate.

O altă precizare ar fi că ozonul, poluant secundar a cărui formare în atmosferă depinde foarte mult de condiţiile climatice, respectiv de radiaţia solară, temperaturile ridicate din sezonul de primăvară-toamnă şi de existenţa, în principal, a precursorilor de natură organică şi a oxizilor de azot, a fost monitorizat şi a înregistrat la staţia Breasta de pe DJ5, numerotată DJ5, şi a avut un număr de depăşiri ale valorilor-ţintă pentru sănătatea umană mai mare decât numărul-limită de depăşiri admise.

Toate informaţiile vi le pun la dispoziţie, ca să eficientizăm... timpul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe la răspunsul pentru domnul deputat Dan Şlincu, de la PSD - "Cum veţi gestiona managementul deşeurilor, astfel încât să atingeţi ţintele de reciclare asumate de ţara noastră la nivelul Uniunii Europene".

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Bună ziua, domnule deputat!

La fel, cu permisiunea dumneavoastră, că materialul este un pic mai amplu, aş spicui şi aş preciza faptul că principalele obiective ale PNG-ului sunt:

• Caracterizarea situaţiei actuale în domeniu, adică cantităţi de deşeuri generate şi gestionate, instalaţii existente; precum şi
• Identificarea problemelor care cauzează un management ineficient al deşeurilor;
• Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pe baza prevederilor legale, a obiectivelor strategice stabilite prin Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor; precum şi
• Identificarea necesităţilor investiţionale.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă informez că la nivelul ministerului puteţi... sunt făcute publice informaţii cu privire la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională şi obiectivele îndeplinite pentru perioada 2008-2019, şi acestea sunt disponibile pe un link de site.

Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare, o ţintă greu de atins - şi o recunoaştem - pentru ţara noastră, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale şi cu importurile ilegale de deşeuri. Aceasta presupune o provocare pentru România, adică reducerea până la 10% a cantităţii de deşeuri municipale depozitate până în 2035.

În prezent, românii depozitează aproximativ 70% din gunoiul pe care îl produc, în timp ce media europeană este de doar 24%, deci avem mult de recuperat din această perspectivă.

De asemenea, în sensul întrebării dumneavoastră, ministerul desfăşoară mai multe programe şi acţiuni, unul dintre acestea este "Curăţăm România", care tocmai a fost prelungit până la finalul lunii mai, program prin care încercăm să încurajăm UAT-urile pentru partea de ecologizare.

Precizăm faptul că tot ceea ce înseamnă parte de deşeuri pe raza U.A.T.-urilor este în responsabilitatea acestora.

Dacă mai sunt alte informaţii, vă pot sta la dispoziţie, detaliem, ca să eficientizăm timpul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Întrucât domnul deputat Adrian Giurgiu nu mai este în sală, o să vă rog să lăsaţi răspunsul scris în ceea ce priveşte întrebarea Domniei Sale privind exploatarea forestieră şi...

De asemenea, domnul Daniel Ghiţă văd că nu se află în sală, o să vă rog, în scris, şi pentru dânsul, să lăsaţi răspunsul.

Domnul deputat Botez Mihai? Nu este nici el prezent.

Nici domnul Giurgiu Adrian.

În acest moment se încheie sesiunea de răspunsuri orale la întrebări.