Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 2, 2023
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.67/2023
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 2, 2023 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 2, 2023
![]() |
12. | Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului. | |||
![]() | |||||
| ................................................ | |||||
|
|
Domnul deputat Rusu, neafiliat, este prezent? Nu. Maria Horga, PNL, nu este. Victor Ilie, nu este nici el. Anamaria Gavrilă. Domnul Moşteanu. Domnul Cosmin Şandru. Adrian Giurgiu. Domnul Ghiţă, de la PSD, nu este. Florian Neaga, PSD. Ionel Floroiu, PSD. Mircea Roşca, PNL. Francisc Tobă, Constantin Şovăială, neafiliaţi? Văd că lipsesc şi dânşii. Natalia Intotero, PSD? Dorel Acatrinei şi Lucian Puşcaşu, de la AUR, nu sunt. |
||||
|
|
|
Domnul deputat Grădinaru, Huţu, Alda? Vă rog, domnule deputat. |
|
||
|
|
Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare către domnul ministru Marius Budăi, ministrul muncii şi solidarităţii sociale. Obiectul interpelării - "Drepturile persoanelor cu handicap din România". Stimate domnule ministru, În România anului 2023, există aproape 900.000 de persoane cu handicap, români vulnerabili care trăiesc în suferinţă, în sărăcie şi în izolare, uitaţi de societate şi de autorităţi. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: - Există vreo statistică recentă efectuată în mandatul dumneavoastră de ministru, care să studieze şi să consemneze calitatea vieţii pentru persoanele cu dizabilităţi din România şi condiţiile de trai ale acestora?; - Există o strategie care să garanteze facilitarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii?; - Există un plan aplicabil pentru creşterea fondurilor acordate persoanelor cu dizabilităţi, în contextul în care România se află sub media europeană în privinţa procentului de cheltuieli adresat persoanelor vulnerabile?; - Deşi dispun de o muncă în condiţii grele, de ce suma lunară încasată de un asistent îngrijitor în România nu depăşeşte salariul minim pe economie?; - Ce procent din fondurile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-a acordat, în anul 2022, modernizării instituţiilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi şi instruirii asistenţilor în îngrijirea acestora? Solicit să demaraţi efectuarea unei analize, la nivel naţional, a necesităţilor persoanelor cu handicap, pentru a stabili noi măsuri conforme cu nevoile şi neajunsurile fizice, cât şi financiare ale acestora. Solicit răspuns scris şi oral. Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat, AUR, Botoşani. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
||||
|
|
|
Mergem mai departe. Huţu, Alda? Vă rog. Alexandra Huţu? (Vociferări.) |
|
||
|
|
Mulţumesc. Interpelarea mea este adresată Ministerului Tineretului, Familiei şi Egalităţii de Şanse, doamnei ministru Gabriela Firea. Stimată doamnă ministru, Este important că iniţiativele pe care le-aţi propus au fost materializate în programe concrete, cu utilitate socială, atât pentru sprijinirea familiilor care îşi doresc copii, dar nu pot avea, din motive medicale, precum şi pentru posibilitatea oferită tinerilor să investească în propria formare profesională, să achite tratamente medicale, dar şi pentru susţinerea familiilor cu resursele necesare pentru plata activităţilor extraşcolare ale copiilor sau achiziţionarea de aparatură ori instrumente pentru formarea vocaţională. În urma deciziei pe care aţi luat-o, de extindere a celor 3 programe, "Programul social pentru creşterea natalităţii", "Family Start" şi "Student Invest", ca rezultat al numărului mare de solicitări pe care le-aţi primit din partea populaţiei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: - În cadrul "Programului social pentru creşterea natalităţii", care este numărul de contracte semnate, de vouchere emise şi de servicii medicale decontate până la data de 1 mai 2023, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, detaliat pentru fiecare judeţ în parte?; - Care este numărul de beneficiari care au solicitat, dar şi numărul celor cărora li s-au aprobat împrumuturile cu dobândă subvenţionată de stat, evidenţiat distinct pentru programele "Student Invest" şi "Family Start"? Vă solicit situaţia detaliată până la data de 1 mai 2023, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pe fiecare judeţ în parte. De asemenea, dacă există o inventariere a tipurilor de cheltuieli solicitate de beneficiari în cadrul acestor ultime două programe, vă rog să le detaliaţi, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pentru fiecare judeţ. Şi ultima întrebare: - Care este data estimativă de adoptare în Guvern şi transmitere către Parlament a programelor anunţate pentru sprijinirea familiilor în ceea ce priveşte creşterea copiilor? Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Adrian Alda? |
||||
|
|
|
Miroslav Petreţchi? Vă rog, domnule deputat. |
|
||
|
|
Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României. Obiectul interpelării - "Situaţia procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş". Stimate domnule prim-ministru, Deşi face obiectul unor politici clare, restituirea dreptului de proprietate a cetăţenilor păgubiţi de regimul comunist se realizează dificil, de multe ori procedurile fiind îngreunate chiar de reprezentanţii instituţiilor care, cel puţin în teorie, trebuie să le soluţioneze. Un astfel de caz mi-a fost semnalat la data de 28 aprilie a.c., în cadrul şedinţei de Consiliu Local al comunei Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş, comună cu populaţie majoritară ucraineană. Mai exact, reprezentanţii primăriei susţin că lucrările Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sunt îngreunate de refuzul Ocolului Silvic Poieni, de a desemna reprezentanţi în vederea punerii în posesie a suprafeţelor de teren forestier pentru care au fost emise hotărâri ale Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureş, prin care au fost validate 44 de poziţii din Anexa nr. 37, cu suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră, având amplasamente neschimbate. Mai mult, după susţinerile reprezentanţilor primăriei, reprezentanţii Ocolului Silvic îşi motivează poziţia susţinând că terenurile trebuie trecute din domeniul public în domeniul privat al statului, deşi validările sunt pe vechile amplasamente, iar unele sunt realizate în baza sentinţelor judecătoreşti. Urmare a Deciziei nr. 395 din 13 iunie 2017 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist din România, prevederile legale sunt constituţionale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă în domeniul privat al statului. Conform Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia judeţeană de fond funciar soluţionează dosarele care vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră, doar în situaţia în care acestea sunt situate pe vechile amplasamente, ale foştilor proprietari, iar stabilirea vechiului amplasament al suprafeţei de teren se va realiza de către comisia locală, în colaborare cu reprezentantul ocolului silvic de la locul situării terenurilor. Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, precum şi dacă situaţia de mai sus se regăseşte şi în alte judeţe ale ţării. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Vasilică Toma, de la PSD, nu este. Raisa Enachi, AUR, nu este. Brian Cristian, USR. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Brian Cristian (din sală): Domnul deputat... înaintea mea. |
|||||
|
|
OK. |
||||
|
|
|
Vă rog, domnule Şlincu, v-a cedat locul colegul meu, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată ministrului antreprenoriatului şi turismului, domnului Constantin-Daniel Cadariu. Stimate domnule ministru, Conform ultimului raport al Comisiei Europene, micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa, cu privire la dificultatea de a găsi noi clienţi, costul ridicat al forţei de muncă şi recrutarea din ce în ce mai greoaie a specialiştilor. De asemenea, antreprenorii români constituiţi în Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România sunt nemulţumiţi de faptul că Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a demarat până acum niciunul dintre cele 12 programe de finanţare destinate mediului de afaceri privat, programe aprobate prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pentru anul 2023. Vă rog să-mi comunicaţi care sunt cauzele care au dus la amânarea acestor programe şi să-mi transmiteţi, pentru fiecare dintre acestea, data la care vor fi lansate oficial şi când antreprenorii vor putea aplica. Mă refer la o serie de scheme de finanţare a antreprenorilor, care sunt bugetate în anul 2023, cele mai importante fiind Programul de Microindustrializare, bugetat cu 85 de milioane de lei, şi Programul Comerţ-Servicii, bugetat cu 74,5 milioane de lei. Totodată este vorba şi de o nouă ediţie, pe 2023, a Programului Start-up Nation, care ar avea disponibil un buget de 2,2 miliarde de lei, credite de angajament şi 1 miliard de lei, credite bugetare. În acelaşi timp vă rog să-mi explicaţi de ce niciun program din anii precedenţi nu a fost dus la capăt şi niciun program nou nu este în curs de implementare. Aşa cum ştiţi, mediul de afaceri este cel care contribuie la bugetul de stat şi trebuie tratat cu respect, ca urmare a faptului că IMM-urile reprezintă 90% din economia ţării noastre. Solicit răspuns în termen legal. Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
||||
|
|
|
Şi ultima interpelare de astăzi, domnul Brian Cristian. Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează lui Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, şi are ca obiect "Investiţii în energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş". Domnule ministru, Aeroportul Maramureş reprezintă o componentă importantă a infrastructurii de transport din regiunea Maramureş, având o importanţă strategică nu doar pentru regiune, ci şi pentru întreaga ţară. Aeroportul facilitează transportul de mărfuri şi persoane, având un impact semnificativ asupra economiei locale şi naţionale. Însă o dezvoltare sustenabilă a aeroportului trebuie să aibă în vedere şi protecţia mediului înconjurător şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Investiţiile în energie regenerabilă pot fi o soluţie eficientă şi necesară pentru a reduce emisiile de CO2 şi pentru a asigura o funcţionare mai sustenabilă a aeroportului. Prin utilizarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, aeroportul îşi poate reduce semnificativ costurile cu energia electrică, ceea ce va determina un impact pozitiv asupra bugetului de funcţionare. Mai mult decât atât, investiţiile în energie regenerabilă pot aduce şi venituri suplimentare, prin vânzarea surplusului de energie produsă, astfel încât aeroportul poate să îşi amortizeze investiţiile mai rapid. Pe termen lung, prin reducerea costurilor cu energia electrică, aeroportul va deveni mai competitiv, fiind capabil să ofere tarife mai mici pentru companiile aeriene, ceea ce poate determina creşterea traficului de pasageri şi marfă şi, implicit, o creştere a veniturilor. În plus, investiţiile în energie regenerabilă pot consolida poziţia Aeroportului Maramureş în domeniul aviaţiei verzi şi sustenabile, ceea ce poate atrage noi parteneri şi investitori, generând noi oportunităţi economice pentru zonă. La nivelul administraţiei locale din Maramureş s-a exprimat deja interesul pentru a dezvolta componenta de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş. În acest sens s-a alocat deja o parcelă, la iniţiativa consilierilor judeţeni USR, o parcelă de teren în perimetrul aeroportului, pentru a fi utilizată pentru instalaţiile de producţie energetică. Însă, pentru a duce la îndeplinire obiectivul, e nevoie să identificăm surse de finanţare potrivite şi suficiente. Astfel, considerăm că ministerul dumneavoastră este unul dintre actorii relevanţi care poate sprijini proiectul judeţului Maramureş. Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, motiv pentru care există multiple finanţări pentru acesta. Programe precum RePowerEU sau Fondul European pentru Dezvoltare Regională sunt doar câteva exemple în acest sens. Ne dorim să identificăm soluţia potrivită pentru proiectul Maramureşului, luând în considerare inclusiv aceste programe de finanţare europeană. De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată: 1. Care este nivelul de finanţare europeană disponibil pentru proiecte de dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă şi cum se stabileşte acest nivel de finanţare?; 2. Care sunt programele în derulare sau viitoare, la nivelul ministerului dumneavoastră, pentru dezvoltarea capacităţilor de energie regenerabilă în instituţiile publice din România?; 3. Ce programe de finanţare europeană sunt disponibile pentru proiecte de dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş?; 4. Există fonduri disponibile pentru proiecte de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş care pot fi combinate cu alte surse de finanţare?; Şi 5. Luaţi în considerare lansarea de programe pentru dezvoltarea capacităţilor de energie regenerabilă destinate obiectivelor de importanţă strategică economică regională sau locală? Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal. Brian Cristian, deputat, USR, Maramureş. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Am epuizat lista colegilor înscrişi la interpelări. Încheiem şedinţa din această zi. La revedere!
|
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 17.34. |
|||||
![]() |





