Parliamentary debates

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Continuăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa de astăzi, 27 octombrie 2025.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL? Nu este.

Alexandru-Iulian Muraru, PNL? Nu este.

Andrei Csillag, neafiliat.

Anamaria Gavrilă, POT.

Codruţa-Maria Corcheş.

Tudor Ionescu, SOS.

Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Mihai-Adrian Ţiu, SOS.

Florin Caragaţă, SOS.

Sorin-George Oltenaşu, SOS.

Marian Mina, PSD.

Gheorghe-Valentin Răducea, POT.

Gheorghe-Daniel Georgescu, PSD.

Romeo-Daniel Lungu, PSD.

Simona-Elena Macovei, SOS România.

Ilie Toma, PSD.

Domnul Ilie Toma (din sală):

E prezentare sau răspunsuri?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aveţi notat la interpelări, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bun. Îmi daţi voie să vorbesc?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog, aveţi cuvântul, sigur.

Domnul Ilie Toma:

Interpelarea este depusă.

Bănuiesc că din numărul de acolo nu reiese exact, dar ştiu despre ce este vorba.

Este o iniţiativă bună, zic eu - am vorbit cu cei de la ministerele de resort -, face parte din atragerea de fonduri europene. Este pe modelul celor de la Ministerul Învăţământului, unde, pe o anumită directivă, au fost construite 306 creşe în România, pe acelaşi model, cu aceeaşi arhitectură, acelaşi proiect. Deci treburile merg mult mai repede dacă sunt pe acelaşi calapod. Iar, în momentul inaugurării unei astfel de creşă, eu m-am gândit la următorul lucru: de ce nu am putea face şi cămine pentru persoane vârstnice? Cămine pentru persoane vârstnice, exact pe acelaşi model; evident, pe o altă procedură, pe deschiderea unui exerciţiu financiar nou, în ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, din 2028 încolo, fapt pentru care şi această interpelare am făcut-o mai mult ca un dialog între mine şi ministere, între colegii mei, care ne-am gândit la lucrul ăsta, ca să modificăm legislaţia şi a face lucruri, zic eu, cât mai bune. Pentru că - haideţi să ne gândim cinstit şi corect - sunt convins că în România va fi nevoie de cât mai multe locuri pentru persoane vârstnice.

Şi căminele astea vor fi pe trei paliere - aşa am deschis această interpelare, ca să-mi spună cât mai exact ministerele de resort - este vorba despre Dezvoltare, despre Fonduri Europene, despre Finanţe şi despre Muncă, dacă bine îmi amintesc eu. Să ne spună cât mai exact unde trebuie modificată legislaţia, ce trebuie făcut, astfel încât să fie create cămine pentru persoane vârstnice, pe trei paliere:

1. Persoanele care sunt singure şi nu se pot administra, ştiu eu, individual, din cauza vârstei;

2. Îngrijirile paliative;

Şi 3. Îngrijirile pentru persoanele cronice.

Cu toţii vom avea nevoie de astfel de lucruri.

Şi, mai mult, vreau să mai iniţiez încă un astfel de proiect şi să... zic eu, interpelare, la început, pentru că am nevoie de sprijinul ministerelor, să-mi explice exact ce trebuie modificat în legislaţie, astfel încât să facem şi centre de adicţie.

Astea zic eu că sunt cele mai mari probleme la ora actuală în societate, problemele sociale. O să fac referire directă la secţiunea unde mă refer - căminele pentru persoane vârstnice şi căminele pentru persoane cu adicţie.

Sunt lucruri care am crezut cu toţii, în România, că se vindecă de la sine, dar nu a fost aşa ceva.

Deci, hai să punem cu toţii umărul să găsim modalitatea şi procedura legislativă să atragem fonduri europene, pentru că sunt fonduri europene pentru aşa ceva, am vorbit şi cu doamna comisar european Roxana Mînzatu, trebuie doar să lucrăm, iar ministerele să fie atente.

Şi să ştiţi că de la toţi domnii miniştri, care reprezintă în funcţie la ora actuală ministerele de resort, am primit o deschidere largă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora Tasica-Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul sau, mă rog, obiectul interpelării mele este "Utilizarea ketaminei în gestionarea câinilor fără stăpân".

Este o interpelare mai mult adresată ANSVSA-ului.

Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere responsabilităţile ANSVSA în domeniul siguranţei medicamentelor veterinare şi al gestionării sănătăţii animalelor şi, totodată, datorită suspiciunilor ridicate de cetăţeni cu privire la traficul de ketamină care are ca sursă de provenienţă cabinetele veterinare şi centrele sau adăposturile de gestionare a câinilor fără stăpân, vă solicit să îmi comunicaţi următoarele informaţii:

1. Cantitatea totală de ketamină utilizată la nivel naţional în perioada 2024-2025 privind activităţile legate de capturarea, tranchilizarea, eutanasia şi gestionarea câinilor fără stăpân.

2. Situaţia detaliată, pe judeţe sau UAT-uri, privind utilizarea ketaminei în scopurile menţionate.

3. Care sunt procedurile oficiale şi cadrul legal aplicabil privind utilizarea ketaminei de către serviciile de ecarisaj sau de către medicii veterinari implicaţi în gestionarea câinilor fără stăpân, pe teren, în cabinete veterinare şi în centre sau adăposturi?

4. Vă rog să îmi comunicaţi dacă există mecanisme de monitorizare şi control pentru a preveni eventualele abuzuri sau utilizarea neconformă a ketaminei în acest context, care sunt acestea şi cum sunt efectuate verificările?

Consider că aceste date sunt esenţiale pentru a înţelege modul în care este aplicată legislaţia privind protecţia animalelor, siguranţa utilizării produselor farmaceutice cu regim special şi pentru a înţelege cum ajung aceste produse pe piaţa neagră din România, întrucât cetăţenii reclamă faptul că ketamina folosită în adăposturile publice, în realitate, nu este folosită pentru a eutanasia animalele din aceste centre de exterminare, ci de fapt este traficată pe piaţa neagră.

Având în vedere importanţa subiectului şi necesitatea unei aplicări riguroase a legislaţiei, vă solicit un răspuns detaliat, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Dacă nu este prezent, mergem mai departe.

Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Ion...

Domnul Cristian-Alexandru Popa (din sală):

Prezent!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare privind "Delimitarea zonelor de protecţie strictă, propuse în cadrul proiectului de implementare a Strategiei europene pentru biodiversitate 2021-2030, şi impactul acestora asupra comunităţilor locale".

România are o datorie clară, ca stat membru al Uniunii Europene, de a contribui la obiectivele asumate prin Strategia europeană, care urmăreşte refacerea ecosistemelor şi protejarea naturii, dar modul în care aceste obiective sunt transpuse la nivel local nu poate ignora realitatea comunităţilor, proprietatea privată, investiţiile existente şi planurile urbanistice aprobate.

În ultimele săptămâni, mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov, printre care şi UAT Zărneşti, au semnalat situaţii în care delimitările propuse pentru zone de protecţie strictă în cadrul proiectului coordonat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin asocierea PRO BIODIVERSITAS SRL, Omnia Development SRL şi M&S ECO PROIECT SRL, se suprapun peste intravilanul localităţilor şi peste zone reglementate urbanistic.

Primăria Oraşului Zărneşti, prin adresa oficială nr. 47.380 din 2025, arată că zonele propuse pentru protecţie strictă includ terenuri private aparţinând persoanelor fizice şi juridice. Acestea interferează cu Planul Urbanistic Zonal "Plaiul Foii", aprobat recent prin HCL nr. 350 din 2025, iar măsura ar genera blocaje majore în dezvoltarea urbană, turistică şi economică a oraşului, afectând investiţiile şi locurile de muncă.

De aceea, vă solicit următoarele clarificări:

1. Care este metodologia utilizată de minister şi de entităţile contractate pentru identificarea şi delimitarea zonelor de protecţie strictă la nivelul UAT-urilor din România?

2. În ce măsură au fost consultate autorităţile publice locale şi judeţene, înainte de stabilirea acestor perimetre, şi ce criterii au fost folosite pentru alegerea zonelor?

3. Există o evaluare a impactului socioeconomic asupra comunităţilor vizate, care să arate cum vor fi compensate eventualele pierderi?

4. Ce mecanisme de transparenţă şi consultare publică intenţionează Ministerul Mediului să implementeze pentru a preveni astfel de situaţii? În cazul concret al oraşului Zărneşti, intenţionaţi să realizaţi delimitarea zonelor propuse, pentru a delimita suprapunerea cu intravilanul şi a asigura respectarea planurilor urbanistice aprobate legal?

Vă solicit respectuos un răspuns scris şi detaliat, în termenul prevăzut de lege.

Popa Cristian-Alexandru, deputat al POT, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sergiu-Lucian Matei, Grupul POT?

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul interpelării: "Situaţia segmentelor de drum expres şi variantele ocolitoare finanţabile în judeţul Maramureş".

În calitate de deputat al judeţului Maramureş, vă adresez prezenta interpelare privind stadiul actual al proiectelor de infrastructură rutieră, în special drumurile expres şi variantele ocolitoare care pot beneficia de finanţare prin programele naţionale şi europene aflate în derulare.

Judeţul Maramureş se confruntă cu un grad redus de conectivitate rutieră, printre puţinele judeţe din nordul ţării fără legături rapide la un drum expres sau autostradă. Această situaţie afectează fluxul economic, mobilitatea populaţiei, dezvoltarea turismului şi accesul la reţelele de transport transcarpatice, limitând potenţialul de dezvoltare regională.

Totodată, municipiul Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, precum şi oraşele Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus şi Borşa resimt presiunea traficului greu, în lipsa variantelor ocolitoare moderne necesare pentru fluidizarea circulaţiei şi prezentarea poluării urbane.

În acest context, vă rog respectuos să-mi comunicaţi următoarele:

- Care sunt segmentele de drum expres aflate în prezent în analiză, proiectare sau etape de finanţare care traversează sau includ judeţul Maramureş, de exemplu conexiunile Baia Mare - Dej, Baia Mare - Satu Mare, Baia Mare - Sighetu Marmaţiei?

- Ce variante ocolitoare - centuri - sunt eligibile pentru finanţare în cadrul programelor aflate în implementarea PNRR - transport - Programul transport 2021-2027 - bugetul naţional;

- Respectiv - pentru care localităţi din Maramureş au fost depuse, aprobate studii de fezabilitate?

- Există intenţia ministerului de a include, ca şi noi obiective de infrastructură rutieră din Maramureş, pe lista investiţiilor prioritare pentru finanţarea europeană?

Având în vedere importanţa strategică a zonei de graniţă şi potenţialul economic al regiunii, care este stadiul actual al Proiectului Drumului Expres Baia Mare - Jibou - Dej, anunţat în documentele de planificare teritorială şi ce termene sunt estimate pentru realizarea studiilor tehnice şi lansarea licitaţiilor?

Având în vedere rolul esenţial al infrastructurii în dezvoltarea judeţului Maramureş, consider necesară o clarificare oficială privind investiţiile eligibile şi priorităţile ministerului în această zonă a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliat.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru, PSD.

Domnul deputat Maricel Popa, PSD.

Domnul deputat Mircea Fechet, PNL.

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, SOS România.

Domnul deputat Răzvan-Iulian Ciortea, PSD.

Domnul Ciobotaru Dragoş-Fănică, PNL.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, profesor universitar doctor Daniel-Ovidiu David.

Obiectul interpelării este "Demolarea sistemului de educaţie, prin eliminarea a peste 14.000 de posturi didactice ocupate".

Stimate domnule ministru,

În data de 23 octombrie 2025, Guvernul României a comis una dintre cele mai grave trădări naţionale din ultimii 35 de ani - eliminarea a 14.048 de posturi didactice din reţeaua şcolară, printr-o simplă semnătură birocratică.

De la 307.900 de posturi am ajuns, peste noapte, la 293.852. Aceasta nu este o optimizare, este pur şi simplu o demolare programată a educaţiei româneşti.

Pe 4 octombrie aţi afirmat public că nu au fost anulate posturi de titular, ci doar norme neocupate. Fals! Documentele oficiale dovedesc că posturile eliminate erau ocupate cu personal calificat.

Mii de familii de profesori sunt astăzi condamnate la incertitudine, sărăcie, umilinţă, iar dumneavoastră nu aţi avut curajul să comunicaţi adevărul.

Domnule ministru,

V-aţi ascuns în spatele unui secretar de stat şi aţi lăsat un act de o asemenea gravitate să treacă fără dezbatere publică. Aceasta este guvernare sau dispreţ faţă de educaţia naţională?

Ne vorbiţi despre economii de 358 de milioane lei, în 2025. Dar la ce preţ?

Un profesor român câştigă, în medie, 4.835 de lei net, un salariu mic, comparativ cu responsabilitatea uriaşă a acestei profesii.

Prin tăierea posturilor, statul "economiseşte" 761 milioane de lei pe an, dar sacrifică peste 200.000 de elevi care nu vor mai avea ore complete, şcoli rurale care vor fi închise, comunităţi întregi condamnate la subdezvoltare şi abandon şcolar.

Aceasta nu este reformă, este o trădare a şcolii româneşti.

Aceasta nu este economie, este o sărăcire programată a unei întregi naţiuni.

România are nevoie de profesori respectaţi, nu de optimizări şi concedieri făcute în tăcere.

România are nevoie de şcoală, nu de statistici.

Având în vedere toate cele prezentate, vă rog să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care este lista completă a posturilor didactice eliminate, pe judeţe şi discipline?

- Care sunt judeţele cele mai afectate - mediul rural sau urban?

- Care este numărul cadrelor didactice concediate şi statutul lor profesional şi ce discipline sunt eliminate din şcoli?

- Care sunt măsurile compensatorii şi care este motivul pentru care ministerul nu a ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Fabian-Cristian Radu, Grupul parlamentar AUR.

Şi doamna deputat Diana Enache, AUR.

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu, AUR.

Domnul deputat Valeriu Munteanu, AUR.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, AUR.

Doamna deputat Veronica Grosu, AUR.

Doamna deputat Laura Gherasim, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Laura Gherasim (din sală):

Nu m-am aşteptat aşa de repede!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Suntem eficienţi!

Doamna Laura Gherasim:

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Mulţumesc frumos.

Sunt deputat Gherasim Laura, reprezint Circumscripţia nr. 39 Vaslui.

Interpelarea parlamentară de astăzi are titlul "Trei decenii şi jumătate de control, fără control. România birocratică, acoperită de mii de instituţii care nu răspund în faţa Parlamentului României" şi este adresată domnului prim-ministru al României.

Obiectul este "Excesul de structuri de control şi lipsa răspunderii faţă de Parlament".

Domnule prim-ministru,

Au trecut peste 35 de ani de la Revoluţia din 1989, iar statul român a devenit o reţea de controlori care nu mai răspund nimănui. Fiecare guvern, fiecare partid aflat la putere, fiecare ministru şi fiecare primar şi-au creat propriul corp de control, propriul mecanism intern de verificare, propriul sistem de protecţie.

România funcţionează astăzi cu mii de structuri de control şi inspecţie, de la nivel central până la fiecare comună: Corpul de control al prim-ministrului; corpurile de control ale ministerelor; agenţiile şi autorităţile autonome - ANAF, ANPC, ANSVSA, ANRE, ANCOM, CNA; Consiliul Concurenţei; Curtea de Conturi; Garda de Mediu; Inspecţia Muncii - ITM; DSP; CNAS; ISC; inspectoratele specializate - Educaţie, Justiţie, Sănătate, Construcţii, Transport, Energie; corpurile de control ale primăriilor din cele peste 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, iar, peste toate, poliţiile locale, transformate, în multe locuri, în instrumente personale de presiune, nu în servicii publice.

Domnule prim-ministru,

Aceste structuri însumează peste 5.000 de instituţii de control, instituţii de control asupra cetăţeanului român.

Fiecare instituţie are buget, maşini, personal şi competenţe suprapuse. Cu cât sunt mai multe instituţii, cu atât e mai puţină ordine, cu cât sunt mai multe verificări, cu atât este mai mult haos.

Iar, în tot acest timp, Parlamentul României, instituţia care reprezintă voinţa poporului şi care, potrivit Constituţiei, controlează Guvernul, a fost tratat cu dispreţ. Interpelările sunt ignorate, răspunsurile întârzie luni de zile, iar unele instituţii refuză, pur şi simplu, să răspundă sau dau răspunsuri evazive.

Se încalcă legea, se încalcă regulamentul şi se încalcă bunul-simţ democratic.

Domnule prim-ministru,

Vă semnalez o problemă de fond care depăşeşte cadrul parlamentar şi afectează direct cetăţenii.

Mii de cetăţeni se adresează zilnic primăriilor, consiliilor judeţene, instituţiilor şi agenţiilor publice, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public şi al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind soluţionarea petiţiilor.

În foarte multe cazuri aceştia nu primesc răspuns nici după luni întregi. Această lipsă de reacţie nu este o simplă neglijenţă administrativă, ci o încălcare directă a dreptului constituţional al cetăţeanului de a se adresa autorităţilor publice şi de a primi un termen şi un răspuns în termenul legal ... (I se întrerupe microfonul.)

Daţi-mi voie doar solicitările, că este timp, domnule preşedinte!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog să reporniţi, ca să poată finaliza doamna deputat! (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Laura Gherasim:

Apreciez.

Mulţumesc.

De aceea, vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneţi inventarierea completă a tuturor structurilor de control - inspecţie şi audit, din România - la nivel central şi local, să publicaţi raportul complet privind numărul de angajaţi, bugetele şi domeniile de activitate, să adoptaţi o ordonanţă de urgenţă pentru eliminarea suprapunerilor, clarificarea competenţelor şi introducerea de sancţiuni clare împotriva conducătorilor instituţiilor publice care nu respectă termenele legale de răspuns către cetăţeni şi Parlament; să stabiliţi, printr-un mecanism coordonat de Guvern, un sistem de monitorizare a respectării termenelor de răspuns la petiţiile cetăţenilor şi să impuneţi tuturor instituţiilor publice respectul datorat Parlamentului României, prin răspunsuri complete, documentate şi la termen.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ciprian-Constantin Şerban, ministrul transportului.

Subiectul de astăzi este "Accesul gratuit la apă potabilă în aeroporturile din România. Respectarea drepturilor pasagerilor şi a legislaţiei europene".

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu Directiva Uniunii Europene 2020/2.184 privind calitatea apei destinate consumului uman şi cu principiile europene referitoare la protecţia consumatorilor, statele membre trebuie să asigure accesul gratuit la apă potabilă în spaţiile publice, inclusiv în infrastructurile de transport, cum sunt aeroporturile.

În prezent, în aeroporturile internaţionale din România - Otopeni, Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu - nu există puncte funcţionale de alimentare cu apă potabilă, după controlul de securitate. În schimb, apa plată este vândută în spaţiile comerciale la preţuri exorbitante, preţuri semnificativ mai mari decât media europeană.

În acest context, vă rog să clarificaţi următoarele aspecte:

1. Ce măsuri concrete a luat Ministerul Transporturilor pentru implementarea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2020/2.184 privind accesul gratuit la apă potabilă în aeroporturi?

2. Există obligaţii contractuale în sarcina concesionarilor de spaţii comerciale privind stabilirea unor preţuri maximale pentru produsele de bază, precum apa plată?

3. Care este situaţia actuală privind existenţa sau funcţionalitatea dozatoarelor de apă potabilă în subordinea Aeroporturilor Bucureşti şi Compania Naţională Aeroporturi Timişoara?

4. În ce termen estimează Ministerul Transporturilor că pasagerii vor avea acces, efectiv, la apă potabilă gratuită în toate aeroporturile din România?

5. Intenţionează ministerul să introducă o reglementare prin care operatorii aeroportuari să fie obligaţi să ofere acest serviciu, în concordanţă cu normele europene?

Vă solicit răspuns scris.

Cu mulţumiri, Dragoş Coman, deputat, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Ilie Bolojan.

Obiectul: "Clarificări privind capacitatea ministrului apărării naţionale de a conduce instituţia, în contextul actual de securitate".

Stimate domnule prim-ministru,

România se află astăzi într-un moment de o sensibilitate profundă, din punct de vedere al securităţii naţionale. La graniţele noastre se desfăşoară un război de proporţii, iar ecourile sale se resimt tot mai clar şi pe teritoriul ţării noastre, iar oamenii din satele de frontieră trăiesc cu teama reală că pericolul nu este departe.

În acelaşi timp, Armata Română, prin Ministerul Apărării Naţionale, îşi consolidează capacitatea de apărare - rezerviştii sunt chemaţi la unităţi, organizându-se exerciţii de mobilizare.

Dar, în mijlocul acestei stări de alertă, opinia publică a fost surprinsă să afle că ministrul apărării naţionale nu a efectuat serviciul militar obligatoriu.

Domnule prim-ministru,

Această informaţie ridică întrebări fireşti, dar şi dureroase.

Cum poate conduce cu autoritate morală şi profesională un ministru care nu a purtat niciodată uniforma Armatei Române, o instituţie în care disciplina, loialitatea şi jertfa pentru patrie sunt valori sacre?

Cum pot avea încredere ofiţerii şi soldaţii noştri într-o conducere politică fără nicio experienţă militară directă?

De aceea, domnule prim-ministru, în virtutea responsabilităţii dumneavoastră directe în coordonarea Guvernului şi în garantarea funcţionării instituţiilor de apărare, vă adresez următoarele întrebări:

- Aţi considerat oportună numirea în funcţia de ministru al apărării naţionale a unei persoane care nu a efectuat serviciul militar obligatoriu, în condiţiile unui context de securitate regional extrem de tensionat?

- Ce criterii de competenţă şi pregătire militară aţi avut în vedere la desemnarea actualului ministru, având în vedere responsabilitatea strategică a acestei funcţii, în raport cu apărarea ţării şi structurile NATO?

- Cum asigură Guvernul că, în eventualitatea unei crize majore de securitate, conducerea politică a Ministerului Apărării dispune de expertiza necesară pentru a lua decizii rapide şi corect fundamentate?

- Ce măsuri aveţi în vedere pentru a garanta că relaţia de autoritate şi încredere între conducerea politică şi Armata Română nu este afectată de lipsa experienţei militare?

Şi, în final, consideraţi oportună reanalizarea criteriilor de selecţie pentru conducerea instituţiilor-cheie în domeniul apărării şi securităţii naţionale, astfel încât acestea să fie conduse de oameni cu pregătire adecvată şi cu respect dovedit pentru uniformă şi pentru jurământul faţă de ţară?

Solicit răspuns scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cosmin Corendea, Grupul parlamentar AUR?

Nu este.

Acestea fiind spuse, închidem şedinţa de astăzi, de interpelări.

Vă doresc o după-amiază frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.39.