Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Răspunsurile la întrebările adresate de deputaţi în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 6.IV.1999, ora l8,30.

De la Ministerul Educaţiei Naţionale, domnul Iozef Koto doreşte să-i răspundă domnului deputat Nicolae Ionescu. E prezent? Da.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Jozef Koto:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Referitor la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu, înregistrată la Camera Deputaţilor în data de 31.III.1999, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat următorul răspuns:

Hotărârea de Guvern nr.152 din 5.III.1999 se înscrie în şirul deciziilor care doresc să accentueze şi să valorifice importanţa naţională şi istorică a siturilor şi monumentelor aparţinând cultelor, contribuind şi astfel la răspândirea spiritului creştinesc. Deşi diminuăm terenul folosit de Grupul şcolar agricol "Constantin Dobrescu" Argeş cu o cotă mică de 1890 m.p. faţă de suprafaţa totală, păstrând însă posibilitatea desfăşurării procesului instructiv-educativ, totuşi servim un interes general asigurând posibilitatea vizitării de către un număr mare de pelerini a Mânăstirii Curtea de Argeş şi a Catedralei episcopale, minunata ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab şi construirea unei biserici noi unde vor fi transferate moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia.

Hotărârea de Guvern nr.152 a fost aprobată pe baza acordului tuturor factorilor locali şi aş dori să accentuez acest fapt, Prefectura, Consiliul judeţean la cererea Patriarhiei Argeşului şi Muscelului.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a dat acordul considerând că realizarea unei biserici este o acţiune de interes public sub semnătura eparhiei, apreciind şi acordul enoriaşilor din zonă şi nu poate fi comparată cu abuzurile anterioare menţionate prin interpelare.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriţi o replică? Poftiţi.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

În mod normal, poate trebuia să pun întrebarea. Nu mi s-a dat prilejul. Permiteţi-mi totuşi să fac următoarea remarcă. Deci, întrebarea a fost adresată domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei şi învăţământului. Încă odată de aici remarc şi vom vedea în continuare, că eu mai am de primit nişte răspunsuri, din miniştrii secretari de stat acum vin adjuncţi şi vom vedea mai în continuare vă rog pe dumneavoastră să faceţi apel la Biroul Permanent să se intre în normalitate, să se respecte regulamentul şi să vină să răspundă miniştrii, altfel ne obligaţi, deşi nu este normal şi regulamentar, să scriem sau să spunem la sfârşit: "Aşteptăm numai răspunsul miniştrilor".

Referitor la... pentru că întrebarea a fost... s-a încercat să se răspundă, nu ştiu dacă domnul ministru secretar de stat a fost vreodată la Curtea de Argeş. Aţi fost? Nu? Păcat. Deci, la capătul, la sfârşitul bulevardului numit Bulevardul Basarabilor, acolo sunt descălecătorii de ţară, dătători de legi şi datini, deci Basarabii, se află ceea ce un mare călător, Paul din Alep, spunea "o minune a lumii", iar un critic de la "Convorbiri literare" spunea "o doină în piatră", Mânăstirea Argeşului sau Mânăstirea Meşterului Manole care, ştim legenda, şi-a luat zborul şi s-a prăbuşit de pe acoperiş pentru că Neagoe a poruncit să se ia schelele şi scările la întrebarea dacă este în stare să facă altă mânăstire mai frumoasă şi când a zis că da au fost sortiţi pieirii împreună cu cei nouă meşteri mari.

Acum, în faţa acestei mânăstiri, în cel mai frumos parc din oraş, dincolo de ziduri, vor să facă, conform aprobării, ceva foarte frumos, o bisericuţă. Nicăieri în lume nu se face o bisericuţă în faţa unui monument! Eu am cerut şi alte răspunsuri şi la alţii, la domnul Noica. Deci, ce spuneţi dumneavoastră este ceva aşa de adormit copiii. Trebuie mers acolo şi văzut. Cum să dai şi să dărâmi un zid de peste 100 de ani, Lecomt de Nuit, arhitectul care a restaurat şi primul rege al României se învârt... Lecomt e tot acolo înmormântat lângă mânăstire, se răsucesc în mormânt pentru că nu au gândit că poate să se facă o mică bisericuţă acolo în faţă şi, mai grav, se face nu cum se spunea aici, fără în detrimentul procesului instructiv-educativ, acolo e o grădină botanică, e unică în zonă şi e foarte importantă, sunt pomi sădiţi de 50-100 de ani şi foloseşte, iar acum distrugem un parc şi o grădină botanică fără a şti de fapt ce e acolo. Dacă aşa s-a votat şi la Guvern fără să ajungă nimeni acolo şi să cunoască realitatea... eu am cerut şi de la Comisia monumentelor istorice. Cândva, era un târg acolo, lângă mânăstire, un târg de secole, medieval, Târgul de Sântămărie. În vremea comunismului, la cererea episcopului Argeşului, a fost înlăturat de acolo tocmai pentru că acolo se făceau mici şi alte, deci fum şi oamenii deteriorau şi stricau imaginea mânăstirii şi a locurilor.

Sunt total nemulţumit de răspunsul dumneavoastră, pentru că nu se poate, domnule ministru secretar de stat, să nu cunoaşteţi realitatea de acolo, spuneţi că forurile..., dar eu am aici cererea, uitaţi, forurile cine sunt? Director, director adjunct, contabil şef, şi venim cu nişte documente care sunt puse acolo... O documentaţie serioasă pe care v-am trimis-o, deci îmi permit să vă mai spun încă odată, ce spun acele autorităţi. Nu prefectul...

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră aveaţi două minute, aţi făcut şase până acum.

Domnul Nicolae Ionescu:

O secundă, şi am plecat, domnule preşedinte.

Respectuos citesc: "Domnului parlamentar profesor Ionescu Nicolae"... Mie mi se adresează. "Respectuos, vă rugăm să ne sprijiniţi în această situaţie deoarece ni se diminuează patrimoniul unităţii, respectiv parcul şi grădina botanică. Unitatea a dat întreaga documentaţie privind situaţia proprietăţii împreună cu punctul de vedere al Consiliului de administraţie, domnului inspector general şcolar, profesor Popa Gheorghe. Întreg colectivul unităţii este revoltat de această hotărâre, având în vedere vechimea şi tradiţia acestei unităţi şcolare, precum şi faptul că nu au fost consultaţi". Deci nu au fost consultaţi. Eu vă spun, dacă se merge aşa, se poate ajunge şi la altceva. Eu am fost acolo profesor între 1968 şi 1996, am fost directorul acelui liceu şi, dacă vreţi, aşa, o ieşire în stradă la 1000 de elevi, o rezolvaţi să ştiţi. Nu ştiu cum va face prefectul. Va face ca la Câmpulung, când au ieşit cele 3-4 mii de muncitori de la ARO şi ştiţi ce-au strigat.

Vă mulţumesc. Mă scuzaţi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mie mi-a trebuit puţin timp să mă lămuresc dacă este vorba de întrebări scrise sau de întrebări orale şi nici din materialul care l-am lăsat aici nu înţeleg bine, pentru că întrebările orale pot fi formulate din nou aici, sumar, întrebările scrise, nu.

Deci, la întrebările scrise răspunde ministrul.

Trecem la următorul minister, Ministerul Finanţelor. Prezentă, doamna Doina Leonte, secretar general în minister, pentru a le răspunde domnilor Petre Naidin, Romulus Raicu şi Nicolae Ionescu.

Şi domnul Ionuţ Costea este prezent.

Poftiţi.

Domnul Ionuţ Costea:

Referitor la adresa 6245 a domnului deputat Petre Naidin, vă facem cunoscut următoarele:

Conform prevederilor art.39 alin.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, urmărirea executării contractelor de vânzare cu plata în rate, a creditelor de restructurare acordate şi devenite exigibile, precum şi a oricăror altor venituri financiare cuvenite Fondului Proprietăţii de Stat, după data defiinţării acestuia, se realizează de către Ministerul Finanţelor prin organele financiare teritoriale.

Potrivit prevederilor legale, organele financiare teritoriale au atribuţii de control în domeniul impozitelor, taxelor şi altor venituri cuvenite bugetului de stat, potrivit legii. Ca atare, controlul respectării prevederii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 revine Fondului Proprietăţii de Stat, cu excepţia prevederilor art.39 alin.3 care revine Ministerului Finanţelor, dar după data desfiinţării Fondului Proprietăţii de Stat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Naidin doreşte replică? Poftiţi.

Domnul Petre Naidin:

Nu este o replică, domnule preşedinte, este o constatare. Nu am Ordonanţa nr.88 în faţă, e jos în maşină. Dar la respectivul articol, la litera a) atunci când se vând active, fie ele în rate, fie cu dobânzi normale anului 2004, mi se pare firesc ca datoriile la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale să fie plătite cu prioritate; b) este cuprinsă sintagma "alte datorii"; la c), finanţarea activităţilor din statutul respectivelor societăţi şi la d) salarii ş.a.m.d.

Deci, în mod automat, înţeleg, sau nu înţeleg, dacă direcţiile teritoriale ale finanţelor publice urmăresc ceea ce prevede clar, concis, Ordonanţa 88 atunci când se referă la urmărirea datoriilor acestor societăţi care-şi vând activele datorii către respectivele bugete.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnului Romulus Raicu cine-i răspunde de la Ministerul Finanţelor? Tot dumneavoastră. Poftiţi.

Domnul Ionuţ Costea:

Prin hotărâre a Guvernului s-a aprobat suplimentarea stocurilor de apă grea care se preiau la rezervele de stat, urmând ca acumularea pe anul 1999 să se efectueze în limita fondurilor aprobate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat prin Legea bugetului de stat, nr.36/1999.

Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind programele de acumulări la produse rezerve de stat cu finanţare de la buget şi reântregirea unor stocuri în anul 1999, vizat şi contrasemnat şi de Ministerul Finanţelor, pentru anul 1999 s-a aprobat finanţarea din bugetul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat a cantităţii de 8 tone apă grea în valoare de 37 de miliarde lei. Prin proiectul de hotărâre a Guvernului, iniţiat de Ministerul Industriei şi Comerţului, se propunea alocarea lunară a 57,7 miliarde de lei din fondul rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea producţiei de apă grea.

Menţionăm că tot fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 1999 aprobat prin Legea bugetului de stat nr.36, este de 110,1 miliarde lei, care în prezent este aproape în totalitate angajat prin hotărâri ale Guvernului. Ca urmare, Ministerul Finanţelor nu a avizat respectivul proiect de hotărâre neexistând sursa de finanţare şi a propus Ministerului Industriei şi Comerţului iniţierea unui proiect de act normativ prin care să se asigure finanţarea totală sau parţială a produsului apă grea din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cunoscând faptul că acest produs este destinat producerii energiei electrice în unităţile nuclearo-electrice de la C.N.E. Cernavodă.

Faţă de cele prezentate, considerăm că în acest moment, bugetul statului nu poate acoperi intergral solicitarea ROMAG Turnu Severin, urmând ca decizia finală privind finanţarea producţiei de apă grea să se ia de către Guvern, nivelul aprobat al fondurilor actuale asigurând numai parţial solicitarea societăţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Romulus Raicu.

Domnul Romulus Raicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Răspunsul pe care l-am primit este departe de a satisface nu dorinţa mea, ci în primul rând necesităţile care au apărut la această mare unitate economică şi reprezentativă pentru economia românească. Din păcate, domnul secretar general adjunct a spus doar o parte din lucrurile care privesc activitatea la apă grea din Turnu Severin. În toamna anului trecut, domnul prim-ministru a făcut o vizită la Turnu Severin şi la puţin timp după aceea a fost elaborată o hotărâre de Guvern prin care se stabilea ca în bugetul pe anul 1999 să fie prevăzută suma de 577,35 miliarde lei pentru producerea a 150 de tone apă grea. Din nefericire, cei care au întocmit bugetul n-au prevăzut această sumă nici pentru administraţia rezervelor de stat, care preia această cantitate, nu s-a prevăzut suma nici la Ministerul Finanţelor. Sigur că în momentul de faţă, situaţia de la ROMAG este deosebit de critică, n-au mai fost date sumele necesare, de două luni de zile salariaţii nu şi-au mai luat banii, există o stare de tensiune în acest moment în Turnu Severin la una din cele mai mari unităţi economice care riscă să-şi închidă activitatea dacă nu primeşte aceşti bani. Ar mai trebui spus că dacă nu vor fi daţi banii aceştia şi uzina se va închide, pentru conservarea şi pentru siguranţa de la ROMAG trebuie tot 500 miliarde lei, adică echivalează de fapt cu banii pe care a trebuit să-i dea Guvernul pentru continuarea activităţii.

Noi am solicitat ca hotărârea 0013 din 4 martie 1999, pe care Guvernul a luat-o, să fie urmată de o altă hotărâre prin care să fie asigurate sumele necesare pentru cumpărarea apei grele de la ROMAG şi stocarea acesteia pentru punerea în funcţiune a modulului 2 de la Cernavodă. Observăm că nu se doreşte acest lucru şi mai constatăm că se doreşte închiderea unui combinat în care s-au investit peste 1,35 miliarde lei. Noi rugăm şi, de aceea, o să păstrez pe mai departe întrebările şi interpelarea pentru domnul prim-ministru chiar în această seară, pentru a se găsi soluţia necesară în legătură cu continuarea activităţii la ROMAG. Un răspuns sec nu este de accceptat. Noi nu dorim justificări şi dorim să se găsească într-adevăr soluţia pentru rezolvarea solicitărilor celor de la ROMAG Drobeta Turnu Severin.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mă văd obligat să mai citesc odată art.151 alin.1 din Regulament. "Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Deputatul, autor al întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi comentarii, fără a depăşi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică fără a depăşi două minute. După derularea acestei faze, nici o altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc". Deci, vă rog să vă încadraţi în timp.

Şi acum, doamna Doina Leonte răspunde domnului Nicolae Ionescu.

Doamna Doina Leonte:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Am pregătit răspunsul scris pentru domnul deputat Nicolae Ionescu. Răspunsul o să fie remis sub semnătura domnului ministru Remeş. Permiteţi-mi să citesc în acest moment materialul aşa cum a fost pregătit de minister.

Fenomenul creşterii preţurilor nu se datorează în principal impozitelor şi taxelor, acestea reprezentând, în fapt, sursa principală de constituire a veniturilor destinate finanţării sectoarelor administraţiei de stat, învăţământului, sănătăţii, culturii, ordinii publice. De asemenea, unele impozite şi taxe constituie sursa creării unor fonduri speciale destinate anumitor sectoare de activitate, constituirea lor având ca efect reducerea nivelului subvenţiilor acordate de către stat sectoarelor respective.

Potrivit legislaţiei actuale, preţurile sunt libere, acestea fiind un rezultat al cererii şi ofertei bazat pe respectarea prevederilor Legii concurenţei.

În ce priveşte posibilităţile de limitare a creşterii alarmante a preţurilor care în principal s-a datorat liberalilzării imediate a preţurilor, acum nemaifiind posibil o întoarcere a deciziei odată luate, menţionăm existenţa următoarelor alternative:

1. Revitalizarea sectoarelor productive în sectorul producerii de bunuri, care să poată concura cu importurile. Acestea presupun practicarea unor tehnici de menagement şi de producţie.

2. Reanalizarea politicii monetare, reducerea ritmului inflaţiei în aşa fel încât să permită modernizarea sectorului productiv autohton.

3. Evitarea presiunii financiare care să determine recurgerea permanentă la credite.

Însă, la toate acestea este necesar a se adăuga şi alternativa sistemului de impozite şi taxe constituit în aşa fel încât să creeze acele stimulente financiare care să ajungă în acele zone şi sectoare economice considerate din punct de vedere regional sau al întregii economii naţionale ca deosebit de importante.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Ionescu, pentru două minute.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Pentru doamna ministru secretar de stat, adjunct probabil, să vedem cine va veni data viitoare, poate un director, dumneavoastră aţi spus că eu fac referiri la impozite sau taxele care nu au nici un fel de influenţă asupra preţurilor. Cum e posibil? Eu nu pot înţelege. Şi nu cred că nimeni nu poate înţelege. Taxele şi impozitele nu se includ în preţuri? Unu. Dar mai important este altceva. Eu l-am întrebat ce are de gând să facă domnul ministru pentru a stopa măcar acum în cel de-al 24-lea ceas nebunia creşterii de preţuri în toate domeniile. Dânsul a făcut o afirmaţie publică, o afirmaţie pe postul naţional, că scumpirea benzinei nu va influenţa creşterea preţurilor. Dânsul a spus, de asemenea, că celelalte măsuri nu vor influenţa creşterea preţurilor, dar noi nu vedem cu ochii noştri ce se întâmplă? Nişte răspunsuri din acestea sunt pentru adormit, eu ştiu cine? Nici copiii! Ce se întâmplă în piaţă, lăsăm piaţa aşa, nu intervenim, sigur că da, economie de piaţă, dar ce a promis şi ce a făcut, repercusiunea o vedem aici. Şi se ascunde după degete. Răspunsuri din acestea mai bine să nu vină, să vină domnul Remeş, că va veni, va fi colegul nostru în continuare şi, probabil, că atunci va spune altfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, domnul deputat Ionel Marineci este prezent? Este. Îi va răspunde domnul secretar de stat Ştefan Petre. Este prezent? Da.

Domnul Ştefan Petre:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul deputat Ioan Marineci către Ministerul Agriculturii. Întrebarea a fost referitoare la acordarea primei de 200 de lei/kg grâu de panificaţie pentru producătorii agricoli. Legea nr.28/1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50 din 1998 privind aprobarea primei de 200 de lei la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie destinat consumului intern societăţilor comerciale şi/sau de panificaţie necesită modificarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a iniţiat proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie acordată producătorilor prin societăţile de morărit şi panificaţie şi s-a trimis spre avizare. În momentul aprobării de către Guvernul României, acest proiect de hotărâre care reglementează modul de acordare a primei de 200 de lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, va fi dat de urgenţă spre publicare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

În primul rând, că aşteptam răspunsul domnului ministru.

În al doilea rând, vreau să vă spun că acest răspuns pe care mi l-a formulat ministerul, seamănă cu o trimitere de când eram eu în clasa a II-a la cartea de citire la pagina 34, unde se spune căutaţi acolo pe rândul trei că este scris cum arată vârful Omul. Ceva în genul acesta. Eu am cerut să-mi răspundă ministerul când se va plăti această primă. Şi nu că ministerul are în pregătire o nouă metodologie, că se lucrează la o hotărâre ş.a.m.d. Şi am să vă spun de ce am întrebat acest lucru. Pentru că un alegător din circumscripţia mea electorală mi-a spus că în luna iulie a trimis, a dus la fabrica de pâine 4 vagoane de grâu. Pe aceste patru vagoane de grâu el trebuia să ia atunci 8 milioane. 8 milioane împărţite la valoarea dolarului atunci însemna împărţit la 8 mii şi ceva, faceţi dumneavoastră socoteala câţi dolari putea să ia el, în jur de 1000 de dolari. Împărţiţi acum 8 milioane care, probabil, după cum lucrează ministerul o să i le dea de Sânpetru, că de Paşte nu are nici-o speranţă, şi o să vedeţi că se reduce cam la jumătate, în loc de 1000 de dolari, el mai ia vreo 500 şi ceva. Şi atunci nu merită Ministerul Agriculturii acţionat în judecată ca să plătească daune acestui cetăţean?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul Petru Bejinariu, tot domnul Ştefan Petre răspunde? Vă rog.

Domnul Petre Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Înainte de toate, permiteţi-mi să vă spun că domnul ministru este în Senat, la interpelări. Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul Bejinariu. Întrebarea se referă la sprijinul care se acordă zootehniei şi care sunt demersurile concrete şi imediate de care vor beneficia crescătorii de animale în anul 1999.

După cum cunoaşteţi, conform Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 3/1997 precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 133/1997, preţurile pentru materii prime rezultate din activitatea de zootehnice au fost liberalizate, începând cu luna martie 1997. Ministerul Agriculturii, astfel, nu poate să se mai implice în stabilirea-urmărirea preţurilor şi, eventual, asigurarea preluării produselor de la producători.

Măsurile care au fost întreprinse pentru anul 1999 sunt următoarele: cupoanele valorice, care pot fi decontate atât pentru materiale şi servicii necesare lucrărilor agricole din sectorul vegetal, dar şi pentru zootehnie şi în creşterea animalelor. Conform Legii nr. 165/1998, din fondul constituit la dispoziţia Ministerului Agriculturii se acordă credite subvenţionate prin băncile comerciale şi pentru sectorul animal, stabilite prin normele metodologice. Prin aceasta, se pot finanţa (le voi citi numai pe cele care se referă la zootehnie):producţiile referitoare la bovine pentru lapte şi carne, porcine, ovine, păsări; prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/1999, s-a stabilit sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi instalaţii de irigat din producţia internă, normele de aplicare sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 190/1999 (şi aici avem capitole cu maşini şi utilaje agricole care se folosesc în zootehnie); pentru stimularea exportului de carne de porc şi de pasăre, s-a aprobat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 19/1999 acordarea unei prime de 4.300 de lei/tonă pentru 20 de mii de tone carne de porc şi 5.500 lei/tonă pentru 10 mii de tone carne de pasăre; se are în vedere elaborarea unui proiect de act normativ pentru stimularea producţiilor animaliere; de asemenea, s-a promovat un proiect de hotărâre de Guvern pentru abilitarea Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii în vederea elaborării unui ordin comun pentru stabilirea unor preţuri de comparaţie în vamă. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnul Petru Bejinariu, 2 minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar de stat Stefan Petre pentru răspunsul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pe care îl evaluez, din punctul meu de vedere, ca nespecialist (precum este şi domnul ministru, tot nespecialist), drept necorespunzător. De ce?

Eu voi spune aşa, că la Vatra Dornei, acolo, în zona Vitoriei Lipan, oamenii se ocupă cu creşterea animalelor, noi am fost săptămânile trecute şi toţi (dar absolut toţi, nu unul sau doi!) ne-au întrebat dacă mai pot să crească animale, fiind sursa lor aproape unică de existenţă? Şi mă mir că nu s-a referit domnul ministru la o chestiune ca aceasta: în ţara aceasta, se importă produse din carne, cu taxe vamale care sunt mereu în scădere! Ceea ce înseamnă o concurenţă directă la adresa vânzărilor! Am înţeles ce înseamnă economie de piaţă, dar nu intră în normele economiei de piaţă şi fenomenul dirijării taxelor vamale la intrarea produselor în ţară? Da, de unde? Din ţări unde agricultura este foarte puternic subvenţionată!

O a doua chestiune este lipsa de valorificare, nimeni nu cumpără, nici ouă, nici laptele, nici carnea şi nici lâna. Şi ce să facă oamenii aceia? Pentru ce să mai crească animale în plus decât cele care le sunt lor necesare? Şi răspunsul pe care îl dă domnul ministru (sigur, elaborat, frumos, elegant) mă trimite când la o lege, când la o ordonanţă, când la o hotărâre de Guvern, dar eu vreau să vă spun că ţăranul nu creşte animale pentru tone de carne pe care să o vândă, el vinde la nivelul de câteva sute de kilograme, ca să beneficieze de prime. De asemenea, nu cumpără tractoare şi utilaje din acelea, care înseamnă, iarăşi, alte milioane de lei pe care nu le are. Şi, de asemenea, cuponul valoric, acela... Eu încerc să vă îndemn să fim oameni serioşi de sprijinit agricultura, cu 175 de mii de lei pe an pentru un crescător de animale!

Mie mi se pare că măsurile care se iau nu sprijină agricultura şi aceasta am simţit-o, nu eu, aici, la tribuna Parlamentului, ci am simţit-o discutând cu ţăranii şi pricepând, chiar dacă nu sunt specialist, care sunt marile lor greutăţi, de unde a izvorât şi această interpelare. Respectuos, vă rog să îmi daţi şi răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin doamna Simona Marinescu, secretar de stat, răspunde domnului Gheorghe Ana.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul la întrebarea domnului Gheorghe Ana a fost redactat şi transmis de minister cu semnătura ministrului muncii şi protecţiei sociale, îmi permiteţi să-i dau citire:

Persoanele cu handicap pensionate de limită de vârstă potrivit Legii nr. 57/1992 art. 11 alin. 1 au dreptul şi la protecţia specială prevăzută de Legea nr. 53/1992, care se referă la o serie de facilităţi acordate în funcţie de gradul de handicap. Pentru aceasta, comisiile de expertiză medicală teritoriale trebuie să stabilească capacitatea de muncă în funcţie de starea prezentă la data solicitării, respectiv, de tulburările funcţionale generate de handicapul fizic, mental sau senzorial şi consecinţele lor la data examinării. Această procedură este aplicată, ca fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare, de aproape toate unităţile de expertiză medicală.

În zilele de 25-26 martie a.c., a avut loc instruirea anuală a Institutului naţional de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, ocazie cu care s-au discutat încălcările acestei legislaţii, sesizate atât de persoanele cu handicap cât şi de către deputaţi sau de către membri ai Guvernului. Nu toţi pensionarii de invaliditate de gradul I şi II pot beneficia şi de facilităţile Legii nr. 53/1992, fac excepţie cei cu afecţiuni contractate în copilărie sau adoloscenţă, deficienţii senzorial-vizuali, cei cu afecţiuni renale hemodializaţi, precum şi pensionarii de urmaş. Promulgarea Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cel puţin pentru pensionarii cu gradul I de invaliditate, va avea în vedere corectarea unor inechităţi referitoare în special la cuantumul indemnizaţiei de însoţitor.

Întrucât, în conformitate cu prevedirile art. 14 şi 15 din Legea nr. 53/1992, fondul de risc şi accident constituit şi utilizat pentru plata drepturilor prevăzute de lege este gestionat de Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap, competenţa aplicării Legii privind drepturile, altele decât pensiile, şi facilităţile prevăzute de Legea privind protecţia specială a persoanelor handicapate revine numai Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap.

În plus, aş vrea să vă rog să îmi permiteţi să adaug acestui răspuns faptul că proiectul de lege care înlocuieşte Legea nr. 53/1992 privind protecţia persoanelor cu handicap se referă la o reţea distinctă de expertizare a handicapului faţă de reţeaua de expertiză medicală a invalidităţii. Această solicitare vine din partea Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap, fiindcă, de-a lungul timpului, au existat permanent confuzii între ceea ce înseamnă invaliditate şi handicap, toată această răspundere revenind comisiilor de expertiză medicală ale Institutului naţional, care sunt coordonate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Pentru că există o cazuistică anume referitoare la persoanele cu handicap şi pentru că toate măsurile de protecţie socială sunt finanţate dintr-un fond gestionat de Secretariatul de stat pentru handicapaţii, suntem, cel puţin în faza de iniţiere a actului normativ, de acord cu această separare a sistemului de expertiză.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Distinse doamnele, distinşi domni parlamentari,

Mă bucură revenirea doamnei ministru în aula Parlamentului şi îi doresc sănătate şi mai puţine momente de incapacitate.

Vreau să vă spun că intervenţia pe care am făcut-o s-a datorat unei scrisori de la Asociaţia handicapaţilor neuromotori din judeţul Hunedoara, care arăta că acea comisie de expertizare nu îi mai bagă în seamă şi nu le mai eliberează certificatele la care erau îndreptăţiţi şi pe baza cărora, conform legislaţiei noastre, se bucură de drepturile cuvenite. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât în zilele trecute, aflându-mă la Deva, 2 reprezentanţi ai acestei asociaţii m-au căutat, m-au contactat şi mi-au mulţumit, gândindu-mă că mulţumirile se adresau, probabil, rezultatului instructajului de care doamna ministru a făcut vorbire în seara aceasta şi că, probabil, neajunsurile care au determinat intervenţia dânşilor au fost rezolvate ca urmare a acestui instructaj. Dacă este aşa, îi mulţumesc şi cred că este bine să avem în vedere această cartegorie de semeni ai noştri, care au nevoie de sprijinul nostru în continuare. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnului Petru Şteolea îi răspunde tot doamna Simona Marinescu. Vă rog!

Doamna Simona Marinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea domnului deputat Petru Şteolea se referea la: în ce manieră vor fi recalculate pensiile de asigurări sociale de stat de toate categoriile, înainte de intrarea în vigoare a noului sistem.

Pensiile de asigurări sociale de stat stabilite în baza legislaţiei actuale urmează să fie recalculate conform prevederilor stipulate în noul proiect de Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale adoptat în şedinţa Camerei Deputaţilor în data de 16 martie 1999. Mecanismul de recalculare a pensiilor în plată va fi următorul: cuantumurile pensiilor stabilite în baza legislaţiei actuale vor fi transformate în cuantumuri echivalente la nivelul lunii octombrie 1990, pe baza unei metodologii ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului; cuantumul echivalent se va multiplica cu o cotă-parte din creşterea indicelui preţurilor de consum din perioada octombrie 1990 până la data intrării în vigoare a noii legi. Această cotă-parte poate acoperi întreaga creştere a preţurilor pentru perioada 1990 până la data intrării în vigoare a legii, în funcţie de veniturile bugetare pe care, la momentul respectiv, vom putea conta; la noile cuantumuri se vor adăuga şi pensiile suplimentare aflate în plată. De această recalculare vor beneficia toate categoriile de pensionari: de limită de vârstă, de invaliditate şi urmaşi.

Raţiunea pentru care recalcularea se aplică asupra pensiilor în plată în octombrie 1990 – deci, acelaşi referenţial de timp care a fost utilizat şi la toate măsurile de recorelare – este aceea că pensiile rezultate în urma recalculării trebuie să se afle, unele faţă de celelalte, în acelaşi raport în care au fost salariile din care au provenit. Pensiile sunt drepturi de asigurări sociale, rezultă din contribuţii plătite asupra unor salarii şi trebuie să reflecte exact salariile din care au provenit. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Şteolea.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Doamnă secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspuns, dar, în acelaşi timp, sunt şi nemulţumit, fiindcă rezultă din răspunsul dumneavoastră că până la apariţia legii, care în Camera Deputaţilor a fost discutată şi adoptată, nu se vor mai face recolerări şi recalculări ale pensiilor pentru diferitele categorii de pensionari din România. Este un semnal, zic eu, negativ, fiindcă nu este clar care este termenul la care legea respectivă va fi adoptată în Senatul României şi, apoi, în fazele ulterioare, de către Parlamentul României.Eu zic că Guvernul României trebuia să acţioneze, aşa cum se angajase iniţial în programul de guvernare şi în acel angajament pe 200 de zile, pentru ca această chestiune să fie rezolvată, urmând ca eventualele corecturi, aşezarea pe principii clare a întregului sistem de pensii din România să se facă, într-adevăr, odată cu adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Secretariatul de stat pentru culte îi răspunde domnului Nicolae Ionescu, prezent, prin domnul Ioniţă Ştefan.

Domnul Ştefan Ioniţă:

La întrebarea domnului deputat, domnul secretar de stat Gheorghe Anghelescu a semnat şi a transmis răspunsul şi eu doar o să-l citesc. La această întrebare a răspuns şi domnul secretar de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi are în vedere aceeaşi circumstanţă în care, prin hotărâre de Guvern, a fost transmis un teren în suprafaţă de 1.890 m...

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Metri pătraţi!

Domnul Ştefan Ioniţă:

..., din administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale în administrarea Secretariatului de stat pentru culte şi, apoi, dat în folosinţa Episcopiei Argeşului şi Muscelului.

Secretariatul de stat pentru culte a iniţiat acest act normativ la solicitarea insistentă a reprezentanţilor autorităţilor publice locale: prefectul judeţului Argeş, preşedintele Consiliului judeţean şi Inspectoratul şcolar, precum şi a Episcopului Calinic. Întrucât instituţia noastră nu are servicii descentralizate în teritoriu, aspectele ridicate de domnul deputat în întrebare nu ne-au fost cunoscute. Considerăm însă că reprezentanţii autorităţilor publice locale nu ar fi solicitat şi semnat actul de transmitere a acestui teren dacă s-ar fi adus vreun prejudiciu altei instituţii publice din localitate.

Pe de altă parte, aşa cum se arată şi în nota de fundamentare a hotărârii, pe acest teren urmează să se construiască o biserică ortodoxă, cu respectarea tuturor actelor normative în vigoare, inclusiv a normelor privind protecţia monumentelor istorice, ceea ce va fi benefic pentru Biserica Sfânta Filofteia a Mănăstirii Curtea de Argeş, monument istoric de mare importanţă, care, în prezent, este în pericol de degradare, datorită numărului mare de credincioşi şi pelerini care o vizitează. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

O replică din partea domnului deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, un minut, doar, vă reţin atenţia.

Aceste răspunsuri parcă s-au aliniat, dau vina pe reprezentanţii administraţiei publice locale, creştin-democraţii, toţi sunt peneţecedişti, se pare..., mai puţin Prea Sfinţitul Episcop, dânsul nu ştim dacă s-a aliniat... Şi o asemenea motivare, că: "Se va ţine cont de..." Păi, ori trebuia înainte să fie un studiu clar din partea monumentelor istorice, să aveţi o bază... Nu am mai venit cu Monitorul Oficial la mine, cu hotărârea de Guvern, o să revin, probabil... Deci, ce se face acolo...

Dumneavoastră aţi fost la Curtea de Argeş?

Domnule preşedinte, eu vorbesc cu domnul reprezentant, l-am întrebat ceva, să-mi răspundă acum, poate? (Râsete.) Pentru urmaşi!

Deci, domnule preşedinte, dacă a venit să-mi răspundă la întrebări dânsul, trimis de ministrul secretar de stat, domnul Anghelescu, care venea, cândva, pe aici, dar acum îl trimite pe dânsul..., nu ştitu, ce funcţie are? ce poziţie are acolo, la minister? cum îi spune şi ce reprezintă?...

Domnul Vasile Lupu:

Este consilier la Secretariatul de stat pentru culte.

Domnul Nicolae Ionescu:

A, şi nu e atent când îl întreabă un parlamentar?

Domnul Vasile Lupu:

Cer eu iertare, că mi-am amintit de vreo 11 hectare ocupate în forţă de ierarhii Mitropoliei Moldovei în grădinile oamenilor!

Domnul Nicolae Ionescu:

Bine.

Deci, l-am întrebat dacă a fost la Curtea de Argeş, că dânsul citeşte ce a redactat domnul Anghelescu. Cum vede dânsul, ce minune a lumii va fi în faţa Mănăstirii Argeşului, că această grădină botanică şi parcul sunt în faţă? Deci, dincoa' de zid... Va fi ceva mai frumos, da? După părerea dânsului, va ieşi ceva atât de frumos, acolo? Poate mutăm ceea ce se propunea să se constuiască aici, în Bucureşti, Catedrala neamului, acolo... Numai aşa mai pot Neagoe sau urmaşii lui să accepte aşa ceva!

Aţi văzut? Eu v-am citit hotărârea şi adresa din partea şcolii. Eu nu cred că a semnat, o să cer mai departe, o să mai săpăm, o să mai aprofundăm problema, probabil..., că va mai curge apă pe... O să revin, probabil, mai am timp.

Eu nu sunt mulţumit. Mă declar total nemulţumit şi să vină cine trebuie domnule preşedinte! Chemaţi aici, Biroul, faceţi o adresă la miniştri, să vină aici! Nici un ministru n-a fost astăzi! Se duc la Senat? Nu ştiu... Mai gândiţi-vă! Am mai cerut o dată, de două ori acest lucru!

Domnul Vasile Lupu:

Într-adevăr, ar trebui să ne corelăm cu Senatul, pentru că nu pot fi în acelaşi timp în două locuri şi să-i mai vedem şi noi din când în când la faţă.

Domnul Nicolae Ionescu:

Sau noi suntem Camera inferioară şi dumneavoastră acceptaţi?

Domnul Vasile Lupu:

Constituţia ne-a pus pe poziţii egale, din păcate...

Domnul Nicolae Ionescu:

Da, bine... Vă mulţumesc.

Voci din sală:

Este mai în centru, acolo!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule consilier, mai doriţi să daţi un răspuns? Aţi fost la Curtea de Argeş? A fost la Curtea de Argeş! Poftiţi, vă rog!

Domnul Ştefan Ioniţă:

Încă o dată vroiam să spun că domnul secretar de stat nu a putut să vină întrucât este într-un colectiv pentru pregătirea vizitei Papei în România. În ceea ce priveşte construcţia care se are în vedere la Curtea de Argeş, ea va fi realizată numai după ce se vor obţine aprobările de rigoare, inclusiv de la Comisia monumentelor istorice. Şi există anumită norme, care prevăd şi distanţa faţă de monumentele istorice şi alte aspecte, dacă nu se vor încadra, nu se va da această aprobare.

Domnul Nicolae Ionescu (din sală):

Şi, atunci, se ia pământul înapoi?

Domnul Ştefan Ioniţă:

Revin încă o dată, această hotărâre a fost iniţiată de organele locale, inclusiv de Inspectoratul şcolar judeţean şi semnată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Domnul Vasile Lupu:

Şi eu, stimaţi colegi, sunt în mare încurcătură, că de 6 ani mă rog la Înaltul Daniel să scutească pe poliţişti de a pune cătuşe preoţilor care, prin abuz şi violenţă, au ocupat grădinile oamenilor la Bucium şi nu mai ştiu de unde să o iau şi unde să o pun...

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Puneţi prefectul!

Domnul Vasile Lupu:

Ba proprietarii, într-o grevă a foamei în ziua de Sfântul Ilie, au mai fost daţi şi cu capetele de zidurile Catedralei mitropolitane, la Iaşi, spre deliciul presei! Să ne ierte Dumnezeu, că e Săptămâna Mare! Săptămâna Patimilor!

Domnul Dan Matei Agaton (din sală):

S-au închinat acolo!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Solicită amânarea Ministerul Industriei şi Comerţului, pentru a răspunde domnilor Ionel Marineci şi Romulus Raicu şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru a trimite un răspuns scris domnului Nicolae Ionescu.