Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a dezbaterilor de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnule deputat, v-aş ruga să ne permiteţi să începem.

Vă rog, domnilor deputaţi, prezenţa doamnei cu spatele la noi ne deranjează.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, întrebare adresată Ministerului Sănătăţii.

Vă rog, întrebarea pe scurt, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la Clinica de medicina muncii din cadrul Spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj şi, în special, unde sunt probleme cu alocarea fondurilor datorită unor acte normative care, deocamdată, nu s-au pus în aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind finanţarea activităţii din Clinica de medicina muncii din Spitalul clinic judeţean de urgenţă - Cluj, vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Până la 31.12.2005, serviciile medicale acordate în clinici şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale au fost finanţate, după cum ştiţi, de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii.

Începând cu 1 ianuarie 2006, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002, serviciile medicale acordate în clinici şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii, aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale se asigură din fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale, gestionat de Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.

Pentru evitarea disfuncţionalităţilor în finanţarea activităţii acestor unităţi şi servicii, Ministerul Sănătăţii a propus ca soluţie temporară ca plata drepturilor de personal pentru salariaţii secţiilor de boli profesionale şi cabinetelor de medicina muncii, în luna ianuarie 2006, să fie efectuată din sumele aflate la dispoziţia spitalului, având în vedere că secţiile şi cabinetele respective sunt structuri fără personalitate juridică, urmând ca plăţile efectuate să fie reconstituite ulterior, la nivelul spitalului, pe baza contractelor încheiate între Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale cu furnizorii de servicii medicale.

Pentru legiferarea şi generalizarea acestei propuneri, în vederea soluţionării modalităţilor de efectuare a plăţilor şi decontării lor, între bugetul asigurărilor sociale de stat, în care este inclus şi Fondul Naţional pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale şi bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii au transmis Comisiei de muncă şi protecţie socială de la Camera Deputaţilor solicitarea de amendare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 346/2002. Din câte ştim, acest lucru s-a realizat.

Menţionăm că Ministerul Sănătăţii s-a implicat în rezolvarea, în bune condiţii, a acestei situaţii, deoarece clinicile, secţiile, cabinetele de medicina muncii sunt unităţi sanitare şi activitatea acestora a fost finanţată, până în decembrie 2005, din bugetul de stat precum şi prin iniţiativă legislativă, dar rezolvarea acestei situaţii este de competenţa celor două instituţii implicate în efectuarea plăţii şi decontarea acestor servicii medicale, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii.

Potrivit art. 116 alin. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 171 pentru modificarea Legii 346, se vor elabora norme metodologice ale acestei legi, care vor include şi referiri la efectuarea plăţii şi decontarea reciprocă între cele două fonduri.

Vreau să vă mai spun în afara textului scris pe care vi l-am pregătit şi pe care o să-l primiţi, că nu există sincope în realizarea plăţilor pentru medicina de care discutăm, pentru că Ministerul Sănătăţii a dispus avansarea sumelor, urmând ca, la apariţia normelor metodologice, să facem aceste regularizări.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu, tot o întrebare adresată ministrului sănătăţii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să spun câteva consideraţii la răspunsul pe care l-am primit.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

Mulţumesc, domnule ministru.

Într-adevăr, se încearcă rezolvarea problemei dar, până în acest moment, situaţia nu este rezolvată. Atât pacienţii au de suferit, cât şi salariaţii de acolo. Este vorba şi de materialele de care este nevoie.

Chiar săptămâna trecută am purtat o discuţie cu conducerea şi cu sindicaliştii din cadrul Clinicii de medicina muncii şi se aşteaptă rezolvarea cât mai urgentă a situaţiei, aşa că vă rog, în continuare, să depuneţi eforturile pentru a se intra şi a se pune în aplicare acea ordonanţă emisă în decembrie anul trecut.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai aveţi ceva de adăugat? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule deputat, pentru a doua întrebare adresată ministrului sănătăţii?

Domnul Mircia Giurgiu:

A doua întrebare se referă la strategia ministrului sănătăţii în ceea ce priveşte eliminarea cozilor la farmacii la începutul fiecărei luni.

După cum se ştie, fondurile alocate pentru medicamente compensate şi gratuite ţin numai o zi. În rest, oamenii aşteaptă şi sunt foarte mari nemulţumiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Mi-am permis ca, la întrebarea dumneavoastră, să fac un răspuns foarte amplu, în mai multe puncte, răspuns pe care vi-l voi înainta şi în scris dar, pentru stenograma şedinţei de astăzi, am să fac referire la câteva aspecte care cred că sunt foarte importante.

Şi anume, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi alocarea de fonduri pe fiecare tip de asistenţă medicală din acest fond se face conform Legii bugetului de stat.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a se încadra în bugetele repartizate. Orice depăşire sau schimbare a destinaţiei fondurilor atrage după sine răspundere în faţa legii. Şi ţin să subliniez acest lucru, care înseamnă disciplină financiară.

Al doilea punct. În programul de guvernare, în perioada 2005-2008, la Capitolul 8, politica în domeniul sănătăţii, se prevede şi citez: "Guvernul României va asigura finanţarea adecvată pentru sănătate. Îmbunătăţirea finanţării sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritară a resurselor obţinute în urma creşterii economice, pe realocarea bugetelor în interiorul sistemului, precum şi pe înlăturarea acelor cheltuieli ce nu aparţin sistemului sanitar".

În acest scop, după cum ştiţi, a fost iniţiată reforma în sănătate. Proiectul de lege se află acum, după ce a trecut de Curtea Constituţională, la Administraţia Prezidenţială, în vederea promulgării şi, cu această ocazie, vă anunţ că, prin proiectul de lege, s-au identificat mai multe surse de finanţare în sensul în care sperăm ca, începând cu anul 2006, pentru o bucată limitată de timp - după ce va intra legea în vigoare, deci nu tot anul, dar începând cu anul 2007 vom avea surse suplimentare. Şi, când spun că vom avea surse suplimentare înseamnă că, pe lângă Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate la care, ţin să vă precizez, se vor aduce suplimentar peste 13 mii de miliarde lei vechi, ca urmare a introducerii la plată a unor categorii de personal, care au fost scutite, dar care beneficiază de asigurări sociale de sănătate, vom încerca să facem şi o translatare a unor costuri, în sensul în care ceea ce înseamnă medicină de urgenţă să nu mai fie finanţată din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate ci din bugetul de stat.

Aceasta înseamnă că, pe lângă cele 13 mii de miliarde estimăm încă 10 mii de miliarde bani care să rămână în Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Cu alte cuvinte, peste 23 de mii de miliarde vor fi bani mai mulţi începând cu anul 2007.

Începând cu anul 2006, sperăm să avem încă 100 de milioane de euro bani suplimentari la sănătate, bani care se vor colecta, sperăm, de luna viitoare, din taxa pe viciu. Deci încasările suplimentare de la tutun şi alcool.

Al treilea punct pe care vreau să-l reliefez în intervenţia mea. Municipiul Cluj-Napoca este centru universitar medical de îndelungată tradiţie, în care-şi desfăşoară activitatea personalităţi proeminente ale vieţii medicale româneşti, aflate în contact permanent cu noutăţile în domeniul ştiinţelor medicale. Din dorinţa de a veni în sprijinul bolnavilor, specialiştii utilizează tehnologii moderne şi procedee terapeutice de ultimă oră, ale căror costuri se reflectă în nivelul consumului de fonduri în asistenţa cu medicamente în ambulatoriu care este, după cum se ştie, de la an la an, tot mai mare.

În condiţiile în care majoritatea medicamentelor de ultimă generaţie se regăsesc în listele de medicamente cu şi fără contribuţie personală, Casele de asigurări au puţine posibilităţi de limitare a prescrierii acestora.

De mai mulţi ani se poartă discuţii privind restrângerea listei de medicamente, în sensul selectării medicamentelor uzuale şi a celor utilizate în cazuri de urgenţă medico-chirurgicale. Dar aceste discuţii nu au avut nici un rezultat. De aceea, este foarte greu ca, din fonduri limitate, să asiguri atât acoperirea tratamentelor uzuale ale pacienţilor cât şi terapii de ultimă oră care, după cum se ştie, sunt foarte costisitoare.

O altă caracteristică a centrului universitar Cluj este mare adresabilitate, în sensul că aici se asigură asistenţa medicală şi a bolnavilor care vin din judeţele limitrofe, ba chiar din întreaga ţară pentru anumite specialităţi, ceea ce contribuie, în plus, la majorarea cheltuielilor.

Toate aceste aspecte determină o importantă presiune asupra fondurilor destinate îngrijirii sănătăţii administrate de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, fonduri care nu înregistrează, din păcate, creşteri substanţiale de la un la altul, având în vedere că sursele de finanţare au fost, până acum, aceleaşi.

În acelaşi timp, numărul reţetelor eliberate de medicii prescriptori cresc de la an la an, ca şi valoarea reţetelor care trebuie decontate.

Faţă de media pe ţară privind fondurile alocate pe cap de locuitor pentru asistenţa cu medicamente, medie care se cifrează la 93 de lei ron pe locuitor, judeţul Cluj ocupă locul zece pe ţară, în ordine descrescătoare a fondurilor pe cap de locuitor alocate pentru asistenţa de medicamente şi anume 110 lei ron pe locuitor. Sigur, un lucru de neglijat, ar spune unii. Dar, eu spun că nu este deloc de neglijat, pentru că este important că, totuşi, Clujul se află pe un loc important în fondurile alocate.

Casa de Asigurări de Sănătate Cluj a încheiat contracte de furnizare de servicii cu 132 de farmacii. Potrivit Ordinului comun MS CNAS, la stabilirea valorii de contract la farmacii se are în vedere 90 % din valoarea fondului aprobat la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate pentru consumul de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu. Suma, astfel obţinută, este defalcată după cum urmează: 20 % se repartizează de Casa de Asigurări pe zone, localităţi, în funcţie de numărul de locuitori şi pe farmaciile din zonele, localităţile respective în funcţie de consumul de medicamente gratuite şi compensate din anul precedent, iar 80 % se repartizează de Casă, în funcţie de punctajul obţinut de fiecare farmacie, punctaj acordat în raport cu gradul profesional al personalului angajat cu mediul rural sau urban în care-şi desfăşoară activitatea cu programul de lucru.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a se încadra în bugetele repartizate. Fac o menţiune, începând cu anul viitor, vom modifica şi criteriile de acordare a fondurilor pe case de asigurări, deci pe judeţe şi, mai departe, pe localităţi. Actualele criterii s-au dovedit că nu sunt acoperitoare şi că sunt destul de multe lucruri care trebuie corectate.

Al patrulea element. În vederea monitorizării consumului lunar de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decis ca toate farmaciile aflate în contract cu Casele de asigurări de sănătate să raporteze acestora, în decurs de 72 de ore, terminarea fondului aferent lunii respective, astfel încât situaţia reală să ajungă la nivel central în cel mai scurt timp, pentru a se putea iniţia măsurile ce se impun.

De asemenea, Casele de asigurări raportează zilnic Casei Naţionale numărul farmaciilor care eliberează medicamente compensate şi gratuite, situaţie care este afişată pe site-ul Casei Naţionale şi pe site-urile Caselor judeţene.

De asemenea, asiguraţii au la dispoziţie o linie telefonică gratuită Tel verde la nivelul fiecărei case judeţene, la care pot solicita informaţii privind adresa şi orarul farmaciilor din judeţ care eliberează medicamente cu şi fără contribuţie personală în ziua respectivă. Fac o precizare şi aici şi anume: fondurile - şi vreau să se înţeleagă foarte bine acest lucru - fondurile nu sunt distribuite de Ministerul Sănătăţii, ci de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Vă readuc aminte că, din luna iulie 2005, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este autonomă, nu mai este în subordinea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii se interesează din punct de vedere al modului în care se aplică politicile sanitare. Dar tehnic problema se rezolvă la nivelul Casei de Sănătate.

Al cincilea lucru. Se are în vedere, pe măsură ce implementarea sistemului informatic unic integrat înaintează (şi vă spun că începe să funcţioneze) ca, la nivelul fiecărei Case de asigurări, să existe o monitorizare distinctă a reţetelor, a bolnavilor şi a farmaciilor care eliberează medicamente pentru boli cronice, astfel încât să se poată face o aprecieze justă a fondurilor consumate şi o previzionare realistă a nevoilor.

Şi al şaselea lucru. În prezent se lucrează la actualizarea contractului cadru şi a normelor metodologice de aplicare a contractului cadru pe anul 2006 cu prevederile noului pachet legislativ propus de Ministerul Sănătăţii.

Aceste acte au în vedere eficientizarea utilizării Fondului de Asigurări de Sănătate.

Şi o ultimă menţiune în afara textului scris pe care vi-l pun la dispoziţie, lucrăm în prezent şi facem analize dacă să schimbăm plafoanele de medicamente compensate şi gratuite de la farmacie la medicul de familie. Am început o dezbatere serioasă cu medicii, mai ales cu asociaţiile medicilor de familie, să încercăm să vedem dacă sunt lucruri care trebuie modificate, cum trebuie modificate şi, mai ales, orice modificare pe care o facem să ducă la perfecţionarea sistemului şi nu la îngreunarea lui.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveţi de adăugat un comentariu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Mulţumesc, domnule ministru,

Într-adevăr, răspunsul este complex şi pot să spun şi complet, dar este şi frumos chiar, ceea ce vă rog să analizaţi şi să aveţi în vedere faptul că, la Cluj, deocamdată, cozi la farmacii sunt în fiecare zi, mai ales la începutul lunii stau de noaptea, de la ora 12, ca să prindă câteva medicamente. Aceasta este realitatea la Cluj, în acest moment.

De asemenea, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, când s-a discutat bugetul pentru acest an, atunci aţi spus că, pentru acest an bugetul este cel mai mare pe care l-a avut vreodată Ministerul Sănătăţii. Deocamdată, la Cluj, nu se simte.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, aveţi dreptul la două minute.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voi folosi mai puţin, dar vreau să vă informez, domnule deputat, că anul acesta, începând cu luna ianuarie, fondurile care sunt alocate lunar, sigur, nu identic pe fiecare judeţ în parte, dar fondurile care sunt alocate lunar pentru medicamente, sunt mai mari cu 15 % decât în anul 2005. Asta înseamnă că, într-adevăr, este cel mai mare fond care s-a alocat vreodată pentru medicamente din 1999 încoace.

Că e nemulţumitor, asta este altă problemă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare adresată tot ministrului sănătăţii.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul întrebării îl reprezintă motivele care au stat la baza tergiversării semnării ordinului de numire pentru domnul doctor Paziuc care a câştigat, în luna ianuarie, concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de director al Direcţiei de sănătate publică Suceava.

Între timp înţeleg că această numire a avut loc, a fost semnat ordinul de numire, dar întrucât a doua parte a întrebării avea în vedere motivele care au determinat această tergiversare, sunt convinsă că domnul ministru are o expunere pregătită în acest sens şi chiar aş dori să cunosc aceste motive.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Doamnă deputat, sărut mâna.

Aşa cum deja sunteţi informată, ordinul de ministru privind numirea domnului Alexandru Paziuc în calitate de director al Direcţiei de sănătate publică Suceava este deja ajuns la Suceava. Motivele pe care mi le solicitaţi, din păcate sunt puerile, pentru că este vorba de birocraţie. Este vorba de o birocraţie între Agenţia naţională a funcţionarilor publici, Ministerul Sănătăţii şi judeţul Suceava.

Sper că am trecut peste aceste neajunsuri birocratice şi, în sfârşit, lucrurile sunt în regulă.

Cu această ocazie vreau să vă anunţ, totuşi, că pe toată perioada la care dumneavoastră faceţi referire nu au existat sincope în conducerea corectă şi legală a Direcţiei de sănătate publică Suceava.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Explicaţia nu mă mulţumeşte, domnule ministru, având în vedere că termenul limită pentru semnarea ordinului pentru numirea în funcţie a tuturor celor care au câştigat acel concurs a fost 16 februarie, iar această birocraţie s-a manifestat, coincidenţă, numai în judeţul Suceava, unde acest candidat nu avea sprijinul politic din partea Biroului de conducere al organizaţiei.

Mulţumesc, oricum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna deputat.

Domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă dezamăgesc, doamnă deputat. Ordinul pe care îl invocaţi şi dumneavoastră şi eu a fost semnat în 23 ianuarie, deci cu mult timp înainte de expirarea termenului legal, numai că datorită acestei birocraţii el a ajuns foarte târziu la Suceava, cu toate că Suceava ştia că acest ordin este semnat şi că în baza lui directorul funcţiona.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cred, domnule ministru, că ar trebui reformulată întrebarea: cum putem să evităm meandrele birocraţiei?

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că îi interesează pe mulţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, nu, iertaţi-mă, domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare pentru domnul ministru Gheorghe Barbu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la situaţia săracilor de la S.C. Somvetra Gherla S.A. din jud. Cluj care, de mai bine de 5 luni de zile, n-au primit nici un ban, cu toate că această societate este în portofoliul AVAS totuşi, domnul ministru..., ministerul se numeşte Ministerul Sănătăţii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi este vorba de 626 de familii, împreună cu copiii şi cu tot ce au în întreţinere.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei):

Domnule deputat,

Ministerul se numeşte Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, şi nu Ministerul Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale, în sfârşit.

Am să vă răspund în legătură cu SOMVETRA, deşi aţi mai avut o interpelare de data trecută, care se referea la plata îndemnizaţiei pentru creşterea copiilor, pe care societatea respectivă nu le mai făcea.

Aş vrea să vă spun următorul lucru.

În data de 9.12.2005 la SOMVETRA s-a făcut, de către organismele Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, o verificare a respectării Legii nr. 130/1999, cu completările şi modificările ulterioare, şi a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. S-a constatat că angajatorul a constituit drepturi salariale aferente lunii noiembrie 2005, dar nu au fost achitate salariaţilor.

Urmare a neconformităţilor constatate s-a dispus ca măsură obligatorie în sarcina angajatorului prezentarea dovezii achitării drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2005.

În ceea ce priveşte situaţia complicată existentă la SOMVETRA vă prezint următoarele, într-un scurt istoric al evenimentelor.

Din data de 11 noiembrie 2005 activitatea societăţii a fost întreruptă datorită sistării furnizării gazului metan pentru neplata facturilor restante către Distrigaz Nord, în valoare de 22 de miliarde.

În data de 11 noiembrie 2005 societatea era cu capital privat, 51,98% din acţiuni aparţinând SC Feromat SA Bucureşti.

La finele anului 2005 societatea înregistra datorii la bugetul de stat, cu majorările aferente, în sumă totală de 290 de miliarde de lei.

La data de 11 decembrie 2005 societatea avea 655 de salariaţi.

Începând cu luna noiembrie 2005, conform contractului colectiv de muncă la nivelul societăţii salariaţii au fost plătiţi cu 75% din salariul de încadrare.

În fapt, aceste drepturi salariale au fost plătite numai în procent de 64% din drepturile salariale aferente numai pentru luna noiembrie 2005.

Trebuie menţionat că începând cu data de 1 decembrie 2005 furnizarea energiei electrice a fost întreruptă, datorită neplăţii facturilor restante către Electrica SA.

AVAS Bucureşti a comunicat că a reziliat contractul cu SC Feromat SA Bucureşti şi, începând cu data de 2 februarie 2006, SOMVETRA SA este din nou societate cu capital majoritar de stat, 51,98%, acţiunile fiind preluate de către AVAS Bucureşti.

Odată preluate acţiunile de noul acţionar, societatea a desemnat, în 15 martie 2006, prin Adunarea generală a acţionarilor, un Consiliu de administraţie format din trei persoane şi un nou director general.

La data de 16 noiembrie 2005, societatea a iniţiat un program de concediere colectivă a salariaţilor, depus la ITM Cluj, la AJOFM Cluj şi la Sindicatul SOMVETRA.

Programul a fost iniţiat în urma unui protocol între sindicate şi conducerea societăţii de la acea dată şi, ulterior, contestat în instanţă de către sindicat.

Procesul este pe rol iar programul de restructurare nu s-a derulat. În prezent se lucrează la un alt program de concediere colectivă pentru personalul rămas angajat la societate.

Actualmente, acest program este propus ca unul din punctele de pe ordinea de zi la următoarea şedinţă a Adunării generale a acţionarilor. La această dată se aşteaptă aprobarea ordinii de zi de la AVAS.

La data încetării activităţii şi ulterior, în luna decembrie 2005, s-a propus de către Prefectura Cluj şi Primăria Gherla, încadrarea unui număr de 550 de persoane într-un program comunitar derulat la Primărie şi pentru care, efectiv, au fost disponibilizate resurse băneşti. Nu s-a înscris nici o persoană din societate, pe motiv că se poate pierde şansa de a beneficia de prevederile Ordonanţei nr. 8/2003.

În societate, astăzi mai lucrează efectiv 19 salariaţi, iar în lunile anterioare din anul trecut, câte 31 de persoane în noiembrie-decembrie, şi până în luna aprilie tot câte 31 de persoane.

Acest personal a fost plătit în luna noiembrie integral şi în luna decembrie doar 9%, în baza unei hotărâri a Adunării generale a acţionarilor.

Societatea a contractat o firmă de contabilitate pentru finalizarea bilanţului pe anul 2005 şi a programului de venituri care stă la baza obţinerii Ordonanţei nr. 8/2003, acestea fiind finalizate la această dată.

Societatea a solicitat AVAS plata acestor lucrări pe care le-a efectuat firma respectivă în numele societăţii, din lipsa disponibilităţilor băneşti.

Faţă de cele prezentate considerăm că limitele de competenţă ale instituţiei şi ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nu ne permit să intervenim în rezolvarea situaţiei conflictuale existente.

Dacă disponibilizările colective vor fi făcute în conformitate cu Ordonanţa nr. 8/2003, în noile condiţii, în care societatea este din nou cu capital majoritar de stat, salariaţii s-ar putea să fie îndreptăţiţi să primească prevederile şi plăţile compensatorii acordate de Ordonanţa nr.8/2003.

Până atunci, precizăm că politicile de sprijin financiar direct pentru prevenirea situaţiilor de dificultate a familiilor cu copii şi a persoanelor singure susţinute de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cuprind măsuri specifice de intervenţie pentru combaterea sau atenuarea riscului de marginalizare şi excluziune socială, pe baza principiului solidarităţii sociale.

În răspunsul meu sunt înşirate mai multe astfel de măsuri. Vă spun doar că persoanele aflate într-o astfel de situaţie se pot califica pentru obţinerea venitului minim garantat, de asemenea, se pot califica pentru ajutoare de urgenţă şi ajutoare financiare. În răspunsul scris pe care vi l-am dat detaliile acestui lucru se regăsesc.

În ce ne priveşte, în momentul în care persoanele vor deveni şomere vor beneficia de indemnizaţie şi, aşa cum am explicat, dacă îndeplinesc condiţiile legale, şi de cele ale Ordonanţei nr. 8/2003.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Într-adevăr, aceasta este denumirea corectă.

Întrebarea era şi rămâne în continuare dacă şi în ce mod Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate să ajute aceste familii care sunt destul de mari, într-o zonă mono-industrială şi, după cum se ştie, în România este greu să trăieşti şi cu salariu, dar fără salariu cum se poate trăi timp de 5 luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, o precizare.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat,

În România sunt mai multe situaţii de acest fel, de firme privatizate care au ajuns în imposibilitatea de a mai plăti salariile.

Noi susţinem, atât cât putem de mult, persoanele aflate în dificultate. Ele deocamdată figurează ca angajate ale unei societăţi. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Guvernul în sine nu pot să-şi asume responsabilitatea pentru neplata salariilor de către o societate privată.

În această situaţie, vă rog să aveţi în vedere faptul că ar putea să fie mii de societăţi, sau sute, sau zeci. Ceea ce pot să spun ca perspectivă este că se află în Parlamentul României garantarea fondului de salarii pentru salariaţi, în condiţiile insolvabilităţii societăţii comerciale, şi asta nu mai ţine cont de tipul de capital. Este o directivă europeană pe care am adoptat-o şi care este în Parlament şi sper să fie aprobată cât mai curând şi să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru cazurile specifice, ne putem adresa acum cu ajutoare sociale, dacă este cazul.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumim.

Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată tot Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o întrebare, dar înainte de asta vă rog să-mi permiteţi să intervin pe o chestiune de procedură.

Înaintea fiecărei şedinţe avem afişaţi pe panou miniştrii care participă şi răspunsurile care se dau, într-o anumită ordine. Această ordine este încălcată frecvent, şi noi suntem pregătiţi pentru un anumit timp. De asemenea, nu se respectă timpul de prezentare a răspunsurilor, mai ales atunci când se filmează şi când se ştie că se transmit în direct răspunsuri la interpelări şi întrebări.

Legat de întrebare, într-adevăr, întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ea se referă la situaţia copiilor, care este câteodată dramatică, copii ai căror părinţi sunt deplasaţi la muncă în străinătate.

Sunt situaţii în care chiar ambii părinţi muncesc în străinătate, iar copiii rămân pe seama unor persoane fără respectarea unor norme în ceea ce priveşte legalitatea. Am avut cazuri chiar dramatice când un copil, de dorul mamei plecată în străinătate la muncă, s-a sinucis. Întrebarea constă sau se referă la măsurile pe care le ia ministerul condus de domnul ministru Gheorghe Barbu în acest sens, pentru că aici discutăm inclusiv despre familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog să mă scuzaţi, domnule ministru, o secundă, ca să lămurim problema de procedură vagă şi abstractă a domnului deputat. În ceea ce priveşte alcătuirea listei de răspunsuri ea este făcută sub supravegherea unui chestor, în ordinea primirii răspunsurilor, nu în ordinea depunerii întrebărilor, ca la interpelări. În ceea ce priveşte timpul afectat, este vorba de 2 minute pentru susţinerea întrebării, 5 minute pentru răspuns, 2 minute pentru o eventuală replică.

Personal nu am constatat depăşirea acestui timp.

Dacă aveţi obiecţii în legătură cu timpul, vă rog să fiţi precis pentru că orice critică merită să fie fundamentată.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Aţi încălcat regulamentul!

Procedură, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat, vreau să vă asigur că sunt prezent astăzi aici, dacă cumva a fost o trimitere către mine, pentru un motiv foarte simplu, încercăm să fim prezenţi din când în când şi noi miniştrii, nu numai secretarii de stat, la întrebările şi interpelările care ni se pun.

Copiii rămaşi fără supraveghere în perioada în care ambii părinţi sau părintele, în situaţia familiilor monoparentale, sunt plecaţi din ţară pentru contracte de muncă în străinătate, ca şi cei al căror părinte rămas în ţară, când soţul sau soţia sunt plecaţi, nu poate, din orice motive, să-şi îndeplinească îndatoririle de părinte, reprezintă o categorie expusă riscurilor şi situaţiilor de pericol care duc, în ultimă instanţă, la încălcarea şi nerespectarea drepturilor acestora, în conformitate cu legislaţia internă şi internaţională în materie.

În vederea realizării unei evidenţe corecte şi clare privind numărul şi situaţia acestor copii, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului a solicitat direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din ţară, care după cum ştiţi sunt subordonate consiliilor judeţene, şi nu ministerului, în cursul anului 2005, trimestrial, date referitoare la această categorie de copii.

Având în vedere faptul că autorităţile locale din oraşe, municipii şi comune nu au monitorizat acest fenomen, s-au primit numai date despre copiii cetăţenilor români plecaţi la muncă în străinătate cu contract de muncă, ambii părinţi.

La sfârşitul trimestrului IV din 2005, într-un număr de 14.168 de familii, ambii părinţi sunt plecaţi cu contract de muncă în străinătate. În urma plecării ambilor părinţi la muncă, un număr de 17.019 copii sunt rămaşi în ţară, lipsiţi de grija şi ocrotirea părinţilor lor, unii aflându-se în permanenţă în situaţie de risc.

În ceea ce priveşte protecţia copiilor rămaşi în ţară am identificat următoarele situaţii: copii pentru care s-a instituit o măsură de protecţie; copii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecţie şi nu este necesară instituirea acesteia; copii aflaţi în situaţie de risc şi care necesită o măsură de protecţie.

Din prima categorie, copii pentru care s-a instituit o măsură de protecţie, fac parte un număr de 2342 de copii, reprezentând 13,9%. Dintre aceştia, 1774 de copii, 75,7% au o măsură de protecţie de tip familial, respectiv 379 asistenţi maternali profesionişti, 1264 de copii se află la rude până la gradul IV, 131 de copii sunt la alte familii sau persoane. Restul de 568 de copii, reprezentând 24,3%, se află în centre de plasament publice sau private.

Copiii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecţie şi nu este necesară instituirea acesteia se află la rude până la gradul IV, şi ei reprezintă 83%, adică 14.135 de copii din totalul celor rămaşi acasă fără ambii părinţi.

O situaţie deosebită se înregistrează în cazul a 542 de copii identificaţi ca fiind în situaţie de risc deoarece li se încalcă dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.

Pentru aceşti copii Direcţiile generale de asistenţă socială consideră necesară instituirea unei măsuri de protecţie. Există situaţii în care persoanelor care au lucrat la angajatori străini să li se solicite, de către aceştia, continuarea contractului, fiind nevoite să se adreseze în acest sens misiunilor diplomatice în vederea obţinerii vizei de lucru în statul respectiv, dar şi situaţii în care persoanele fizice pot pleca cu viză turistică, iar apoi să-şi prelungească şederea prin angajare cu forme legale sau la negru în statele primitoare.

Având în vedere diversitatea modalităţilor de ieşire din ţară ne aflăm în imposibilitatea de a solicita tuturor cetăţenilor români care părăsesc ţara, a unor alte documente decât cele acceptate internaţional.

În vederea asigurării unei protecţii adecvate a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea unuia sau ambilor părinţi, ca urmare a faptului că aceştia muncesc în străinătate, în vederea respectării drepturilor acestor copii, precum şi în absenţa unor dispoziţii legale exprese în acest sens, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului a propus Departamentului pentru munca în străinătate analizarea posibilităţii de modificare a hotărârii de Guvern nr. 384/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, în sensul instituirii obligativităţii în sarcina agenţilor de ocupare a forţei de muncă de a solicita cetăţenilor români care au copii minori în îngrijire şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate, a unei dovezi emisă de către Serviciile publice de asistenţă socială din cadrul Primăriilor în raza căreia îşi au domiciliul părinţii, din care să rezulte că au notificat acestora intenţia de a lucra în străinătate şi că pot proteja copiii, rămânând aceştia acasă.

Pentru celelalte situaţii în care părinţii pot pleca la muncă în străinătate, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului şi-a propus să elaboreze un proiect de ordin al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei prin care să stabilească o serie de atribuţii şi obligaţii clare ce revin Serviciilor publice de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială de la nivelul comunelor în privinţa monitorizării, raportării şi intervenţiei, în situaţia copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea unuia sau ambilor părinţi pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate.

Actul administrativ menţionat este de natură a asigura şi implementarea prevederilor articolului 106 din Legea nr.272/2004, ceea ce va conduce la posibilitatea asigurării unei protecţii adecvate a acestor copii.

Vă mulţumesc mult.

Repet, încă o dată, sper să reţineţi, diversitatea formelor în care cetăţenii români pleacă din ţară. Regula este că în România aproximativ 60-70 de mii de persoane, maximum pe an, pleacă prin Oficiul de migraţie a forţei de muncă şi cei peste 900 de agenţi de mediere a forţei de muncă în străinătate, restul de cetăţeni români care pleacă nu sunt sub controlul acestor contracte de muncă, putând fi turişti sau cu alte forme de plecare.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta răspunsul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, această chestiune se transformă deja într-un fenomen.

Răspunsul dat de domnul ministru este mulţumitor şi constat că a stârnit un interes major, fapt pentru care, domnule ministru, permiteţi-mi să monitorizez tot ceea ce veţi întreprinde, pentru a fi lămurit că ceea ce propuneţi şi ceea ce este în derulare va fi dus până la capăt, pentru că cel puţin copiii din România nu au voie să sufere şi din acest punct de vedere.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, dacă mai aveţi deva de adăugat?

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu, mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim pentru participare.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare pentru Agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea are ca obiect măsurile pe care intenţionează domnul preşedinte al Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, deci ce măsuri intenţionează să ia domnul preşedinte vis-à-vis de comportamentul, atitudinea directorului acestei instituţii, care recidivează în anumite corecţii fizice pe care le aplică personalului aflat în subordinea sa.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Silviu Bian, preşedinte, vă rog.

Domnul Silviu Bian (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea pe care ne-a făcut-o doamna deputat Mirela Adomnicăi i-am trimis doamnei deputat un răspuns în scris şi vreau să ştiu dacă l-a primit dar, oricum, o să-i răspund şi de aici, de la microfonul Camerei Deputaţilor.

Şi la noi a ajuns sesizarea formulată de domnul Ovidiu Onuţu, consilier juridic în cadrul Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava. Conducerea Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă a dispus efectuarea unui control la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă de la Suceava având ca tematică cercetarea împrejurărilor în care a avut loc altercaţia dintre autorul sesizării şi domnul Constantin Şuvăr, care este director executiv al Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de la Suceava.

În urma verificărilor efectuate de către personalul din cadrul Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă desemnat în acest sens s-au constatat următoarele.

Prin adresa nr. 3559/2006 domnul director executiv, Constantin Şuvăr, a sesizat comisia de disciplină a Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava cu privire la faptele arătate a fi săvârşite în seara zilei de 8 martie în sediul instituţiei de către domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu.

Potrivit sesizării menţionate, domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu ar fi intrat în biroul directorului executiv, lovindu-l pe acesta cu pumnii şi picioarele, reproşându-i că este persecutat la locul de muncă.

În acest sens, domnul director executiv, Constantin Şuvăr, a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 14 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale.

În vederea desfăşurării procedurii de cercetare a faptelor arătate a fi săvârşite de domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu, în temeiul prevederilor hotărârii Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, s-a întrunit comisia de disciplină constituită în cadrul Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava.

Comisia de disciplină menţionată a procedat la audierea domnului consilier juridic Ovidiu Onuţu, în calitate de funcţionar public, ale cărui fapte constituie obiectul sesizării, a domnului director executiv Constantin Şuvăr, în calitate de persoană care a formulat sesizarea, precum şi a persoanelor care au fost prezente în instituţie în momentul în care s-a produs acest incident regretabil din punctul meu de vedere.

În urma desfăşurării activităţii de cercetare administrativă Comisia de disciplină a Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava a constatat că faptele arătate a fi săvârşite de funcţionarul public cercetat nu s-au desfăşurat în timpul programului normal de lucru, că respectivele fapte nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, precum şi că nu se poate proba vinovăţia acestui funcţionar public.

Ca atare, Comisia de disciplină a propus conducătorului instituţiei clasarea cauzei cu privire la care a fost sesizată considerând că nu a avut loc o abatere disciplinară în sensul prevăzut de art. 65 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În acelaşi timp, având indicii că fapta săvârşită de domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu poate fi considerată infracţiune, ţinând seama de dispoziţiile art.34 din Hotărârea Guvernului nr.1210/2003, Comisia de disciplină a propus conducătorului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava sesizarea organelor de cercetare penală.

La rândul său, domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu a formulat o sesizare împotriva domnului director executiv Constantin Şuvăr, înregistrată la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sub nr.557 din 20 martie 2006.

Potrivit sesizării menţionate, domnul director executiv Constantin Şuvăr este acuzat de abuz în serviciu, precum şi de faptul că, în seara zilei de 8 martie 2006, acesta, aflat într-o stare avansată de ebrietate, l-a invitat pe domnul consilier în birou; l-a insultat şi l-a lovit cu pumnul peste faţă şi peste corp pe domnul consilier juridic Onuţu.

În dovedirea celor sesizate, autorul sesizării a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 9 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită una-două zile de îngrijiri medicale.

Având în vedere obiectul sesizării, respectiv faptele arătate a fi săvârşite de domnul Constantin Şuvăr, având funcţia publică de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.1210/2003, urmează a fi efectuate demersurile ce se impun pentru stabilirea răspunderii respectivului funcţionar public.

Vreau s-o informez pe doamna deputat că noi îl invităm pe domnul director la Comisia de disciplină, conform legii, urmând a o informa în scris - şi, dacă doreşte, şi aici, la Cameră, - care sunt măsurile pe care le-am stabilit, dar trebuie să respectăm procedura.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Doamna deputat. Aveţi două minute, faţă de cele trei minute, de care avea dreptul să beneficieze domnul preşedinte, pe care le-a depăşit, povestindu-ne ce a făcut un consilier juridic.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ceea ce vreau eu să subliniez este faptul că această întrebare a fost formulată în contextul în care am prezentat faptul că Uniunea Europeană nu pierde, practic, nici un prilej să ne reamintească că într-o ţară europeană funcţionarii publici trebuie să aibă o anumită pregătire. Incidentul este regretabil şi îi mulţumesc domnului preşedinte că este de acord cu mine vizavi de caracterizarea acestui incident. Indiferent cine va fi stabilit ca vinovat de către această comisie de disciplină, fapta este regretabilă. A ţinut presa locală timp de două săptămâni şi a prejudiciat imaginea acestei instituţii care se află în subordinea domnului preşedinte. De aceea, îmi permit, cu respectul de rigoare, să-i sugerez că această situaţie, dincolo de faptul că poate fi bagatelizată referitor la un incident creat între un jurist şi un preşedinte, este semnificativă pentru atitudinea regretabilă pe care o au uneori funcţionarii publici şi s-o aibă în vedere pentru a nu se repeta.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule preşedinte, dacă doriţi să adăugaţi ceva, numai?

Aveţi tot două minute.

Domnul Silviu Bian:

Vreau s-o rog pe doamna deputat să înţeleagă că domnul Şuvăr este director de agenţie, este funcţionar public, şi că procedura de cercetare în Comisia de disciplină presupune anumite etape şi noi le vom urma conform legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu - interpelare adresată ministrului administraţiei şi internelor.

Vă rog, formulaţi pe scurt întrebarea.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul domnului Csete Zoltan, din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi transcrierea în registrele de stare civilă române a unui certificat de naştere eliberat de către autorităţile spaniole pentru o persoană născută pe teritoriul Spaniei, ai cărei părinţi sunt cetăţeni români, vă comunicăm următoarele:

Procedura transcrierii în registrele de stare civilă române a unui certificat de naştere eliberat de către o autoritate străină, pentru o persoană născută în ţara respectivă, ai cărei părinţi sunt cetăţeni români, este prevăzută în Legea nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă, precum şi în legile care au modificat şi completat ulterior acest act normativ. Astfel, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă română. Transcrierea acestora în registrele de stare civilă română se face în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară, sau de la primirea din străinătate a certificatelor-extras de stare civilă.

Informaţiile deţinute relevă faptul că, în certificatul de naştere emis de autorităţile spaniole, care face obiectul întrebării, nu este înscris numele de familie al persoanei la care faceţi referire, iar părinţii poartă nume de familie diferite.

Având în vedere principiul consemnării acordului de voinţă exprimat neechivoc privind numele şi prenumele în declaraţiile autentice, instituit de legislaţia naţională în materie de stare civilă, se impunea, şi în acest caz, întocmirea unei declaraţii scrise, în care să fie consemnat în mod explicit acordul comun al ambilor părinţi cu privire la numele de familie şi prenumele copilului.

În context, precizăm că, prin interpretarea corelativă a conţinutului procurii - care este anexată la dosar - şi a conţinutului celorlalte documente prezentate, se poate concluziona, implicit - nu explicit, faptul că voinţa părţilor, a părinţilor, este aceea ca fiica să poarte numele de familie al părinţilor. În acest caz particular, se apreciază că procura, acordată cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, ar putea fi considerată şi o declaraţie scrisă, în sensul dispoziţiilor legale în materie.

În consecinţă, persoana împuternicită va putea să depună documentaţia de referinţă la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor urmând a transmite Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor din municipiul Cluj-Napoca precizările necesare privind modul de soluţionare a acestui caz particular.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat, pentru că întrebarea dumneavoastră, în conformitate cu art.166 lit.a) şi lit.b) din regulament, nu trebuia să fie primită de preşedintele Camerei Deputaţilor. Este o întrebare care urmăreşte în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice - lit.b) - şi priveşte o problemă de interes strict particular.

În aceste condiţii, vă rog să se ia act: solicit Biroului permanent ca secretarul care înregistrează aceste întrebări să sesizeze, ori de câte ori este cazul, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru a se pronunţa cu privire la admiterea sau nu a unei întrebări.

Urmează tot domnul deputat Mircia Giurgiu, cu o întrebare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul Firmei S.C. Complet Security S.R.L. din Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care reveniţi asupra unei solicitări anterioare privind avizarea în condiţiile legii a S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca, pentru desfăşurarea activităţii de pază, monitorizare şi instalare de sisteme de alarmă, vă comunicăm următoarele:

Societatea comercială la care faceţi referire a depus documentaţia pentru eliberarea licenţei în domeniul sistemelor de pază la Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, solicitarea respectivă fiind înregistrată cu nr.53.295 din 14 decembrie 2005.

Urmare verificărilor efectuate după obţinerea avizelor stabilite de Legea nr.333 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj a întocmit un raport cu propunerile de licenţiere a societăţii comerciale în discuţie, document care a fost înaintat la Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia Poliţiei de Ordine Publică.

A fost ataşată documentului în discuţie şi o notificare a unei societăţi concurente celei care a solicitat eliberarea licenţei, prin care era semnalată necesitatea suspendării activităţii de licenţiere, întrucât exista, la acea dată, între societăţile în cauză, un litigiu cu privire la încheierea judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului Cluj-Napoca, referitoare la autorizarea, constituirea şi înmatricularea societăţii solicitante.

În acest context, cu adresa nr.176.846 din 10 februarie 2006, Inspectoratul General al Poliţiei Române a restituit documentaţia societăţii solicitante. La aceeaşi dată, S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca a solicitat, din nou, eliberarea licenţelor, anexând, de această dată, o copie a minutei deciziei civile nr.128/2006 şi o copie a dispozitivului sentinţei civile nr.196/2006, pronunţate în dosarul nr.19.105/2005, fără a transmite şi hotărârea motivată a Curţii de Apel Cluj-Napoca.

Urmare primirii hotărârilor motivate ale Curţii de Apel Cluj-Napoca, pronunţate în dosarele anterior menţionate, s-a procedat la reluarea activităţii de analizare a îndeplinirii condiţiilor necesare pentru licenţierea societăţii comerciale în discuţie, fiind, practic, acum îndeplinite condiţiile necesare în acest sens, prevăzute de Legea nr.333.

În context, menţionăm că S.C. Complet Security S.R.L. a fost licenţiată de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în acest sens fiind emise două licenţe, după cum urmează: licenţa nr.829/P din 6 martie 2006, pentru desfăşurarea activităţii de pază, şi licenţa nr.795/P din 9 martie 2006, pentru instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiilor.

Deci, atunci când au fost îndeplinite condiţiile legale, s-au emis aceste licenţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi vreun comentariu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul este complet şi corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să rămâneţi la microfon, domnule deputat. Aveţi o interpelare privind alungarea populaţiei de etnie română, în urma retrocedării proprietăţilor din zonele centrale ale marilor oraşe.

Întrebarea dumneavoastră, pe scurt, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Este vorba de ceea ce se întâmplă în marile oraşe din Transilvania, Cluj-Napoca, Făgăraş, Sibiu şi multe alte oraşe, care se confruntă cu mari probleme. Populaţia din zonele centrale este scoasă din acele locuinţe, în urma aplicării Legii nr.247 de anul trecut şi nu se oferă nici o protecţie. De asemenea, se încearcă să se facă o dreptate prin crearea unei alte nedreptăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă. Aceasta este o realitate pe care o afirmaţi. Care este întrebarea?

Domnul Mircia Giurgiu:

Întrebarea este: ce face Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cum are de gând să protejeze populaţia din aceste zone, pentru a nu fi scoasă în stradă şi a rămâne fără un acoperiş deasupra capului, mai ales că majoritatea sunt persoane în vârstă şi nu au surse de venit, pentru a-şi putea permite să cumpere o locuinţă?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule ministru. Domnule secretar de stat! Vă cer scuze că v-am avansat în locul domnului Blaga.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Scuzele, desigur că sunt acceptate.

Vă rog să-mi permiteţi să răspund.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi să vi se comunice poziţia Ministerului Administraţiei şi Internelor faţă de faptul că, în urma retrocedării proprietăţilor, populaţia de etnie română este alungată din zonele centrale ale marilor oraşe, - am citat acum din conţinutul întrebării -, vă comunicăm următoarele:

Afirmaţia făcută în textul întrebării are un caracter general, nefiind relevate date referitoare la cazuri concrete, care să susţină faptul că populaţia de etnie română este alungată din centrele marilor oraşe, ca urmare a constituirii-reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Apreciem că, indiferent de etnia persoanelor care locuiesc în imobilele în discuţie, acestea trebuie retrocedate proprietarilor, având în vedere inclusiv faptul că, potrivit Constituţiei României, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.

În acest context, considerăm neîntemeiată afirmaţia dumneavoastră, mai ales că Guvernul României nu iniţiază şi nici nu acceptă situaţiile la care dumneavoastră faceţi referire în mod generic.

În situaţia în care constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate afectează persoanele care locuiesc, la data retrocedării, în imobilele respective, considerăm că nu este vorba despre o atitudine discriminatorie faţă de persoanele în discuţie, ci doar despre restituirea proprietăţilor şi despre aplicarea principiului egalităţii în drepturi, consfinţit şi el în Constituţie.

De asemenea, menţionăm că, potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul existenţei unor litigii privind constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, comentariu pe marginea răspunsului.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, nu am dat exemple concrete, dar există o listă, pe care o voi transmite, pentru a vedea concret ce se întâmplă cu populaţia. Aceasta este realitatea; este populaţia de etnie română. Din păcate, aceasta este realitatea şi vă vom transmite o listă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian. Vă rog, o întrebare adresată tot ministrului administraţiei şi internelor.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea are ca izvor o situaţie dramatică, să spun eu, care nune face cinste nici nouă, dar cred eu că "dă prost" pe plan extern. Mai concret, este vorba de acel cetăţean în vârstă de circa 82 de ani, paralizat în pat, care este dus pe targă să-şi ispăşească o pedeapsă la închisoare. Aici, poate fi vorba fie de inconsecvenţă, fie de încălcarea drepturilor omului, pentru că este dus pe targă până în uşa închisorii, până la intrare. Acolo, practic, se constată că acest cetăţean nu poate, în mod normal, să-şi ispăşească pedeapsa şi este dus la un spital sau înapoi, la domiciliu. Este un fapt extrem de grav, iar întrebarea constă în următoarele: despre ce a fost vorba, domnule ministru? Despre inconsecvenţă sau despre încălcarea drepturilor omului? Pentru că, dacă aţi început, practic, să puneţi în aplicare o sentinţă, trebuia, fie s-o duceţi până la capăt, fie să n-o începeţi; să faceţi constatarea la domiciliu, nu la poarta închisorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Întrebarea este adresată atât ministrului justiţiei, doamnei Monica Macovei, cât şi domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor.

Am să formulez un punct de vedere, al ministrului administraţiei şi internelor.

În interpelare, se arăta că un bărbat în vârstă de 50 de ani, ar fi fost ridicat de la domiciliul său de organele în drept şi dus la închisoare, pentru executarea unei pedepse hotărâte de instanţă. Bărbatul - spuneţi în interpelare - era paralizat şi a fost transportat pe targă până la poarta închisorii. Se pune întrebarea: cum se armonizează prevederile Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu legislaţia internaţională aplicabilă în materia drepturilor omului?

Vă comunicăm următoarele:

Potrivit art.4 din Hotărârea Guvernului nr.83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, această instituţie analizează concordanţa actelor normative cu acquis-ul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justiţie şi al respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi examinează modul în care se respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în administrarea justiţiei şi în care sunt duse la îndeplinire obligaţiile asumate de România, prin instrumente juridice internaţionale în această materie.

Conform art.11 alin.2 din Constituţia României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, în context precizând că, prin Legea nr.30/1994, a fost ratificată Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi protocoalele adiţionale la această convenţie.

Referitor la prevederile din documentul relativ la drepturile omului, care exclud sau suspendă prevederi ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, menţionăm că, potrivit art.20 alin.2 din Constituţia României, republicată, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi la legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Privitor la cazul semnalat, precizăm faptul că acesta se referă la punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, pronunţată de către o instanţă de judecată.

În context, menţionăm că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.23 privind executarea pedepselor, pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare.

Totodată, Codul de procedură penală dispune faptul că pedeapsa închisorii şi pedeapsa detenţiunii pe viaţă se pun în executare prin emiterea mandatului de executare care se trimite, după caz, poliţiei, comandantului locului de deţinere, când condamnatul este arestat, sau comandantului unităţii militare unde face serviciul militar cel condamnat. Pe baza mandatului de executare, unitatea de poliţie procedează la arestarea condamnatului şi la conducerea acestuia la cel mai apropiat loc de deţinere.

Aşadar, atribuţiile lucrătorilor Ministerului Administraţiei şi Internelor în această materie se exercită în temeiul legii, în vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor din mandatele de executare emise de instanţa de judecată.

În ceea ce priveşte competenţa de revocare a măsurii arestării, dispuse în vederea executării pedepsei privative de libertate, evidenţiem că sunt relevante dispoziţiile art.136 alin.1 lit.d), coroborate cu cele ale art.139 alin.3⁴ din Codul de procedură penală, potrivit cărora, dacă instanţa constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, dispune - la cerere sau din oficiu - revocarea măsurii arestării preventive. Deci, competentă în asemenea situaţii, este instanţa de judecată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul a fost unul general. Cunoşteam această procedură, dar aştept cu nerăbdare şi răspunsul Ministerului Justiţiei, deoarece instanţa trebuia să decidă - în momentul în care a constatat această stare de sănătate a inculpatului - la domiciliu, nu la poarta penitenciarului. Pentru că, efectiv, pe româneşte spus, ne facem de mândră minune, domnule ministru!

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Având în vedere că timpul pentru audierea răspunsurilor la întrebări a fost depăşit deja cu un sfert de oră, cerându-mi scuze faţă de cei prezenţi, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprogramez aceste răspunsuri pentru şedinţa următoare.