Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări şi interpelări. După o scurtă pauză de trei minute, necesară schimbărilor de decor. (O scurtă pauză).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Având în vedere că şedinţa se transmite la radio, v-aş ruga să luaţi locurile şi în ordine să parcurgem această procedură de control parlamentar importantă.

Sunt prezenţi, pentru a răspunde întrebărilor formulate de domnul Dan Mocănescu, Constantin Traian Igaş, Andrian Mihei-Andrian Mihei, de două ori, Dumitru Ioan, domnul ministru Nicolăescu, domnul secretar de stat Dacian Ciolos, dacă a venit, şi doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Domnului deputat independent Dan Mocănescu îi va răspunde domnul ministru Nicolăescu, cu privire la piscina cu apă de mare de la Policlinica balneară Mangalia.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Răspunsul se adresează domnului deputat Dan Mocănescu şi se referă la situaţia piscinei din cadrul Pavilionului B, Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia.

Managerul sanatoriului, doctorul Oleniuc Viorel, a dispus întreruperea utilizării piscinei cu apă de mare încălzită la 32-34^o din cadrul Pavilionului B în urma unui studiu de rentabilitate efectuat, aceasta fiind una dintre măsurile luate în scopul eficientizării activităţii unităţii sanitare. Dar, ca pacienţii să nu fie privaţi de procedura respectivă, s-a dispus efectuarea procedurii cu costuri reduse într-un bazin mai mic, tot cu apă de mare încălzită, bazin de care dispune unitatea.

Piscina de care este vorba nu este închisă definitiv. În urma licitaţiei pentru combustibil desfăşurată în 2007, s-a obţinut un alt tip de combustibil, la un preţ mai mic şi cu putere calorică superioară, având drept consecinţă reducerea costurilor pentru funcţionarea piscinei. În prezent, spaţiile aferente piscinei se află în renovare, întrucât se degradaseră, nemaifiind reparate de foarte mulţi ani.

În ceea ce priveşte transferul către o societate privată, vă informăm că Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia, prin managerul său, deţine doar un drept de administrare a patrimoniului sanatoriului, conform contractului de management încheiat cu Ministerul Sănătăţii. Neavând drept de dispoziţie, nu poate înstrăina sub nicio formă corpul de clădire în discuţie.

De asemenea, Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia este declarat unitate sanitară de interes public naţional, conform Hotărârii de Guvern 1.106/2002, fiind înscris la pct. 12 din anexa 1, aflându-se în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice, şi aparţine domeniului public al statului. Înstrăinarea patrimoniului este posibilă numai prin act normativ, respectiv, hotărâre de Guvern, după trecerea în domeniul privat al statului, conform Legii nr. 213/1998 cu modificările ulterioare.

Ca atare, domnule deputat, îngrijorarea dumneavoastră nu este întemeiată şi cred că răspunsul pe care vi l-am dat este edificator.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să facă un scurt comentariu, de 1 minut, stimate coleg.

Domnul Dan Constantin Mocănescu-Coloros:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, domnule ministru.

Nu m-aţi încredinţat numai pe mine, ci pe toţi angajaţii şi pacienţii. Pentru că este un centru de mare prestigiu şi, de la o vreme, cererea depăşeşte capacitatea acestei policlinici. Eram îngrijoraţi pentru că această operaţiune s-a petrecut în detrimentul altor proceduri, cum ar fi bazinele de sulf, care au fost dezafectate şi au creat acolo o disfuncţie majoră.

Dacă dumneavoastră sunteţi convins, şi m-aţi convins şi pe mine, că nu va fi înstrăinat acest obiectiv şi că banii care au fost cheltuiţi deja pentru reparaţii, o investiţie importantă şi cu o cerere mare, mai ales dinspre copii şi bătrâni, cum am menţionat acolo, atunci consider că răspunsul este mulţumitor pentru toată lumea.

Vă mulţumesc şi eu, la rândul meu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu, la rândul său, are, potrivit regulamentului, un drept la comentariu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Simt nevoia să-i mai spun domnului deputat Mocănescu încă un lucru, eu am fost la acest sanatoriu în urmă cu circa o lună şi vreau să vă spun că între data la care el a fost preluat de actualul manager şi ce am văzut eu după aproximativ un an de zile, lucrurile sunt sensibil schimbate în bine. Ca atare, ministerul a decis să aloce fonduri suplimentare, ca întreaga bază de tratament să fie reabilitată, probabil că aţi şi văzut că o parte este deja reabilitată, se lucrează foarte mult. Şi banii pe care i-am alocat în acest an vor fi suficienţi ca întreaga bază să fie la standarde, aşa cum este normal să fie, nefăcându-se, după cum toţi ştim, reparaţii de aproximativ 20 de ani. Iar în viitor ne gândim chiar la o extindere a bazei hoteliere, ca să putem să aducem cât mai mulţi cetăţeni, să beneficieze de acest tratament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să rămâneţi la pupitru, pentru a răspunde următoarei interpelări.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Dacă e în sală domnul deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vine acuşi, m-a anunţat, până când formulaţi dumneavoastră răspunsul, dânsul va apare.

Deci, veţi răspunde interpelării domnului Constantin Traian Igaş cu privire la intervenţiile în caz de calamităţi, dezastre, epidemii şi alte situaţii speciale de la A.S.P. Arad.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul deputat Igaş era îngrijorat de faptul că nu este o persoană responsabilă din partea Autorităţii de Sănătate Publică din Arad care să gestioneze planul de intervenţie în caz de calamităţi, epidemii, dezastre sau alte situaţii speciale. Drept pentru care, răspunsul nostru este foarte simplu:

Prin Ordinul ministrului sănătăţii publice 1.009/13.08.2007 doamna doctor Gabriela Ţârle a fost încadrată, începând cu 15.08, în funcţia publică de conducere de consilier I grad superior, în funcţia de director executiv la Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Arad, în urma concursului pe care l-a luat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Doamna Ţârle a realizat evaluarea situaţiei existente în instituţie şi a identificat eventualele probleme ce trebuie rezolvate.

Drept pentru care a trecut la actualizarea planului de protecţie civilă şi, prin Dispoziţia nr. 93/14.09.2007, a dispus modificarea componenţei Comitetului pentru situaţii de urgenţă şi Centrului operativ cu funcţionare temporară, prin înlocuirea persoanelor cu funcţii de conducere care nu mai ocupau această funcţie cu persoanele care acum ocupă funcţii în aparatul de stat din judeţul Arad. Drept pentru care s-a convocat şi Comitetul pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ cu funcţionare temporară, căruia i s-a stabilit ca sarcină actualizarea de urgenţă a planului de intervenţie în caz de calamităţi, epidemii, dezastre sau alte situaţii speciale.

Consider că prin răspunsul pe care l-am dat situaţia, la Arad, este în conformitate cu prevederile legale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Există un comentariu la acest răspuns, din partea celui care a făcut interpelarea. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

Se pare că până la urmă interpelarea pe care v-am adresat-o a fost benefică, am mai făcut un pas înainte, sper să facem mulţi paşi de acum înainte şi puteţi să vă aşteptaţi şi la alte interpelări, punctuale, şi cât se poate de serioase.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu are, la rândul domniei sale, dreptul la un comentariu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat, să nu uitaţi dumneavoastră, că nici eu nu uit, că şi eu sunt deputat şi ştiu ce înseamnă să adresez o întrebare unui membru al Executivului şi acela să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le are. Vă garantez că, dacă veţi mai face întrebări şi interpelări, voi veni cu toată seriozitatea să vă răspund la ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că vă place mai mult calitatea de deputat?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, recunosc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul Dacian Ciolos, dacă a venit? Vă rog să răspundeţi.

Domnul Andrian Mihei este? Este.

V-aş ruga, domnule ministru, să răspundeţi întrebării domnului Andrian Mihei cu privire la sistemele de irigaţii din Dobrogea.

Domnul Dacian Ciolos (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea vizează sistemul de irigaţii din Dobrogea şi domnul deputat Andrian Mihei a specificat trei părţi ale întrebării la care voi răspunde în cele ce urmează.

O primă parte a întrebării solicită informaţii vizavi de faptul dacă există în cadrul ministerului o situaţie clară asupra stării sistemelor de irigaţii din Dobrogea şi asupra gradului lor de utilizare sau starea de degradare şi posibilităţi de reparaţii.

Vreau să spun domnului deputat că, în cadrul Ministerului Agriculturii, instituţia care acţionează în domeniul sistemelor de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare este Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care, totodată, lucrează foarte strâns cu organizaţiile pentru îmbunătăţiri funciare care sunt constituite la nivelul utilizatorilor de apă.

Vizavi de Regiunea Dobrogea, vreau să spun că pentru campania de irigaţii a anului 2007 Administraţia de Îmbunătăţiri Funciare a pregătit şi pus în funcţiune suprafaţa de 69,9 mii ha, din care sunt coordonate de către organizaţii pentru îmbunătăţiri funciare 43,7 mii ha.

În cadrul Proiectului de Reabilitare şi Reformă a Sectorului de Irigaţii, se elaborează un studiu privind analiza economică a sistemelor de irigaţii, studiu care urmează să fie finalizat. Din datele preliminare pe care le-am avut la dispoziţie la începutul lunii septembrie rezultă următoarele: că, pentru Dobrogea, suprafaţa terenurilor cu amenajări de irigaţii este de 598,6 mii ha şi din acestea circa 265,6 mii ha sunt viabile economic, adică, repararea lor şi întreţinerea lor este rentabilă din punct de vedere economic pentru perioada următoare.

Suprafaţa terenurilor cu amenajări funcţionale este de 69,9 mii ha, iar pentru 195,7 mii ha, deci, suprafaţa care mai rămâne de amenajat până la suprafaţa de 265,6 mii ha viabile economic, deci, pentru acestea se vor aloca fondurile necesare pentru repunerea în funcţiune şi pentru aducerea la parametrii proiectaţi şi pentru modernizare.

Pentru anul 2007, în baza Legii nr.138/2004 s-a asigurat, pentru aceste suprafeţe, şi baza infrastructurii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inclusiv a celor de irigaţii prin firme specializate de pază.

Referitor la a doua parte a întrebării, şi anume, care sunt măsurile vizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru refacerea sau pentru construirea unor noi sisteme de irigaţii, vreau să spun că, pe termen scurt, strategia prevede menţinerea în funcţiune şi creşterea gradului de utilizare a suprafeţei pregătite şi puse în funcţiune prin executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii care au în vedere întreţinerea curentă şi reparaţii la staţii de bază, staţii de repompare şi staţii de punere sub presiune, decolmatarea canalelor şi refacerea pereelor degradate, finanţarea de la bugetul de stat în anul 2007 a lucrărilor de impermeabilizare a canalelor de aducţiune şi reabilitare a staţiilor de pompare din cadrul obiectivelor de investiţii Valea Carasu, completări şi irigaţii Terasa Sinoe, iar, pentru continuarea în anul 2008 a lucrărilor menţionate şi pentru reabilitarea amenajării Valea Carasu - Nicolae Bălcescu, Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Finanţelor suma de 18,5 milioane lei.

S-au elaborat, totodată, studii de prefezabilitate pentru mai multe amenajări din regiunea Dobrogea, sau părţi de amenajări de irigaţii din domeniul public al statului, şi anume, pentru Carasu-Bărăganu, pentru Carasu-Negru Vodă, Carasu-Moviliţa, Carasu-Biruinţa, Carasu-Mangalia Nord, Isaccea, Bei-Bugeac, Sarinasuf.

Studiile de fezabilitate pentru obiectivele la care s-au aprobat studiile de prefezabilitate vor fi finanţate din bugetul anului 2008, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.

De asemenea, pentru 2008 s-au propus surse de finanţare pentru elaborarea documentaţiei pentru faza studiului de fezabilitate la obiectivul de investiţii. Reabilitarea şi modernizarea amenajării de irigaţii Carasu-Basarabi, din judeţul Constanţa.

În ce priveşte a treia parte a întrebării, şi anume, care este gradul în care ministerul colaborează cu autorităţile locale judeţene şi care sunt demersurile făcute pentru căutarea de soluţii şi rezolvarea acestor probleme, vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea nr.138/2004, Ministerul Agriculturii, prin Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, încurajează şi stimulează crearea de organizaţii pentru Îmbunătăţiri Funciare, acestea fiind principalul partener de lucru la nivel local al Ministerului Agriculturii.

În Sucursala teritorială Dobrogea, până la această dată, sunt înregistrate 54 de organizaţii de îmbunătăţiri funciare care acoperă o suprafaţă de 101,745 hectare.

Ministerul Agriculturii, prin organismele sale la nivel de judeţe, colaborează, totodată, cu autorităţile locale, cu staţiunile de cercetare în cadrul ASAT şi cu unităţile de administrare ale ANIF. Aceste structuri, de altfel, au şi fost consultate în vederea fundamentării strategiei naţionale pentru reducerea efectelor secetei, pe care Guvernul a aprobat-o prin Hotărârea de Guvern nr.923 din 2007 şi prin care sunt prevăzute atribuţiile şi responsabilităţile instituţiilor publice pentru reducerea efectelor secetei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

S-ar părea că putem aştepta liniştiţi următoarele secete, că avem un sistem de irigaţii complet.

Domnule Mihei, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la răspunsul pe care l-aţi primit.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-am primit. Cred că interpelarea a reprezentat un imbold pentru ei ca să se aplece cu mai multă, să zic, profunzime asupra problematicii. Cu toţii ştim că Dobrogea este supusă de foarte mult timp deşertificării. Din păcate, s-a accentuat şi această încălzire globală, ceea ce a făcut ca în acest an să fie mai pregnantă seceta şi cred că, cu toţii, toate organismele statului ar trebui să încurajeze acest domeniu de activitate, ştiind că întreprinzătorul privat, fermierul, nu are capacitatea financiară, puterea financiară de a duce această bătălie împotriva secetei de unul singur. Şi consider că ar trebui cu toţii să depunem eforturi susţinute pentru a combate deşertificarea, de a trece de la vorbe la fapte.

De aceea, cred că acele programe care sunt în faza de prefezabilitate ar trebui să prindă mai repede contur şi să se finalizeze în programe reale pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii în Dobrogea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnului Andrian Mihei urmează să-i răspundă la o întrebare doamna Lucia Ana Varga, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către operatorii plajelor litoralului românesc.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comparativ cu anii anteriori, sezonul estival 2007 s-a dovedit, din punct de vedere turistic, vizibil rentabil pentru toţi agenţii economici şi a fost perceput de turişti drept un sezon mai bun în comparaţie cu anii anteriori.

Acest lucru s-a datorat în special investiţiilor făcute de operatorii de plajă conform prevederilor noii legislaţii elaborate în 2007, care a reglementat un management integrat eficient. Neajunsurile s-au datorat întârzierii aprobării planurilor de urbanism zonale care reglementează modul de amenajare a plajei. Cu toate că au fost îndeplinite condiţiile impuse de consiliile locale în ce priveşte amenajarea plajei, Planul de Urbanism Zonal Constanţa şi Planul de Urbanism Zonal Mamaia nu au fost aprobate nici în acest moment. Astfel, s-a creat o situaţie nedorită, având ca repercusiuni unele deficienţe în utilizarea turistică a plajelor.

În ceea ce priveşte gradul în care operatorii şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale asumate din contractele de închiriere, s-au efectuat rapoarte periodice asupra realizării planului investiţional prevăzut în contractele operatorilor.

Există, totodată, o situaţie comparativă efectuată de Administraţia Naţională Apele Române care reflectă modul de gestionare a plajei înainte şi după apariţia noii legislaţii.

În plus, perioada 2006-2007 s-a dovedit a fi o perioadă de tranziţie în utilizarea turistică a plajei, cu probleme preluate înainte de apariţia Hotărârii de Guvern nr.241/2006, ce reglementează regimul juridic al plajelor ca bun public al statului, şi anume, imposibilitatea demolării unor construcţii pe plajă, întrucât au făcut obiectul unor litigii, inexistenţa cadastrului plajelor, diminuarea unor suprafeţe de plajă pe unele sectoare, datorită fenomenului de eroziune.

A doua întrebare: măsurile luate împotriva construcţiilor ilegale pe plajă au fost notificate şi, ulterior, amendarea operatorilor care nu au respectat legislaţia în vigoare privind regimul construcţiilor în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr.19/2006 şi Legea zonei costiere, care aprobă Ordonanţa de urgenţă nr.202/2002.

De asemenea, au fost trimise înştiinţări către consiliile locale şi Inspectoratul General de Stat în Construcţii, care aveau, la rândul lor, obligaţia să pună în aplicare Legea nr.50 din 1991.

Ca măsuri pentru următorul sezon estival, Administraţia Naţională Apele Române, prin Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, deja depune diligenţe pentru obţinerea avizării Planului de Urbanism Zonal.

În acest sens, se iniţiază întâlniri cu reprezentanţii primăriilor pentru reanalizarea documentaţiilor ce stau la baza aprobării planurilor de urbanism zonal, cu respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte amenajarea turistică a plajei.

După avizarea planurilor de urbanism zonal, va fi verificată din nou situaţia construcţiilor în teren, după care, în funcţie de situaţie, se va solicita demolarea construcţiilor ilegale, avându-se în vedere prevederile Legii nr.50 din 1991.

La întrebarea a treia: pentru o bună dezvoltare a turismului pe litoral, având experienţa celor doi ani în privinţa închirierii sectoarelor de plajă, ministerul, prin Administraţia Naţională a Apelor Române, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, va iniţia întâlniri între operatorii de plajă şi reprezentanţii agenţilor economici care desfăşoară activităţi turistice în zona de plajă, în vederea înlăturării tuturor deficienţelor semnalate.

În acelaşi timp, este necesară şi implicarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, care este principalul responsabil al promovării turismului pe litoralul românesc al Mării Negre.

În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră de a furniza o copie certificată a caietului de sarcini întocmit pentru licitaţia publică privind închirierea plajelor, o să vă transmitem alăturat documentul.

În speranţa că informaţiile vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventualele informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc ministerului pentru acest răspuns.

Bineînţeles, dacă din punct de vedere turistic, soarele şi această secetă, pe de altă parte, pentru agricultură a fost un an dezastruos, pentru turism a fost un an bun şi putem să spunem că soarele anul acesta a atras turiştii pe litoralul românesc, nu aş vrea ca gunoaiele să-i gonească în 2008.

De aceea, am cerut ca să am şi să pot să fac o comparaţie între ceea ce se întâmplă astăzi cu aceste plaje concesionate şi ceea ar fi trebuit să se întâmple în conformitate cu caietele de sarcină, cu acele contracte, pentru că am plecat de la sesizările care au fost postate pe site-ul, care a funcţionat aşa cum a funcţionat, al Apelor Române, Divizia Dobrogea-Litoral. Pentru că acolo, în aceleaşi zone, existau sesizări care se repetau şi, dacă au fost repetate aceste sesizări, nu ştiu de ce nu s-au luat măsuri împotriva acelora care persistau în greşeală.

Bineînţeles, cred că semnalul acesta de alarmă este benefic pentru toată lumea, pentru că sezonul estival 2008 va începe, aşa cum este, în 2008, şi cred că de pe acum ar trebui să se iniţieze aceste discuţii cu cei care sunt implicaţi în mod direct şi să se găsească şi metodele de comunicare cu administraţia municipiului Constanţa referitor la Mamaia şi poate, până la începerea noului sezon estival, veţi găsi acele modalităţi prin care, într-adevăr, nu să stăm numai la mâna lui Dumnezeu să ne dea soare, ci şi la mâna operatorilor care trebuie să-şi îndeplinească acele condiţii contractuale, iar autoritatea statului să fie deplină.

Vă mulţumesc.