Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2009
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.119/2009
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2009 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2009
![]() |
13. | Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului: | |||
![]() | |||||
|
- după pauză - |
|
|||
|
|
Dragi colegi, cei care aţi mai rămas, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Deschid şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate de dumneavoastră membrilor Guvernului Emil Boc. Avem şi câţiva secretari de stat prezenţi. Cei care apar o să-i rog să-şi anunţe prezenţa şi în scris. Dacă domnul deputat Cornel Itu este prezent în sală. Domnia sa s-a adresat ministrului sănătăţii cu o interpelare legată de fondurile necesare pentru secţia de psihiatrie a Spitalului municipal. Doriţi să mai prezentaţi interpelarea? Nu. Atunci, îl rugăm pe domnul secretar de stat Cristian Antonie Irimie, prezent în sală, mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru prezenţă, să oferiţi distinsului meu coleg răspunsul pregătit. |
||||
|
|
Domnul Cristian Antonie Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind alocarea fondurilor pentru Secţia psihiatrie a Spitalului municipal Dej, vă pot comunica următoarele. În bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2009 aprobat prin Legea bugetului de stat nr.18/2008, prin amendament la acesta, s-a alocat Spitalului municipal Dej, judeţul Cluj, suma de 280 mii lei pentru lucrări de reparaţii capitale în spital, sumă din care până în acest moment a fost solicitată de către unitatea sanitară beneficiară spre finanţare numai suma de 11 mii lei. Referitor la Adresa nr.5133 din 25.V.2009, adresă la care dumneavoastră faceţi referire în interpelare, aceasta este înregistrată la Ministerul Sănătăţii sub nr.I.B.5676 din 10.VI.2009, şi prin care Spitalul municipal Dej solicită sprijin financiar în sumă de 492 mii lei pentru continuarea lucrărilor de reabilitare, modernizare pavilion IV psihiatrie şi se regăseşte în baza noastră de date, urmând ca în situaţia în care vor exista fonduri disponibile pentru lucrări de reparaţii capitale, aceasta să poată fi avută în vedere. Conform adresei mai sus-menţionate, prin care a fost transmisă Ministerului Sănătăţii, direct, de Spitalul municipal Cluj, aceasta nu avea avizul Direcţiei de sănătate publică Cluj. În conformitate cu Capitolul IV, art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, de la bugetul de stat se asigură investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie. Potrivit alin.(3) din acelaşi act normativ, bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere, dotări cu echipamente a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. În această situaţie, considerăm că rezolvarea problemei apărute la Spitalul municipal Dej depinde în mare măsură şi de identificarea şi punerea la dispoziţie de către organele locale a fondurilor necesare, conform prevederilor legale, precum şi de întreprinderea de către spital a demersurilor necesare privind întocmirea documentaţiilor în vederea atragerii de fonduri externe prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule secretar de stat. Dacă domnul deputat este mulţumit sau doreşte să comenteze răspunsul. Nu doreşte. Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Diana Tuşa este prezentă? Dacă nu este prezentă, domnule secretar, bănuiesc că i-aţi trimis sau i-aţi comunicat în scris răspunsul. Domnule secretar de stat Cristian Antonie Irimie, noi vă mulţumim pentru prezenţă. Vă dorim o seară bună în continuare. |
||||
|
|
|
Avem prezentă în sală pe doamna secretar de stat Oana Badea, din partea Ministerului Învăţământului. Dacă doamna deputat Alina Gorghiu este în sală. Doamna deputat, mă bucur să vă salut la şedinţa noastră. Doamna ministru, vă rog să prezentaţi răspunsul la interpelarea adresată doamnei ministru legat de tăierea fondurilor pentru manualul elevilor nevăzători. Aveţi cuvântul doamna secretar de stat. |
|
||
|
|
Doamna Iulia Adriana Oana Badea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimată doamnă deputat, Urmare interpelării formulate de dumneavoastră şi înaintată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin adresa Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul, Guvernul României, vă comunicăm următoarele: Ca urmare a procesului de descentralizare, fiecare inspectorat şcolar judeţean şi Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti are responsabilitatea de a gestiona fondurile primite de la minister pentru acoperirea necesarului de manuale, dar cu obligaţia încadrării în bugetul alocat şi în conformitate cu necesarul de manuale şcolare solicitat şi transmis Centrului Naţional pentru Curriculum şi evaluare în învăţământul preuniversitar. Astfel, fiecare inspectorat şcolar încheie şi derulează conform calendarului cuprins în Ordinul ministrului până la data de 8 mai 2009, contractele de achiziţie pentru completarea stocurilor de manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu, deci şi pentru învăţământul special. Inspectoratele şcolare teritoriale sunt împuternicite să încheie contracte de retipărire a manualelor şcolare transcrise în alfabetul Braille cu Asociaţia nevăzătorilor din România, prin aplicarea procedurii de negociere cu o singură sursă. Aşadar, Asociaţia nevăzătorilor din România trebuia să se adreseze inspectoratelor şcolare de care aparţin unităţile de învăţământ care urmau să beneficieze de manualele şcolare transcrise în alfabetul Braille, în vederea obţinerii fondurilor necesare finanţării procesului de transcriere în alfabetul Braille şi în vederea derulării procedurilor legale pentru încheierea contractelor de retipărire a manualelor şcolare necesare. Pentru anul şcolar 2009-2010, fondurile alocate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării inspectoratelor şcolare judeţene şi al Municipiului Bucureşti în vederea achiziţionării de manuale şcolare netipărite au fost diminuate faţă de cele alocate pentru anul şcolar 2008-2009, dată fiind actuala constrângere bugetară. În consecinţă, rezolvarea problemelor reale ale şcolilor speciale pentru nevăzători se poate realiza prin respectarea prevederilor legale în vigoare, adică a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a metodologiei privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar, Ordinul ministrului 5913 din 2008. Vă asigurăm, doamna deputat, de toată consideraţia noastră. Mulţumesc. |
||||
|
|
Doamna secretar de stat, mulţumesc. Doamna deputat, vă rog să vă exprimaţi poziţia faţă de răspunsul primit. |
||||
|
|
Doamna Alina Ştefania Gorghiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc ministerului că s-a deranjat să ne dea acest răspuns. Sinceră să fiu, m-aş fi aşteptat să fie puţin mai elaborat. De ce ? Pentru că motivul constrângerii bugetare se referă la o mie de nevăzători la nivel naţional. Pe mine mă surprinde că ministerul vine şi ne povesteşte acum de constrângeri bugetare când vorbim de o categorie ce numără o mie, şi doar o mie de nevăzători la nivel naţional. Este jenant pentru România care se vrea ţară europeană, să trimită un reprezentant al ministerului în Parlament şi să ne spună că aceste constrângeri bugetare ne duc pe noi ca ţară să discriminăm o categorie de genul nevăzătorilor. Un alt lucru pe care vreau să-l spun reprezentanţilor ministerului şi să-l solicit în acelaşi timp, este menţionat chiar în interpelare. M-aş fi aşteptat ca ministerul, prin doamna ministru, să nu vină să spună că inspectoratele şcolare sunt vinovate de această situaţie, în ciuda principiului descentralizării pe care, cu siguranţă, cu toţii, la Parlament, îl cunoaştem. De ce? Pentru că doamna ministru girează toţi aceşti inspectori judeţeni în funcţie de la începutul mandatului domniei sale. Şi atunci, mă întreb de ce doamna ministru nu a demis aceşti onorabili inspectori judeţeni care nu şi-au făcut treaba? Rămâne, probabil, să-mi răspundă reprezentanţii ministerului. Iar al treilea punct pe care l-am avut în interpelare era întrebarea: cum intenţionează să rezolve ministerul această situaţie a şcolilor speciale pentru nevăzători. Bănuiesc că dacă eram mai mulţi în sală, cu siguranţă, stârnea zâmbetele fraza din răspunsul la interpelare, şi anume "prin respectarea legii". Stimaţi reprezentanţi ai ministerului, asta este obligaţia tuturor cetăţenilor României. Mă aşteptam de la dumneavoastră să veniţi cu o strategie sau măcar cu nişte soluţii. Eu am să revin la acest lucru. Mă surprinde extrem de neplăcut că răspundem la interpelări aşa cum suntem noi atenţi la declaraţiile politice, adică le răspundem numai de dragul de a avea ceva în scris, fără ca, pe fond, să venim cu vreo propunere de rezolvare a situaţiei. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
|
Mulţumesc, stimată colegă. Mergem mai departe la următorul răspuns. |
||||
|
|
|
Dacă domnul deputat Dascălu Constantin este în sală. Da, domnule coleg, vă salut. Doamna secretar de stat Oana Badea, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului deputat referitoare la demiterea abuzivă a inspectorilor şcolari şi a directorilor de şcoli din judeţul Dolj, dar şi din alte judeţe, poate chiar din judeţul Bistriţa-Năsăud. |
|
||
|
|
Doamna Iulia Adriana Oana Badea: Stimate domnule deputat, Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, suntem în măsură să vă comunicăm următoarele: Instanţa de judecată a fost învestită în vederea soluţionării litigiilor despre care faceţi vorbire în interpelare. În conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, instituit de Constituţia României, art.14 alin.(4), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în calitate de organ al puterii executive, nu poate să cerceteze legalitatea procedurii urmate de către inspectoratul şcolar. Instanţa de judecată va analiza şi se va pronunţa asupra respectării prevederilor legale, inclusiv asupra modului în care inspectoratele au aplicat prevederile Ordinului ministrului. În acord cu prevederile Ordinului ministrului nr.5743/2009, privind metodologia de mişcare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, detaşarea în interesul învăţământului pentru funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi pentru funcţiile de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, s-a realizat prin decizia inspectorului şcolar general. În baza art.14 alin.(3) din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulteriore, detaşarea în interesul învăţământului se realizează până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar. Potrivit art.266 alin.(5) din legile educaţiei naţionale, ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct se face în urma câştigării concursului organizat de consiliul de administraţie, cu participarea unui reprezentant al inspectoratului şcolar şi desfăşurat pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială. Metodologia concursului se stabileşte de către minister şi se aprobă prin ordin al ministrului. Numirea cadrelor didactice în funcţiile de conducere, îndrumare şi control este condiţionată de îndeplinirea unor criterii profesionale privind gradul didactic, vechimea în învăţământ şi calitatea de titular în învăţământ, performanţele manageriale şi altele în conformitate cu legislaţia în vigoare. Vă asigurăm, domnule deputat, de toată consideraţia noastră. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna secretar de stat. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Voi înţelege că veţi exprima şi punctul meu de vedere faţă de răspunsul pe care l-aţi primit. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Credeam că vine doamna ministru Andronescu, dar văd că nu a avut timp, e foarte ocupată dânsa. Ne-a spus o poveste în răspunsul dânsei, o poveste pe care nu putem s-o înghiţim pentru că nu ăsta este adevărul. Ne-a spus o poveste despre cum ar trebui să se facă. Ceea ce s-a făcut la Dolj este cu totul altceva. Şi eu am rugat în interpelarea mea ministerul să facă o anchetă internă în învăţământ, să stea de vorbă cu acei directori de şcoli care au fost destituiţi, cu acei inspectori şcolari care au fost trimişi acasă, deşi câştigaseră prin concurs posturile, exact cum scrie acolo în răspunsul pe care mi l-a dat. La fel şi directorii de şcoli, le expira mandatul peste trei luni, peste şase luni, peste un an, şi dintr-o dată, în masă, aproape toţi directorii de şcoli din Dolj n-au mai corespuns, chipurile, la evaluarea dânşilor. Nu poate să corespundă 5%, 10%, 20%, dar la dânşii 90% dintre directori nu au corespuns. Nu mai ştiu exact cifra, dar până săptămâna trecută schimbaseră vreo 151 de directori de şcoli din 200 şi vreo 30 câţi sunt în Dolj, din corpul inspectorilor au trimis 24 din 28, deci aproape toţi. Deci, cum a venit noul inspector general şcolar, nimic n-a mai fost bun în învăţământul doljean. Eu cred că ministerul putea să introducă, atunci când pune un inspector general şcolar să facă şi, eu ştiu, să aibă un certificat din acesta de la un medic care controlează sus oamenii, psihiatrul, pentru că asta este la Dolj situaţia. Sunt nemulţumit de răspuns, constat o iresponsabilitate a doamnei ministru Andronescu şi o politizare a şcolii nepermisă prin lege. Nu sunt mulţumit de răspuns şi cred că doamna ministru nu şi-a făcut datoria. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. |
||||
|
|
|
Avem prezent în sală un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, doamna secretar de stat Doina Pârcălabu, pentru a-i răspunde distinsului nostru coleg Petru Călian, la interpelarea legată de numărul muncitorilor fără forme legale din Bucureşti, dacă a crescut cu 20% sau cu mai mult. Doamna ministru, vă rog frumos să daţi citire răspunsului pregătit pentru colegul nostru. |
|
||
|
|
Doamna Domnica Doina Pârcălabu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, Doamnelor şi domnilor, În primul rând vreau să vă transmit salutul meu de "Bună seara!" şi să-mi permiteţi să dau citire răspunsului formulat de către colegii mei de la Inspecţia Muncii, instituţie care are ca atribuţii controlul şi evidenţa muncii. La întrebarea formulată de domnul deputat privind creşterea numărului muncitorilor fără forme legale din Bucureşti, am solicitat punctul de vedere, aşa cum spuneam, inspecţiei muncii. Răspunsul este foarte detaliat şi cuprinde şi detaliere de termeni, iar principalul element stimulator al muncii nedeclarate este de origine economică, iar cauzele sale constau în sarcinile sociale şi fiscale foarte mari, incapacitatea de adaptare la legislaţia muncii, obligaţiile administrative, imigrarea clandestină. Aceste elemente ce stimulează munca nedeclarată sunt completate de alte elemente de altă natură şi, respectiv, neîncrederea populaţiei în cheltuirea banului public, lipsa educaţiei privind plata impozitelor şi taxelor, lipsa responsabilităţii civice, un sistem prea protecţionist din punct de vedere social, lipsa cunoaşterii legislaţiei muncii, acceptarea culturală, concurenţa scăzută, lipsa atractivităţii serviciului solicitat. În ceea ce privesc motivele de natură financiară, argumentele ce se aduc arată că întreprinderile trec la economia subterană din nevoia de câştig imediat, din managementul neserios sau de proastă calitate sau din nevoia de modernizare şi mărire a producţiei. În cel din urmă caz, investiţiile continue ale întreprinderii obligă la cheltuieli suplimentare care diminuează fondul de salarii sau posibilitatea de a achita contribuţiile la asigurările sociale sau impozite. În ceea ce priveşte motivele legate de incapacitatea de adaptare la legislaţia muncii sau birocraţia, rigiditatea raporturilor de muncă împiedică obţinerea flexibilităţii recomandabile în cazul unei economii dinamice şi supuse pericolului relocării. În prezent, programul informatic "Revisal" evidenţiază 6.060.133 de contracte de muncă active în condiţiile unei rate a şomajului de 6%. Inspectoratele teritoriale de muncă au raportat 5.982.177 contracte de muncă active potrivit lunii iunie 2009. Din datele centralizate la nivelul inspecţiei muncii, rezultă că în primul semestru al anului 2009 au fost efectuate 40.671 de controale privind identificarea şi combaterea muncii nedeclarate. Au fost sancţionaţi 3.463 de angajatori care utilizau 7.213 persoane fără forme legale de angajare. Valoarea totală a amenzilor aplicate pentru muncă nedeclarată a fost de 9.954.200 de lei. În lipsa unei posibilităţi concrete de a cuantifica corect fenomenul muncii nedeclarate, aceste rezultate nu pot fi apreciate sau criticate în condiţiile în care inspectorii de muncă nu au competenţa să sancţioneze acordarea salariului în plic, să dispună achitarea contribuţiilor datorate la salariu, să remedieze pentru trecut, în lipsa dovezilor de executare a raporturilor de muncă, situaţia raporturilor de muncă. Unul dintre obiectivele stabilite prin memorandumul de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România este adoptarea unui plan de mărire a intensităţii controalelor privind munca nedeclarată. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, a fost elaborat un draft al planului de intensificare a controalelor privind combaterea muncii nedeclarate, plan ce conţine o serie de măsuri administrative şi legislative în scopul creşterii semnificative a numărului controalelor şi perceperea unor amenzi suficient de descurajatoare în cazul neconformării. Dintre măsurile administrative asumate de inspecţia muncii enumerăm: pentru prevenirea şi combaterea mai eficientă a muncii nedeclarate desfăşurate de către cetăţenii români, cetăţeni ai Uniunii Europene sau ai statelor sud-est europene sau ceilalţi cetăţeni străini, a fost semnat un protocol de colaborare între Oficiul român de imigraţie, Inspecţia muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care are ca principal scop o raportare unitară pentru toate cele trei instituţii abilitate în efectuarea controalelor pentru depistarea cazurilor de muncă nedeclarată şi pentru stabilirea unei maniere unice de transmitere a datelor către Corpul de Control al primului-ministru şi Secretariatului General al Guvernului. În ceea ce priveşte combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, începând cu luna iulie 2009, Inspecţia muncii a organizat şi desfăşurat controale tip campanie, focusate pe anumite domenii specifice, şi anume: Campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată în unităţi care-şi desfăşoară activitatea în zona Litoralului Mării Negre cu următoarele rezultate: 1176 unităţi controlate; număr sancţiuni contravenţionale aplicate - 376, din care 84 sancţiuni pentru folosirea forţei de muncă fără forme legale de angajare; valoarea totală a amenzilor aplicate - 597.300 de lei, din care 245.000 pentru muncă fără forme legale; 162 persoane depistate care desfăşurau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. O altă campanie, Campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată în domeniul construcţiilor care se desfăşoară lunar cu următoarele rezultate obţinute în lunile iulie, august 2009. Au fost controlate 1529 de entităţi, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale 1103, din care 242 sancţiuni pentru folosirea forţei de muncă fără forme legale de angajare, cu aplicarea unor amenzi în valoare totală de 852.000, din care 678.400 lei pentru muncă fără forme legale; 431 persoane depistate care desfăşurau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. O altă campanie, Campania "O zi pe săptămână" cu următoarele rezultate obţinute în perioada 1 iulie-4 septembrie: au fost controlate 5641 de entităţi, s-au aplicat 5.111 sancţiuni contravenţionale, din care 1060 sancţiuni pentru folosirea forţei de muncă fără forme legale de angajare, cu aplicarea de amenzi în valoare de 4.412.825 de lei, din care 3.590.500 pentru muncă fără forme legale, 1754 persoane depistate care desfăşurau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Faţă de cele trei campanii de control, vor fi demarate în continuare alte două campanii suplimentare, astfel: Campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarate în domeniile silviculturii, exploatării forestiere şi prelucrării lemnului şi Campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarate în unităţi care desfăşoară activitate în staţiunile montane. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Dacă domnul deputat, după un răspuns atât de laborios pregătit, mai aveţi vreun comentariu, vreo observaţie. Domnul deputat Petru Călian. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Rămân uimit de faptul că cineva din minister a rugat pe vreun funcţionar de acolo de categoria a II-a, a III-a, să pregătească un conspect la baza de date pe care o are Ministerul Muncii. Interpelarea mea a fost una concretă legată de Municipiul Bucureşti. Doamna secretar de stat, sau nu ştiu ce funcţie deţineţi, în fine, v-aţi dus pe la Marea Neagră, prin alte zone ale ţării, prin alte programe care nu au nicio legătură cu solicitarea mea şi cu întrebarea care se referă la măsurile concrete pe care intenţionează să le ia ministerul în vederea rezolvării problemelor care vizează Municipiul Bucureşti. Nu aţi făcut nici măcar o referire la interpelare. Vă rog să vedeţi dacă n-aţi greşit cumva răspunsul şi trebuia să-l daţi la altcineva. Aşteptam să veniţi concret cu propuneri legislative, chiar să colaborăm în acest sens şi eventual să ne gândim astfel încât contravenţiile să meargă mai departe până la închiderea efectivă a societăţilor comerciale care încurajează în mod excesiv munca la negru. În consecinţă, vă garantez că săptămâna viitoare veţi avea din nou aceeaşi interpelare cu speranţa că îmi veţi da un răspuns concret şi nu veţi mai confunda răspunsurile. Vă mulţumesc. Şi aştept răspunsul şi din partea Ministerului de Interne cu multă nerăbdare. |
||||
|
|
Dacă doriţi să mai răspundeţi. Nu. Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că mai aveam pe listă răspunsuri din partea Ministerului Agriculturii şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. Constat că nu avem reprezentanţi din partea acestor două ministere. Rog stafful să le reprogrameze. În acelaşi timp, să atenţioneze pe cei doi miniştri că prezenţa la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări este obligatorie conform art.175 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Da. Domnul deputat Petru Călian, doriţi să interveniţi. Vă rog. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Aştept de o lună de zile un răspuns la o interpelare foarte serioasă legată de siguranţa cetăţeanului, legată de numărul de poliţişti care este insuficient. Eu, ca deputat, am venit, am stat în bancă foarte cuminte, foarte liniştit, şi am aşteptat din partea domnului ministru Nica să aibă bunăvoinţa, să aibă bunul simţ şi să-mi răspundă la acea interpelare extrem de serioasă. Am aflat că domnia sa în ultima lună a avut alte preocupări, n-a avut timp să-mi semneze răspunsul, ignorând astfel Parlamentul şi încălcând Regulamentul Camerei Deputaţilor. Mă bucur că totuşi a venit acest val al remanierii şi domnia sa nu mai este în această funcţie. Sper ca remanierea să meargă mai departe şi ministrul agriculturii să păţească ceea ce a păţit şi acest domn ministru care a ignorat cu bună ştiinţă Parlamentul României. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
||||
|
|
Domnule deputat Mircia Giurgiu, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi cer scuze că săptămâna trecută, dintr-o regretabilă eroare, n-am fost aici, dar am depus interpelările. Şi iată că nu a venit răspunsul, eu l-am primit în scris, dar este o problemă de importanţă poate chiar naţională, siguranţa transportului, siguranţa circulaţiei şi siguranţa cetăţenilor care circulă atât pe drumurile publice, cât şi pe linia ferată şi în aer, cu avionul. Aşadar, solicit, chiar dacă am primit răspuns în scris, repet, să mi se răspundă şi oral, fiindcă trebuie dezbătut şi trebuie arătat ce se întâmplă cu siguranţa cetăţeanului în ceea ce priveşte circulaţia. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Cu aceasta, declar închisă şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelările adresate de către deputaţi miniştrilor Guvernului Boc. Ne revedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, în şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Cu siguranţă, dumneavoastră nu veţi lipsi, veţi fi prezenţi şi acolo. O seară bună tuturor! Pe mâine. Doamne ajută! |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18,40. |
||||
![]() |





