Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi membri ai Corpului diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor cu şedinţa consacrată vizitei în România a domnului Igor Corman, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, împreună cu o delegaţie parlamentară a principalelor grupuri parlamentare care susţin integrarea în Uniunea Europeană - aşa-zisul Grup Pro Europa.

Domnule preşedinte, bine aţi venit în România!

Dragi colegi, (Aplauze.)

Îmi face o deosebită plăcere şi mie să-i urez domnului preşedinte Igor Corman bun venit în România împreună cu membrii delegaţiei parlamentare moldovene.

Pentru România şi Moldova, este un moment special care ilustrează nu numai stadiul foarte bun al cooperării dintre forurile noastre legislative, dar şi pentru importanţa pe care noi o acordăm diplomaţiei parlamentare.

Este încă un prilej de a reafirma hotărârea comună de a conferi o nouă dimensiune raporturilor interparlamentare româno-moldovene şi de a pune şi mai mult în valoare potenţialul de colaborare dintre cele două parlamente.

După 22 de ani de când România a recunoscut Republica Moldova, putem spune că relaţia dintre ţările noastre este una matură şi solidă. Iar în acest an, prin schimbul de vizite care a avut loc la cel mai înalt nivel, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, a atins un nivel fără precedent. Avem un dialog politic extrem de dens şi de activ, ceea ce reprezintă saltul calitativ faţă de alte perioade, precum şi o abordare deschisă şi constructivă, orientată către rezultate concrete, în sensul că aşteptările cetăţenilor pe care îi reprezentăm trebuie să se pună în aplicare.

Parlamentul este forumul suprem al acestei ţări, este expresia vie a suveranităţii popoarelor şi reprezintă garantul voinţei populare.

Un exemplu ilustrativ îl oferă manifestarea de voinţă a Republicii Moldova. Parcursul european al acestei ţări de care ne leagă foarte multă istorie, tradiţie, dar şi cultură ne bucură şi ne dă speranţa unui viitor european comun.

Domnule preşedinte,

În numele Camerei Deputaţilor pe care o conduc, dar şi ca parlamentar român, vă pot spune cu toată convingerea că suntem mândri să fim alături de Republica Moldova în drumul său european.

Vă asigurăm de tot angajamentul nostru faţă de dezvoltarea relaţiilor dintre statele noastre, pe fundamentul solid, oferit de patrimoniul spiritual comun şi de susţinerea noastră activă faţă de opţiunea europeană a Republicii Moldova.

Ştiţi deja că puteţi conta pe sprijinul ferm, total şi necondiţionat al României în această direcţie.

Integrarea europeană reprezintă destinul firesc al Republicii Moldova, iar România îi este alături în acest demers.

După cum ştiţi, sprijinul constat pe care l-am făcut şi susţinut atât prin diplomaţie, cât şi prin asistenţă tehnică, poate să dea un semnal foarte clar astăzi, prin discursul dumneavoastră.

România susţine obiectivele ambiţioase ale Republicii Moldova pe care azi o reprezentanţi din noul cadru de cooperare cu Uniunea Europeană în perspectiva Summitului parteneriatului estic de la Vilnius, din toamna acestui an. Acest sprijin se manifestă în domeniul politic, dar şi concret în domeniile cheie ale integrării: justiţie şi afaceri interne, agricultură şi politici publice.

Dorim ca anul 2014 să fie un an hotărâtor pentru intrarea definitivă a Republicii Moldova pe traseul european prin atingerea obiectivelor avute în vedere pentru summit: parafarea acordului de asociere, inclusiv a componentei de liberalizare a schimburilor, obţinerea unei perspective clare privind semnarea acestor documente şi înregistrarea de progrese în procesul de liberalizare a vizelor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul Igor Corman este un om tânăr, un politician care a evoluat alături de ţara sa pe parcursul său european.

S-a născut în 17 decembrie 1969 în Raionul Teleneşti, în Republica Moldova. A urmat cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, precum şi pe cele ale Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Ulterior a făcut studiile doctorale în cadrul Universităţii Al.I. Cuza" din Iaşi şi postdoctorale la Universitatea "Lugwig Maximilian" din München.

Activitatea parlamentară a început în anul 2009, ca deputat din partea Partidului Democrat şi preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană.

Din luna mai a acestui an, domnul preşedinte Corman, domnul Igor Corman, domnul deputat este preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să vă adresaţi Parlamentului, Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman:

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onorată asistenţă,

Dragi prieteni,

Permiteţi-mi să vă salut cordial în numele meu personal, cât şi al întregului Parlament al Republicii Moldova. (Aplauze.)

Ţin să vă mulţumesc, domnule preşedinte Zgonea, pentru invitaţia de a efectua această vizită la Bucureşti, pentru ospitalitatea, deschiderea şi căldura cu care suntem primiţi aici. De asemenea, mulţumesc pentru onoarea de a mă adresa Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.

Domnilor parlamentari,

Astăzi, Republica Moldova este mai aproape ca oricând de Uniunea Europeană. Sigur că vom avea încă multe etape de parcurs până când ne vom ocupa locul firesc în familia popoarelor europene. Avem, însă, convingerea că opţiunea noastră de dezvoltare europeană a ţării nu are alternativă, mai mult decât atât - este ireversibilă! Avem obligaţia, dar şi şansa de a edifica un stat modern european. Şi mai avem voinţa fermă de a onora acest angajament şi de a face faţă şansei pe care ne-o oferă istoria.

În 2009, cetăţenii noştri au încredinţat forţelor democratice mandatul de a guverna. Coaliţia pro-europeană s-a angajat plenar în realizarea proiectului său de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect care a creat mari speranţe pe potriva setei poporului de libertate, democraţie şi prosperitate.

În pofida provocărilor timpului, astăzi suntem angajaţi într-un proces amplu de democratizare şi modernizare, un proces de reforme dificil, cu mari riscuri şi deseori dureros, dar care are deja darul de a ne încuraja prin primenirile tot mai vizibile.

Apropiatul Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va marca fără îndoială o etapă importantă în relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Aşteptăm să fie parafat şi, pe parcursul anului următor, semnat Acordul de asociere, care ne va poziţiona într-o altă albie de dialog cu Uniunea Europeană. Crearea Zonei de comerţ liber ne va deschide calea spre integrarea economică în piaţa unică europeană. Am finalizat, în mare parte, implementarea angajamentelor privind liberalizarea vizelor şi avem îndreptăţita încredere că nu va întârzia o decizie pozitivă şi în această privinţă. Asta ar însemna şi ridicarea barierei vizelor pentru cetăţenii noştri de la hotarul de pe Prut.

Suntem, cum spuneam, mai aproape ca oricând de Europa, inclusiv datorită sprijinului constant pe care l-am simţit şi apreciat din partea dumneavoastră.

Calea până la acest moment, calea spre libertate şi democraţie, n-a fost deloc uşoară. Recent, la 27 august, am sărbătorit împlinirea a 22 de ani de când, prin voinţa poporului, am purces să construim un stat suveran şi independent şi România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.

Am înfruntat, în aceşti 22 de ani, mai multe încercări. Am trecut printr-un război pe Nistru, ecoul căruia îl mai simţim şi astăzi. Teritoriul statului continuă să rămână divizat. Am avut perioade de declin, care au alimentat unei părţi a societăţii nostalgiile trecutului, în timp ce sute de mii de concetăţeni, obosiţi de aşteptări, de altfel ca şi prin alte părţi, au ales calea exodului, pribegind pe meleaguri străine, în căutarea unei vieţi mai bune.

Adesea am bătut pasul pe loc şi am ratat ocazii, iar clasa politică s-a lăsat antrenată în nesfârşite polemici sterile, care au divizat societatea şi au privat-o de perspectivele unei modernizări mai rapide.

Am simţit efectele unor constrângeri, presiuni, atât din interior, cât şi din exterior, în condiţiile unei societăţi în multe privinţe divizate şi încă în convalescenţă după vremuri de restrişte.

Am învăţat, ca oameni politici şi cetăţeni responsabili, că integrarea europeană este nu atât o opţiune geopolitică, cât, în primul rând, o opţiune de civilizaţie, un model de dezvoltare pentru Republica Moldova.

Destinul pe care ni l-a rezervat istoria ne obligă să tratăm cu multă înţelepciune relaţiile cu vecinii noştri din est, ţinând cont de interesele economice, comerciale, energetice, dar şi de faptul că, timp de decenii, am dezvoltat cu aceste popoare relaţii interumane şi culturale valoroase. Integrarea europeană şi cooperarea cu partenerii tradiţionali din est nu trebuie să se excludă una pe alta, ci să se completeze. Antagonizarea geopolitică este o cale contraproductivă, fără sorţi de izbândă şi nu are perspectivă pentru ţara noastră. Perspectivă are cooperarea, nu confruntarea.

Cred că o asemenea abordare este în interesul dezvoltării noastre fireşti, pregătirii terenului pentru reintegrarea ţării, consolidării statului şi societăţii noastre multiculturale. Ne dorim pace şi armonie în societate, astfel ca fiecare om, indiferent de apartenenţa etnică sau lingvistică, să fie mândru că este cetăţean al Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Relaţia moldo-română - cea oficială, nu între oameni - a cunoscut, în aceşti 22 de ani, o evoluţie sinusoidală. De multe ori, ceea ce ar fi trebuit să ne apropie, ne-a îndepărtat. Au existat destule prejudecăţi, complexe şi clişee, atât la Chişinău, cât şi aici, la Bucureşti. Mă bucur, însă, să constat că, în ultimii ani, relaţia noastră se dezvoltă de o manieră firească, a devenit mai matură şi mai pragmatică, bazându-se azi pe valori europene şi interes comun.

În ultimii patru ani, noi am reuşit să construim un dialog consistent, marcat de vizite frecvente atât pe dimensiunea guvernamentală, cât şi parlamentară. Am dezvoltat o colaborare bilaterală temeinică, pe toate palierele, în spiritul şi logica Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic, care a fost semnat în 2010. Doar în ultimii trei ani au fost semnate peste 50 de acorduri bilaterale. Am avut voinţă politică să semnăm şi mult prea discutatul Tratat privind regimul de frontieră, pe care noi l-am ratificat anul acesta şi aşteptăm s-o faceţi şi dumneavoastră în Parlamentul României.

Cred că este foarte important că am reuşit să întărim componenta simbolică a relaţiei noastre cu cea pragmatică şi s-o articulăm pe două coordonate majore. Pe de o parte, pe afirmarea caracterului special al relaţiei moldo-române, conferit de comunitatea de cultură, tradiţii, istorie, limbă, iar pe de altă parte, pe dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării europene a Republicii Moldova.

Am realizat împreună lucruri frumoase. Ponderea economică a României în Republica Moldova a crescut constant în aceşti ani. România a devenit a doua piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi prima printre ţările Uniunii Europene. Sunt în creştere investiţiile româneşti în Republica Moldova.

Am deschis împreună consulate la Cahul, Bălţi şi Iaşi, a căror activitate benefică a fost resimţită de către cetăţenii noştri. Am inaugurat Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chişinău, care are un rol important în fortificarea schimburilor culturale şi integrarea artiştilor din Republica Moldova în circuitul românesc şi internaţional. Au fost deschise extensiuni ale universităţilor din România la Cahul şi Bălţi. A sporit constant numărul burselor, peste 80 mii de moldoveni având posibilitatea de a studia la liceele şi universităţile din România. Şi eu sunt unul dintre ei.

România a mărit continuu asistenţa pentru dezvoltare alocată Republicii Moldova. Mi-aţi fost alături şi în timpul inundaţiilor din vara anului 2010 pe râul Prut, România fiind prima ţară care a acordat Republicii Moldova ajutor umanitar, tehnic, financiar, echipe de salvatori, chiar dacă în acel moment se confrunta cu aceleaşi probleme.

România este unul dintre promotorii de bază în Europa ai interesului nostru legitim de integrare europeană, fiind şi co-iniţiatorul Grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, aţi amplificat sprijinul concret în procesul de armonizare şi transpunere a legislaţiei, a standardelor şi practicilor europene în ţara noastră.

Evident că putem şi trebuie să facem cu mult mai mult. Este important să sprijinim dialogul politic foarte bun cu mai multe proiecte concrete, cu un impact mai mare asupra relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Astfel, am redeschis împreună un pod, dar avem mai multe care-şi aşteaptă rândul. Am lansat proiecte ambiţioase destinate conectării Republicii Moldova la spaţiul european în domeniul energetic, al transporturilor şi al mediului, dar suntem abia la început de cale. Am în vedere gazoductul Iaşi-Ungheni, apropo, a ajuns şi la noi ecoul unor discuţii privind oportunitatea utilizării ţevilor în implementarea acestui proiect, dar suntem siguri şi avem toată convingerea că soluţiile vor fi găsite, va fi şi ţeavă, va fi şi gaz, conform termenilor stabiliţi.

Am în vedere şi liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu- Goteşti, Suceava-Bălţi, extinderea staţiei de la Bălţi şi interconectarea Republicii Moldova prin România la reţelele electrice europene. Energia regenerabilă deschide ambelor state noi oportunităţi de cooperare, România fiind unul din liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Mă refer şi la construcţia liniilor de cale ferată cu ecartament european chiar şi la Chişinău, care ne vor conecta la reţeaua transeuropeană feroviară.

Toate aceste proiecte vor consolida securitatea noastră energetică, un element fundamental al securităţii naţionale şi al stabilităţii economice şi, în acelaşi timp, vor contribui plenar la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Cooperarea noastră interparlamentară se înscrie plenar în dinamica relaţiilor moldo-române şi reprezintă o componentă cu adevărat importantă. Mă bucur că avem cadrul legal şi instituţional necesar pentru a dezvolta şi a aprofunda în continuare dimensiunea parlamentară. Mă refer aici la Acordul de colaborare între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova care a fost semnat în anul 2010. De asemenea, la Comisia interparlamentară pentru integrare europeană, comisia comună, avem un schimb destul de des de vizite şi contacte la nivelul conducerilor legislative, al comisiilor de profil, al grupurilor de prietenie, inclusiv şi vizita noastră, a mea şi a colegilor mei, se înscrie în acest context şi este o dovadă.

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, dumneavoastră aţi realizat un volum de muncă uriaş de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, adoptând mii de legi euro-conforme. Republica Moldova urmează acum aceeaşi cale. De aceea, vă suntem recunoscători pentru disponibilitatea de a împărtăşi cu noi acest patrimoniu şi experienţa dumneavoastră valoroasă. Accesarea la baza de date on-line de legi şi la biblioteca Parlamentului României ne-ar fi de asemenea de real ajutor.

Pornind de la importanţa funcţiei de control parlamentar asupra autorităţilor publice şi executării legilor, am fi interesaţi în transferul de bune practici şi în acest domeniu.

În statele democratice, Parlamentul are un rol determinant în plan intern, este cel care trebuie să inspire, să orienteze, să influenţeze, să facă politică, dar are şi un rol important în plan extern. De aceea, cred că noi, parlamentarii, trebuie să fim şi mai prodigioşi, să promovăm mai energic diplomaţia parlamentară. Am toată convingerea că o cooperare parlamentară consolidată va reprezenta o valoare adăugată importantă pentru ambele state.

Cu această ocazie, vreau să vă îndemn şi să vă invit, stimaţi colegi parlamentari, să ne vizitaţi cât mai des, pentru a cunoaşte cât mai bine realităţile noastre, pentru a ne cunoaşte cât mai bine unii pe alţii. Consider că cu cât mai bine ne vom cunoaşte, cu atât mai sănătoasă va fi relaţia între noi.

În încheiere, doresc să-mi exprim încă o dată satisfacţia şi bucuria pentru faptul că relaţiile moldo-române sunt pe calea cea bună, aşa cum le stă bine unor buni vecini, este în puterile noastre să facem şi mai multe, noi putem şi trebuie să construim mai multe poduri peste Prut, mai multe poduri de flori, dar şi poduri de piatră, astfel încât în relaţia noastră să avem şi poezie, dar să avem şi pragmatism. Am toată convingerea că noi împreună vom reuşi acest lucru.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.