Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Aşadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula.

Vă rog, domnule ministru, poftiţi!

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România a exprimat constant, în discuţiile la nivel european, sprijinul pentru formularea unui răspuns comun al Uniunii Europene la problematica migraţiei, pledând, în acelaşi timp, pentru o abordare cuprinzătoare a fenomenului, cu accent pe identificarea de soluţii eficiente şi adecvate care să abordeze, pe de o parte, dimensiunea umanitară, iar pe de altă parte cauzele profunde ale presiunii migratorii, în ţările de origine şi de tranzit.

În contextul crizei migraţiei din 2015, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două decizii de relocare a solicitanţilor de azil de pe teritoriul Greciei şi al Italiei, pentru a sprijini cele două state membre în gestionarea presiunii migratorii.

Odată adoptate, la nivel european, aceste decizii de relocare au devenit obligatorii pentru toate statele membre, România fiind în curs de implementare a acestor decizii.

Astfel, procesul de relocare din Grecia şi din Italia, în baza celor două decizii, către alte state membre, a fost demarat în cursul anului 2016, acesta evoluând în paralel cu identificarea, înregistrarea, amprentarea solicitanţilor de protecţie internaţională de autorităţile italiene şi elene, cu respectarea criteriilor de securitate aplicate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plan intern, procesul de relocare în baza celor două decizii este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, de Inspectoratul General pentru Imigrări, care poate furniza detalii cu privire la stadiul actual al acestuia.

Autorităţile române urmăresc cu deosebită atenţie situaţia migranţilor şi a refugiaţilor care ajung pe continentul european şi susţin, în spirit de solidaritate, eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea unor decizii echilibrate şi consensuale, bazate pe solidaritatea şi responsabilitatea partajate pentru gestionarea efectelor acestei crize.

Totodată, România pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor migranţilor şi ale refugiaţilor, în conformitate cu prevederile instrumentelor juridice internaţionale în materie la care România este stat parte, printre care Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, din 1951, şi Protocolul Adiţional la această Convenţie, din 1967, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Socială Europeană.

Trebuie menţionat, în context, că cererile persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională sunt analizate în mod individual, şi nu colectiv.

Totodată, Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, din 1951, la art. 2 şi la art. 12 conţine prevederi clare cu privire la obligaţiile care revin refugiaţilor faţă de statul gazdă, şi anume, datoria de a se conforma legilor şi regulamentelor, precum şi măsurilor luate pentru menţinerea ordinii publice, precum şi faptul că statutul personal al unui refugiat este guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa.

În acelaşi timp, un principiu fundamental statuat prin Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor, ca instrument juridic principal, este acela al nereturnării forţate a refugiaţilor într-un teritoriu unde s-ar putea confrunta cu persecuţii.

Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească activ discuţiile din plan european pe tema migraţiei, în conformitate cu atribuţiile sale, în special pe aspectele care privesc dimensiunea externă a procesului, continuând, totodată, să promoveze interesele de ansamblu ale României, în plan european.

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Cred că problema migraţiei este una pe care autorităţile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenţie.

Spun acest lucru, deoarece ştim foarte bine că, dincolo de refugiaţi care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenţia de la Geneva şi asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistenţă, avem de-a face cu un val de migranţi, iar în ceea ce priveşte acest val de migranţi nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securităţii naţionale şi a ordinii publice. Şi mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparţin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadişti.

Ştim cu toţii că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile oraşe europene şi personaje care s-au infiltrat în acest val migrator şi au reuşit astfel să pătrundă în Europa.

Cred că această politică europeană în privinţa migraţiei trebuie să ţină cont atât de interesul ţărilor europene şi de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât şi de această chestiune umanitară.

Dar trebuie să facem o diferenţă.

Avem de-a face cu refugiaţi de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că ştim foarte clar care este legislaţia internaţională care îi protejează, pe bună dreptate, şi cu adevărat necesită ajutor.

Avem de-a face cu migranţi economici, care sunt aduşi în Europa prin reţele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în ţările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenţionalism existent în societăţi precum Germania, Suedia, Franţa şi alte naţiuni europene. Şi, bineînţeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, aşa cum funcţionează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens şi de orice noimă şi cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declaraţii politice care se fac în Parlament sau în alte părţi şi care ţin România în afara spaţiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autorităţile de la Bruxelles şi prin principalele naţiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere şi de felul cum sunt protejate aceste frontiere.

Bineînţeles că soluţia rezolvării acestei crize a migranţilor este o investiţie în ceea ce înseamnă protejarea refugiaţilor de război din Siria şi Irak, victime ale islamismului şi ale terorismului, atât din partea autorităţilor de stat, cât şi din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât şi, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte şi să ducă la tragedii umanitare şi, pur şi simplu, la dispariţia unor entităţi statale, aşa cum se întâmplă acum în Siria.

Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populaţii străine pe teritoriul României şi este prevăzut în Constituţia României, iar altul este un principiu internaţional care spune foarte clar că deportarea de populaţie este interzisă.

Europa ar trebui să caute soluţii, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus şi la impunerea cotelor obligatorii de migranţi, şi ar trebui să înţeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spaţiul comunitar, este unul profund iresponsabil şi unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate şi de ordine la nivel european.

Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări şi la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, şi va juca foarte corect, aşa cum ne dorim şi noi, o carte naţională, o carte în interesul României şi în interesul protejării libertăţilor, drepturilor fundamentale şi siguranţei cetăţeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijoraţi astăzi cu privire la această criză a migranţilor.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.