Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul Titus Corlăţean, cu privire la o interpelare legată de egalitatea de tratament între minorităţile din ţara noastră şi românii din afara graniţelor.

Aveţi cuvântul, domnule Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului.):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul interpelării îl constituie situaţia comunităţilor româneşti din vecinătatea României şi acţiunea guvernamentală pe această linie.

Subiectul este un subiect care preocupă în mod firesc ansamblul societăţii româneşti, spectrul politic românesc în general şi în principal autorităţile române. El constituie, în acelaşi timp, domeniul de acţiune convergent al mai multor instituţii româneşti, între care şi Departamentul pentru românii de pretutindeni, pe care-l coordonez de 4 luni şi jumătate.

M-aş referi strict la domeniul de competenţă al departamentului, în special după reconfigurarea guvernamentală menţionată şi care a avut ca principal scop oferirea acelei greutăţi politice necesare demersului, pe acest domeniu important şi complex şi sensibil în acelaşi timp.

Este vorba de două zone, să spunem, românii din vecinătatea României şi aşa-numita diasporă, emigraţie.

În ceea ce priveşte subiectul propriu-zis al interpelării: situaţia românilor din vecinătatea României constituie unul din punctele de acţiune prioritare ale autorităţilor române.

El a vizat - şi mă refer la Departamentul pentru românii de pretutindeni - în special după perioada iulie 2003, a vizat ca obiectiv principal sprijinirea eforturilor de prezervare a identităţii culturale, etnice, religioase şi aşa mai departe a românilor care trăiesc în vecinătate, inclusiv Balcani.

Acţiunea s-a orientat pe trei coordonate principale, aş spune, şi a împletit, dacă doriţi, o acţiune uneori fermă, alteori sprijinită pe o necesară diplomaţie care să asigure eficacitatea demersului, în ultimă instanţă, pentru că asta ne interesează, eficacitatea demersului, şi o acţiune mai coerentă şi mai coordonată poate ca până în prezent.

Prima dimensiune a acţiunii au constituit-o contactele oficiale. Este important. De ce? Pentru că e necesară introducerea în agenda politică bilaterală a anumitor chestiuni care interesează românii care trăiesc în vecinătatea României şi, bineînţeles, în mod complementar, România, care trebuie să ajute pe această dimensiune. Nu este un lucru facil, pentru că există o serie de dificultăţi şi sensibilităţi manifestate la nivelul unor parteneri guvernamentali din statele din vecinătate, însă este important ca pe un climat politic favorabil, bilateral, pozitiv, să introducem în agenda bilaterală aceste elemente şi să asigurăm un mecanism de follow up care să ne permită în ultimă instanţă finalizarea acelor proiecte de sprijin.

Autorităţile guvernamentale şi în principal Departamentul pentru românii de pretutindeni au efectuat o serie de demersuri, unele aş spune chiar fără precedent, pe relaţia cu următoarele autorităţi guvernamentale. Este vorba de Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania şi urmează, în perioada viitoare - este vorba de o anumită gradaţie atent construită - Ucraina, Serbia, Muntenegru.

Cea de-a doua dimensiune a acţiunii au constituit-o, fără discuţie, contactele directe pe teren cu comunităţile româneşti, uneori în zone care nu au mai fost atinse de reprezentanţi guvernamentali sau de foarte multă vreme nu s-a întâmplat acest lucru. Am în vedere inclusiv comunităţile de aromâni, de exemplu din Munţii Rodopi din Bulgaria, din zone mai greu accesibile din Macedonia sau Albania, inclusiv Bitola în Macedonia, Corcea şi Moscopole, leagăne ale aromânităţii din Balcani.

Cea de-a treia dimensiune - şi absolut necesară - o constituie contactele cu organizaţiile europene cu competenţe în materie, în primul rând Consiliul Europei. Şi aici voi trage o linie şi voi sublinia că acţiunea guvernamentală s-a bazat atât pe invocarea standardelor europene în materie, criteriu care nu poate fi contestat de nici un partener guvernamental, de nicăieri, pentru că vorbim de convenţii europene asumate, ratificate şi care bineînţeles trebuie respectate, implementate, dar şi pe un anumit principiu important al reciprocităţii. Am în vedere efortul, angajamentul politic al României după 1990, dar şi costurile bugetare care au fost necesare pentru sprijinirea proiectelor dedicate prezervării şi protecţiei minorităţilor naţionale din România.

Aş spune că este un bun câştigat. Ceea ce ne interesează este extinderea şi asigurarea unei omogenităţi a aplicării acestor standarde europene în tot spaţiul sud-est european.

Aş menţiona foarte pe scurt domeniile care au fost vizate de acţiunea noastră - este vorba în primul rând de educaţia în limba maternă - şi aici pot fi menţionate trei paliere. Fără îndoială că este necesară introducerea în sistemul de stat, deci public, sprijinit de bugetul public, a învăţământului în limba maternă, este un prag care va fi atins ceva mai târziu şi este mai dificil, dar el constituie subiect al demersurilor noastre. Un prag intermediar, dacă doriţi: apariţia unor şcoli, să spunem, nişte clase de predare în limba română facultative în raport cu programe principală, şi aici noi putem şi facem şi voi menţiona imediat sprijinul concret, financiar al departamentului şi, de asemenea, aşa-numitele şcoli de duminică, acolo unde situaţia, deocamdată, este ceva mai complicată.

Aş menţiona aici faptul că, pentru prima oară, în Albania, de exemplu, există o grădiniţă şi o mică şcoală de predare în dialect aromân, care se complementează, dacă doriţi, într-o etapă a doua, cu predare a limbii române - am fost personal acolo - grădiniţă şi şcoală pe care departamentul le sprijină financiar.

Este pentru prima dată, de asemenea, când am reuşit să deschidem în această toamnă clase de predare a limbii române la Vidin, în Bulgaria, şi în localităţi din jurul Vidinului, în zona respectivă locuiesc aproximativ 100.000 - 150.000 de români şi o serie de alte proiecte şcolare în celelalte state.

Un al doilea domeniu este biserica şi serviciul religios în limba maternă, toate aceste chestiuni încă o dată fiind repere consacrate de standardele europene în materie şi invocate de noi pe relaţia cu partenerii guvernamentali respectivi.

Am în vedere aici, de exemplu, sprijinirea bisericii de la Corcea, financiar - este singura biserică aromână din Albania -, capela ortodoxă de la Budapesta şi o serie de alte biserici.

Mass-media este foarte importantă. Este pentru prima oară - şi am sprijinit această chestiune - când există o redacţie în limba română a unui post privat de televiziune, este adevărat, în Valea Timocului.

De asemenea, există două posturi de radio, unul în Valea Timocului, de asemenea sprijinit de noi, în limba română, şi unul în Alibunar, în Voivodina.

Proiectele culturale vă vor fi descrise pe larg în materialul scris pe care îl vom transmite în termenul legal.

Aş mai menţiona două lucruri, dacă îmi permiteţi. Este pentru prima oară când am construit, dacă doriţi, proiecţia bugetară pe 2004, de o manieră, aş spune mai profesionistă, pentru că proiectul de buget şi sprijinul trebuie să reflecte solicitările şi nevoile concrete ale asociaţiilor româneşti. Am adresat în septembrie o scrisoare circulară tuturor asociaţiilor româneşti din străinătate, care n-au răspuns în termenul respectiv, cu propuneri de proiecte de impact bine construite şi fundamentate. Acestea s-au regăsit în proiecţia bugetară a DRP-ului pentru 2004.

Ultima chestiune pe care vreau s-o subliniez în mod deosebit: ceea ce facem noi este, aş spune, o construcţie pe termen lung. Aşezăm fundamentul acum, pentru că este necesară această construcţie cu o anumită viziune. Este vorba, fără discuţie, de un proiect naţional care implică efortul întregului spectru politic românesc, inclusiv sprijinul extrem de preţios al comisiilor parlamentare de specialitate.

În luna decembrie vom face un prim bilanţ la nivelul DRP-ului, pe care evident îl vom prezenta domnului prim-ministru şi, în baza concluziilor respective, vom avea contactele corespunzătoare cu comisiile parlamentare, pentru a fundamenta o acţiune, să spunem, coerentă, împreună cu dimensiunea parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Mircea Costache:

Un scurt comentariu. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am reţinut preocupările domnului secretar de stat şi ale instituţiei pe care o reprezintă. Ele sunt remarcabile. Este de înţeles că în această chestiune nu există putere şi opoziţie, ci doar oameni responsabili. Deci, departe de mine gândul de a fi reproşat ceva cuiva, dar, în mod legitim, mi-am pus unele probleme, cu ocazia luării de contact cu unele realităţi, în special în Basarabia, participând la sărbătoarea limbii române. Am constatat că presa de limbă română este ameninţată cu suprimarea, din cauza subfinanţării, am constatat foarte multe lipsuri.

După aceea, colegii care au venit în contact cu realităţi de pe Valea Timocului, care s-au întâlnit cu românii din Bulgaria au constatat că acolo elevii mergeau la şcoală cu autobuzul croaţilor, că noi nu ne-am preocupat şi nu era aşa un efort extraordinar. Constat că sunt preocupări, constat că există o proiecţie, că există un program. Ni se spune, de către domnul secretar de stat, că există şi finanţare în actualul buget. Problema, însă, rămâne. Cu toţii, de la putere sau din opoziţie, implicaţi mai mult sau mai puţin în problemele administraţiei centrale sau locale, cunoaştem că există, totuşi, o mare diferenţă de tratament a autorităţilor române faţă de minorităţile din ţara noastră şi românii trăitori pe alte meleaguri.

În acest sens aş fi vrut eu evaluări mai exacte, cam pe unde ne aflăm şi cam cum vom proceda, pentru a ajunge nu să facem din români privilegiaţi, pe teritoriul altor state, ci să se bucure de egalitate de tratament cu minorităţile din ţara noastră. Din acest punct de vedere eu consider că sunt încă foarte multe de făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi acestui comentariu.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat pentru comentariile domniei sale. Am subliniat, în răspunsul meu, fără să detaliez la acest moment, faptul că unul din cele două elemente care au stat la baza demersului nostru l-a constituit principiul reciprocităţii. Acesta a constituit elementul în dialogul politic bilateral, atât în Bulgaria, Albania, Macedonia şi introducerea acestui element în dialogul bilateral de acum înainte. Este bine ca aceste chestiuni să fie incluse şi au fost incluse în agenda politică bilaterală.

Este vorba, pe de altă parte, de aspectele legate de presa de limbă română, aspecte pe care le-aţi menţionat. Subliniasem faptul că acţiunea DRP-ului viza românii din vecinătate, în domeniul de competenţă, mai puţin Republica Moldova, cel puţin până de curând. Însă, acţiunea noastră a vizat, fără discuţie, şi veţi regăsi în materialul scris, în detaliu, toate proiectele care au fost realizate şi vă asigur că nu sunt puţine şi nici neimportante.

Prin bugetul pe 2004 - ştiţi mai bine decât mine faptul că a fost alocată o sumă aparte, importantă, presei de limba română, iar destinaţia exactă va fi stabilită împreună cu comisiile parlamentare competente.

Domnul Mircea Costache:

O simplă precizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc pentru înţelegere, de data aceasta.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

L-am rugat pe domnul secretar de stat să facă precizarea din acest punct de vedere. Dânsul face referire la principiul reciprocităţii. Aici este problema. Mai avem noi ce oferi minorităţilor din România, pentru a influenţa comportamentul celorlalţi faţă de românii din afara ţării? Mai avem în dialogul diplomatic cu ce plusa, mai avem ce condiţii să oferim pentru a obţine, dacă nu egalitate perfectă, o apropiere de tratament între minorităţile din România şi românii trăitori pe teritoriul altor state?

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt nevoit să-i dau şi domnului ministru cuvântul. De câte ori încalc Regulamentul, totdeauna creez un precedent.

Aveţi cuvântul, domnule.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte concis, pentru a elimina eventualele dubii ale domnului deputat. Invocarea principiului reciprocităţii se referă la asigurarea unui standard similar în raport de eforturile politice bugetare, instituţionale pe care România le-a făcut, mergând pe standardul european. N-am să dau exemple, pentru că nu este diplomatic, dar au fost invocate cele 500 de persoane declarate aparţinând unei anumite comunităţi - reprezentarea parlamentară asigurată, bugetul de 4 miliarde pentru asociaţia culturală, sediu, publicaţii şi aşa mai departe, în raport cu situaţia minorităţii române nerecunoscută. Este acest gen de exerciţiu pe care l-am practicat, cu fermitate şi cu diplomaţie, în acelaşi timp. Însă, invocarea este la nivelul standardului european. Dezechilibrul a fost foarte clar şi a fost subliniat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Pentru doamna Mona Muscă se solicită amânarea răspunsului de către domnul Traian Panait. De altfel, nici doamna deputat nu este prezentă.

Domnul Adrian Moisoiu este. Îi va răspunde la interpelarea cu privire la compensarea datoriilor pe care le au diverse spitale din ţară, domnul Claudiu Seucan.

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă văd nevoit, la acest punct, să solicit încă o păsuire, pentru că la întrebarea care ni s-a pus, noi am făcut o adresă şi la Ministerul Sănătăţii şi răspunsul întârziind puţin, suntem şi noi în situaţia de a întârzia cu acest răspuns şi de a vă ruga să ne mai acordaţi un termen; pentru săptămâna viitoare veţi avea răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeţi atunci domnului Mircea Costache, la următoarea interpelare, referitoare la vânzarea ARO Câmpulung şi a Societăţii Comerciale Autocamioane Roman Braşov.

Domnul Claudiu Seucan:

Referitor la punctul 1 din interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache: privatizarea S.C. Aro S.A. Câmpulung, pachetul de acţiuni deţinut de APAPS la S.C. Aro S.A. Câmpulung a fost achiziţionată de firma Crosslander USA Incorporated, având sediul în Miami, Florida. Firma Crosslander USA are relaţii comerciale cu S.C. Aro Câmpulung din anul 1999, aceasta asigurând distribuţia automobilelor Aro în America Latină şi Caraibe.

Crosslander USA a dezvoltat în Brazilia o linie de montaj şi automobile Aro, în prezent această linie atingând o capacitate de 100 automobile pe lună.

Crosslander USA îşi propune să producă un nou model, Crosslander 244X. În primul an de la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor cumpărate la S.C. Aro Câmpulung Crosslander USA a încheiat un contract de colaborare ferm, pe termen lung, cu firma Ford, în vederea echipării cu astfel de motoare a noului model Crosslander 244X, în cazul în care acesta va fi produs la S.C. Aro S.A. şi va fi produs.

Crosslander a alocat până în prezent fonduri în valoare de 5.137.000 USD, pentru realizarea noului model, care sunt suplimentare faţă de suma prevăzută a fi investită la S.C. Aro S.A.

După preluarea S.C. Aro S.A. de către Crosslander USA, aceasta estimează că în anul 2005 va fi atins pragul de rentabilitate al societăţii, respectiv producerea unui număr de 12.500 maşini pe an. Eforturile sale vor fi îndreptate spre atingerea acestui prag, în norma de timp propusă. Ulterior, se vor continua eforturile pentru mărirea pieţei de desfacere, atât la export, unde se estimează vânzări în proporţie de 70% din producţia Aro S.A., cât şi la intern, unul din obiective fiind restabilirea vânzărilor pentru piaţa românească.

Crosslander a dezvoltat o reţea de 92 de dealeri, pentru a asigura distribuirea noului model pe piaţa americană. Există comenzi ferme din partea dealerilor pentru noul produs ce va fi distribuit în America, începând cu primul trimestru al anului 2004, dacă transferul dreptului de proprietate se va realiza conform graficului estimat.

Prin oferta sa, Crosslander se angajează ferm şi irevocabil să investească pe o perioadă de 5 ani minim suma de 15.500.000 dolari, pentru dezvoltarea afacerii, modernizarea tehnologiilor şi produselor şi pentru protecţia mediului. Cumpărătorul îşi asumă, de asemenea, datorii şi credite comerciale în valoare de 11,4 milioane dolari, astfel efortul asumat de investitori pentru implicarea sa în privatizarea S.C. Aro atinge 27 milioane dolari.

Referitor la punctul doi din interpelare, APAPS a semnat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni cu firma Pesaca Astana din Malaezia. Firma Pesaca este o companie reprezentativă din Malaezia, cu vechime de peste 10 ani pe piaţă, fiind singura companie malaeziană care are înregistrată licenţa proprie pentru construcţia de autovehicule speciale, sub propria marcă.

Începând cu luna aprilie 2002, compania şi-a inaugurat un nou sediu, care se întinde pe aproximativ 8 hectare de teren şi cuprinde o construcţie administrativă şi o fabrică.
Complexul administrativ este compus din birouri, un centru de pregătire şi un compartiment modern de cercetare-dezvoltare.

Clienţii importanţi ai firmei sunt: armata, poliţia, pompierii, autorităţile portuare, exploatări de carieră de piatră, autorităţi municipale şi altele.

Pe piaţa românească, firma deţine relaţii de afaceri cu S.C. Roman Braşov S.A., fiind unul dintre clienţii principali ai firmei braşovene.

Cifra de afaceri a firmei pe anul 2001 a fost de circa 150 milioane dolari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat vă roagă să primească răspuns oral şi cu privire la o altă interpelare, la care i-aţi dat răspunsul în scris, dar nu acum, nu la şedinţa aceasta.

Domnule Costache, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi primit acum, vă dau cuvântul, dacă nu, nu vă pot da cuvântul. I-am atras eu atenţia domnului ministru "..

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul, pentru că prima dumneavoastră misiune este să-mi daţi cuvântul, nu să mi-l luaţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, să vă dau cuvântul la obiect şi la fel de important este şi aceasta. Eu am toată înţelegerea pentru dumneavoastră şi depăşesc şi cadrul Regulamentului să vă dau cuvântul, dar atunci când este vorba de obiect. Acum nu sunteţi la obiect.

Domnul Mircea Costache:

La toate încălcările de lege care au ruinat ţara, se adaugă una: încălcaţi dumneavoastră legea, ca să puteţi să-mi daţi cuvântul să mă exprim în Parlamentul României. Nu vi se pare că e prea mult?!

Domnule preşedinte,

Eu îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns; aşteptam, cum vă spuneam mai înainte, răspuns la ambele interpelări adresate Autorităţii pentru privatizare. Dacă mi-a dat răspuns numai la una, eu sunt disciplinat şi comentez numai răspunsul primit la aceea, iar la cealaltă aştept răspunsul, în legătură cu Gerom S.A. Buzău şi cu Cord S.A. Buzău.

Domnul Valer Dorneanu:

A luat act domnul ministru că o să vină să vă dea, scriind pe ordinea de zi, cum trebuie, acest subiect, o să vină şi o să vă dea şi un răspuns oral.

Domnul Mircea Costache:

Chiar vă rog.

În legătură cu răspunsul care s-a dat, putem să le luăm de bune. De regulă, în ultima vreme, din nefericire realitatea ne contrazice şi eu sunt surprins că o serie de date se pot prezenta public de la microfonul Camerei Deputaţilor, dacă cineva solicită în mod expres, printr-o interpelare, nişte detalii, dar, în rest, transparenţa este ca şi inexistentă. Eu le atrag atenţia domnilor de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, că dânşii vând proprietăţi ale statului român, bunuri publice, şi nu bunuri personale, ca să păstreze chiar atât de mult mister în jurul unor privatizări.

Eu ştiu şi că în prag de privatizare unele detalii ale unor contracte rămân pentru o scurtă perioadă confidenţiale, dar, în cele din urmă, fiind bunuri din patrimoniul public, care lezează multe locuri de muncă şi situaţia multor cetăţeni, este bine să mai ştim şi noi, fără să smulgem cu forcepsul unele informaţii în legătură cu felul cum se tranzacţionează astfel de unităţi, precum Autocamioane Braşov sau Aro Câmpulung.

La cealaltă interpelare adresată APAPS aştept răspuns într-o viitoare şedinţă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Coriolan Simedru avea o interpelare adresată tot Autorităţii pentru privatizare. Nefiind aici, vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsurile dumneavoastră.

Domnul Ioan Miclea este? Nu este.

Domnul Emil Boc aşteaptă un răspuns de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.