Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 316/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri? Nu.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 316/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 316 din 27 iunie 2022, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, a obligaţiei cunoaşterii limbii române de către directorii unităţilor de învăţământ, precum şi a obligaţiei cunoaşterii limbii minorităţilor naţionale de către unul dintre directori, dovedită cu documente justificative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere, din considerente ce se regăsesc în raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem o iniţiativă legislativă prin care s-a dorit, pe bună dreptate, de către un coleg deputat din Satu Mare, pe care îl felicit, depolitizarea învăţământului şi accentul pus pe competiţie, nu doar pe competenţă, în acest sens.

Deci dânsul, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, mi-a povestit un caz în care o profesoară de limba maghiară a câştigat un concurs prin care ar fi avut dreptul să fie numită ca director al unei şcoli cu predare în limba maghiară sau mixtă. Pentru a accede însă la acest post avea nevoie de acceptul, de avizul grupului minoritar în a cărei limbă se desfăşura educaţia în acea şcoală. Accept, aviz, pe care nu l-a primit, din considerente strict politice, nu profesionale, nu de competenţă, nu de competiţie. Nu s-a supus directivelor politice ale acelui grup, ale UDMR-ului, să-i spunem pe nume, şi nu a primit avizul. Ca atare, a trebuit să fie profesoară şi directoare la o şcoală aflată la zeci de kilometri depărtare de domiciliul ei şi, implicit, locaţia acelei şcoli.

Iniţiativa presupune clar - doar competenţă şi competiţie, nu amestec politic în educaţie.

Din păcate, a fost respinsă în Comisia pentru drepturile omului, în urma unui vot viciat, aş spune, a acelei aşa-zise cutume, prin care colegii votează pentru alţi colegi, care votează pentru alţi colegi şi aşa mai departe, iar numerotarea se face după nişte reguli neştiute.

Ca atare, Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Această iniţiativă a PNL, cosemnată de doi distinşi domni deputaţi care ne încântă cu intervenţiile lor, nu de la tribună, ci din fundul sălii, de obicei, domnul Radu Cristescu şi domnul Daniel Ghiţă, şi cu sprijinul AUR, şi care iniţial a avut 48 de semnatari, iar ulterior 28 dintre aceştia şi-au retras semnătura - şi menţionez, 28 de semnatari de la PSD -, ne arată faptul că actuala Coaliţie de guvernare nu se mai înţelege în privinţa feudalizării învăţământului.

Practic, aceşti oameni nu mai ştiu cum să-şi împartă între ei posturile de directori.

Şi să vă dau nişte cazuri concrete care se referă la modalitatea în care directorii de şcoli trec prin forma de concurs, cum se întâmplă în momentul de faţă.

O persoană care a luat concursul de director la proba scrisă, ca să ajungă la proba orală, trebuie să obţină un aviz de la reprezentanţii minorităţilor naţionale, în condiţiile în care limba de predare a şcolii respective sau anumite clase au predare în limba minorităţilor naţionale.

În acest moment, au existat cazuri nenumărate din ţară şi şi de la mine, din judeţul Maramureş, în care profesori care au luat prima probă, cea scrisă, a examenului, n-au putut să meargă la proba orală, fiind întrerupţi, refuzându-li-se acel aviz din partea minorităţilor naţionale.

S-a întâmplat astfel ca oameni care aveau competenţa tehnică şi au luat concursul nu au reuşit să meargă la proba orală. Ce se întâmpla atunci? Postul de director la respectiva şcoală era neocupat, iar ulterior numirea se făcea politic, din pixul Inspectoratului Şcolar General.

Bun. Stimaţi colegi, haideţi ca de acum înainte să ne concentrăm pe un management educaţional profesionist, haideţi să încercăm să avem o Românie cu adevărat educată, iar astfel de iniţiative să le scriem bine!

Cu toate că expunerea de motive a fost una bună şi intenţia a fost bună, au existat alte probleme de tehnică, pe care... am văzut că ulterior Comisia pentru învăţământ a respins-o.

Dar să ştiţi despre ce este vorba.

Şi cred că ar fi momentul să schimbăm modalitatea în care se desfăşoară concursurile de directori, să nu ne mai batem joc de învăţământul din această ţară. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prevederile Legii nr. 1 sunt în vigoare din 2011. Acest articol este în vigoare de peste 11 ani. Nu au fost probleme serioase cu privire la acest articol şi nu se referă sub nicio formă la o politizare, cu atât mai mult cu cât asemenea prevederi tocmai au trecut de girul constituţionalităţii, în ceea ce priveşte cultele religioase. Şi anume, în acele unităţi de învăţământ care au un anumit profil teologic, în momentul în care există binecuvântarea sau avizul cultului, pot ocupa nu doar poziţiile de directori, ci şi de profesori din cadrul acelor instituţii de învăţământ. Chiar mai mult decât în acest sens, pentru a ajuta ca o anumită comunitate, fie ea etnică, fie ea religioasă, să aibă siguranţa că cei care conduc sau sunt în acele instituţii nu se întorc împotriva acestor reprezentanţi.

Deci nu este... nici vorbă despre zona de politizare sau de altceva, ci de respectarea unor angajamente pe care noi, cu toţii, le-am luat faţă de cultele religioase, faţă de minorităţi, în aceşti 30 de ani.

Nu cred că ar trebui să avem alte tipuri de discuţii, ci să menţinem acest dialog corect, coerent, pe care l-am avut în ultimii 30 de ani, şi rezultatele pe care în comun le-am realizat să nu le aruncăm la coşul de gunoi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miftode Marius.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă venită din partea unui deputat al PNL din Satu Mare este atât de controversată încât 28 dintre cei 48 de semnatari şi-au retras semnăturile.

Asistăm, de fapt, la o bătălie pe locurile de directori şi directori adjuncţi din şcoli. Aşa arată apetenţa pentru politizare din învăţământ, din păcate.

Ironic, sub pretextul depolitizării şi sub masca profesionalizării, iniţiativa vizează deposedarea minorităţilor naţionale de controlul asupra numirilor de directori în şcolile unde se predă în limba unei minorităţi.

Noi suntem de acord cu depolitizarea.

Cea mai bună modalitate de a arăta că vrem toţi asta este să fie scos din sertarul de la Senat proiectul aflat la reexaminare, care mută numirile directorilor interimari de la inspectorate la consiliile de administraţie ale şcolilor.

Poate le transmiteţi colegilor dumneavoastră din Senat.

În fine, în această propunere rămânem totuşi şi cu un semnal bun, acela că mai mult de jumătate dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.