Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

- Pauză -

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem a doua partea şedinţei noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Am primit o solicitare din partea domnului deputat Florin Iordache pentru o chestiune de procedură.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Nu pot decât să remarc lipsa de interes a ministrului Macovei. vreau să vă anunţ pe dumneavoastră şi colegii din Parlament că am o serie de interpelări depuse la Ministerul Justiţiei şi adresate ministrului Macovei la care nu binevoieşte, nu să vină să răspundă, dar măcar un răspuns scris, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, în două săptămâni aveau obligaţia să transmită un răspuns, că e de acord, că nu e de acord, că îmi contrazice afirmaţiile şi întrebările pe care le-am adresat.

Şi prin aceasta vreau să rog plenul Camerei să vadă că, de fapt, toate interpelările care au fost adresate Ministerului Justiţiei, nu că nu primesc răspuns, dar aceste răspunsuri depăşesc cu mult regulamentul pe care îl are Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, deci dumneavoastră acuzaţi practic pe ministrul justiţiei că încalcă art.112 din Constituţie, şi anume obligaţia de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. Vă rog să informaţi în scris şi Biroul permanent, pentru a se lua măsuri.

Vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii Publice, reprezentată de Gheorghe-Eugen Nicolăescu, ministru, are de răspuns unei întrebări formulate de Laurenţiu Mironescu, P.D.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii publice):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este vorba de o interpelare făcută de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, în ceea ce priveşte un institut regional de medicină legală la Constanţa.

În cadrul strategiei de descentralizare a Ministerului Sănătăţii Publice, o parte importantă revine şi realizării unor institute regionale. Când ne referim la institute regionale, ne referim la institute regionale din mai multe puncte de vedere şi la mai multe domenii de activitate.

În acest sens, şi în domeniul medicinii legale, urmează ca la adoptarea descentralizării Ministerului Sănătăţii Publice să avem în vedere şi înfiinţarea a încă două institute regionale de medicină legală, din care unul va fi înfiinţat la Constanţa. Cred că pe această cale am răspuns interpelării domnului deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumim, domnule ministru.

A doua întrebare sau interpelare, Lia Ardelean de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Este în sală?

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, după cum cunoaşteţi, s-a discutat despre modificarea art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000 şi trebuie să vă informăm că proiectul de modificare a acestui act normativ la articolele şi alineatele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat în discuţie, în întrebare, se află în avizare externă, urmând ca odată ce actul normativ este avizat de către toate ministerele implicate, să intre în procedură de aprobare în şedinţă de guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doamna deputat Lia Ardelean are vreun comentariu de făcut? Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul mă nemulţumeşte, pentru că eu, în interpelare, tocmai acest lucru am spus, de ce prelungim atât de mult acest termen? În luna decembrie, în dezbaterea din Comisia de muncă, a venit Guvernul şi a spus că în ianuarie se va da această ordonanţă de urgenţă. Am acceptat să se păstreze propunerea mea legislativă ca să se vină cu această ordonanţă de urgenţă.

Nu cred că trebuie să mai amânăm acest termen. Guvernul recunoaşte că trebuie să facem această reparaţie pentru pensionari, că este o situaţie reală şi că trebuie s-o reparăm. Nu trebuie, cred, să continuăm să prelungim acest termen, proiectul este la Comisia de muncă, nu trebuie decât să se întocmească raportul şi să-l votăm în plenul Camerei Deputaţilor. Să nu mai aşteptăm prelungirea acestui termen cu dezbateri ulterioare, atâta timp cât suntem cu toţii de acord că trebuie să facem acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Aţi intuit soluţia corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Nu este.

Domnul Aledin Amet de la minorităţi. Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, în legătură cu prima interpelare, referitoare la Cinematograful "Republica" din Constanţa, el se află în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF - "România- film".

Cinematograful a făcut obiectul unui contract de închiriere, datorită faptului că la vremea respectivă, consiliul de administraţie al regiei nu a aprobat solicitarea fostului locatar de a efectua investiţii. Contractul a fost reziliat de comun acord. Sala va intra în componenţa unui lanţ cinematografic, conform Hotărârii Guvernului nr. 1874 din 2006, privind strategia de vânzare a sălilor şi a grădinilor de spectacol cinematografic aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF, strategie care va fi aplicată imediat după numirea directorului la RADEF al unui director interimar.

Referitor la cea de-a doua interpelare, potrivit Legii nr.311 din 2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, republicată, pentru înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice, este necesar avizul prealabil al Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, organism ştiinţific consultativ şi de avizare în domeniu al Ministerului Culturii şi Cultelor.

Întrucât precizez că acest muzeu nu dispune de o titulatură oficială, în funcţie de obţinerea doamnei Seidali zulfie, concretizată printr-o solicitare depusă la Ministerul Culturii şi Cultelor să poată obţine statutul de muzeu sau de colecţie publică, în baza ordinului ministrului culturii şi cultelor nr.2297 din 2006.

De asemenea, obiectele tradiţionale tătărăşti vechi şi de mare valoare pot face, de asemenea, obiectul unei colecţii private accesibile publicului.

După înfiinţare, muzeul sau colecţia publică respectivă poate beneficia de sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor pe plan metodologic, prin acordarea de asistenţă ştiinţifică şi de asemenea, ministerul poate acorda finanţare instituţiilor muzeale pentru realizarea unor proiecte culturale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet, aveţi comentarii?

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsurile oferite. Aş solicita, dacă se poate, şi răspunsurile în scris, pentru a putea colabora cu persoanele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu, este în sală? Da. Din partea Ministerului Justiţiei, doamna Katalin Kibedi.

Doamna Kibedi, aveţi de răspuns domnului Adrian Moisoiu pe tema privatizării Staţiunii Sovata.

Vă rog frumos. Şi, mai există o interpelare, dacă există domnul Andrian Mihei de la PNL? Există. Deci, vă rog, s-o dezvoltaţi şi pe cea de-a doua, ca să nu reveniţi.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. Pentru domnul deputat Moisoiu, cu scuzele de rigoare, că am reţinut în interpelarea dumnealui că manifestă din pricina faptului că este deja a treia interpelare pe plângerea penală care s-a depus în privatizarea făcută la Sovata, nu avem nici la ora actuală un răspuns de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, or, în lipsa acestui răspuns, la rândul nostru nu putem transmite. Dar vă asigur că am revenit deja cu o solicitare de urgentare a răspunsului şi în momentul în care ne parvine de la Parchet vă putem da relaţiile solicitate în interpelare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să dezvoltaţi şi cel de-al doilea răspuns şi, după aceea... Este vorba de cei patru români arestaţi în Portugalia de peste un an.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. În această situaţie trebuie să fac trimitere la ceea ce prevede instituţia extrădării şi care necesită o condiţie esenţială, respectiv ca ţara care solicită extrădarea să aibă în curs de desfăşurare un proces penal, ceea ce, la ora actuală, nu există. Deci numai în măsura în care autorităţile de acolo ar face acest pas către noi, atunci am putea declanşa procedura de extrădare. Deci, în momentul de faţă, acest lucru nu se poate realiza de Ministerul Justiţiei.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Domnule Adrian Moisoiu, dacă aveţi comentarii?

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comentarii cred că e prea mult spus. Eu am nemulţumire. Am nemulţumire, domnule preşedinte, pentru că acuz, cu această ocazie, Ministerul Justiţiei că tergiversează o plângere penală, pentru ca să se iasă din termeni, efectiv asta se face. Plângerea penală a mea a fost depusă în 2002, octombrie 2002. Întâmplarea face, sau Dumnezeu a vrut, ca să rămân în acest Parlament şi astăzi, că puteam foarte bine să nu mai fi candidat sau să nu fi reuşit şi atunci, probabil, s-ar fi stins şi această solicitare. N-a fost aşa.

În acelaşi timp, doamna ministru, în luările dânsei de cuvânt, de fiecare dată se laudă cu marile realizări făcute pe linia lămuririi unor probleme din justiţie. Ba, mai mult, în acest sens a răspuns şi la Senat, şi atunci pun întrebarea doamnei secretar de stat: nu cumva oare nişte asemănări de nume, nu cumva o oarecare întâmplare cu această Societate "Danubius" care a câştigat "licitaţia" pentru că, de fapt, nici n-a fost licitaţie ca lumea, aceasta pentru obţinerea Staţiunii Sovata, nu cumva chiar şi ultima vizită a domnului preşedinte al Ungariei Soyom, care a fost la Sovata acum câteva zile?

Doamna secretar de stat Kibedi, se leagă cam prea mult şi cu aţă albă aceste aspecte. ştiu, n-ar fi trebuit să spun acest lucru, dar este omul care a ajuns la o exasperare şi care, în clipa de faţă, ia şi varsă tot conţinutul paharului. Vă rog, atunci, şi v-aş ruga dacă se poate, mai concret, nu că vom interveni pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel...

Concret, dumneavoastră ca secretar de stat, doamna Macovei, dânsa ca ministru al justiţiei, există termene în ţara aceasta? Dacă există termene, vă rog, poftiţi, acum după mine aici, şi spuneţi un termen: "Astăzi suntem în sfânta zi e 19 martie ...", când doriţi să daţi un răspuns? Şi eu vă aştept, că ultimul termen, pe care l-am avut de la dumneavoastră, era din iunie 2006, doamna secretar de stat.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte, şi vă rog frumos să mă scuzaţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna ministru?

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că însuşi domnul deputat a subliniat în interpelarea dumnealui, cunoscând competenţele Ministerului Justiţiei care nu poate interveni în soluţionarea unui dosar penal, mai mult decât să solicităm şi să insistăm ca Parchetele să îşi facă datoria şi să cerem relaţiile şi, pe măsura în care acestea sunt comunicate cu tot ceea ce, foarte adeseori, chiar ataşam la răspunsul la interpelare, ceea ce transmitea Parchetul pentru a se vedea că noi reiterăm poziţia acestora, nu am putea să facem mai mult, în sensul de a lua dosarul şi de a face, în locul procurorului, ceea ce are datoria să facă. Însă, am reţinut încă de la interpelările trecute că, într-adevăr, acolo au fost dese declinări de competenţă, adevărul este că şi din pricina modificării legislative privind competenţele DNA, DIICOT, competenţele obişnuite din Codul de procedură penală şi dosarele au şi fost conexate, pe urmă s-a renunţat la conexare, sunt la diferite parchete şi, probabil, că de aceasta s-a şi întârziat răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte cu privire la stadiul soluţionării acestora.

Dar, repet, ceea ce pot să vă asigur este că de îndată ce primim aceste relaţii vi le vom transmite de îndată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Andrian Mihei, dacă aveţi comentarii?

Vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi fost bine ca astăzi să fi primit şi răspunsul din partea Ministerului de Externe, de fapt, a Direcţiei consulare. Un caz similar, să nu uităm că a dus la demisia ministrului de externe.

Din păcate, avem instituţii, avem oameni care pleacă şi lucrează în străinătate şi nu ştiu cum se întâmplă de nu putem să-i ajutăm.

Referindu-mă la rechizitoriul procurorilor din Portugalia, aceştia nu ţin cont de declaraţiile date de acuzaţii Drăghici, Peicu, Dinescu şi Hulea. Sindicatul Liber al Navigatorilor s-a implicat în acest caz, pentru că autorităţile române, nu ştiu, sunt în imposibilitate de a asista aceşti patru cetăţeni români şi se pare că nu există interes din partea autorităţilor portugheze de a se afla adevărul, mai ales că nu sunt cetăţeni portughezi implicaţi în acest caz. Un număr substanţial de acuzaţii dă bine pentru Portugalia în faţa Uniunii Europene şi a luptei împotriva acestui flagel numit droguri, în care este inclus transportul, traficul şi consumul.

Nu există o apărare corectă, ci doar una formală dată de un avocat fără experienţă, marinarii nu-şi pot permite plata unui avocat pentru a le apăra corect drepturile şi pot să dau şi un exemplu aici, sunt lucruri care sunt în inventarul navei şi sunt în conformitate cu convenţii internaţionale. De exemplu, materialul pirotehnic de la bordul navei, rachete, aruncătoare bandulă etc. staţii de radio emisie sunt reţinute, la pct.26 din rechizitoriu ca probe ale acuzării.

Aici ar trebui autorităţile să se implice şi să găsească soluţii, astfel încât să putem să-i protejăm pe aceşti marinari. O să-i dau şi doamnei secretar de stat o asemenea adresă de la Sindicatul Liber al Navigatorilor care încearcă să vină în sprijinul apărării acestora cu explicaţii la fiecare punct din rechizitoriu, ca să-şi dea seama că, până la urmă, aceşti cetăţeni români sunt lipsiţi de apărare în Portugalia.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna ministru, mai aveţi de oferit răspuns suplimentar? Nu. Vă mulţumesc.

Prezentaţi-i documentele scrise pe care le aveţi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Tabără este prezent?

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu privire la Culoarul european IV.

Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2426/2007, vă comunicăm următoarele.

În 1994, la Creta, la cea de-a doua Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor, s-a adoptat un document care defineşte noţiunea de coridoare paneuropene de transport şi traseele acestora pe teritoriile statelor din Europa Centrală şi de Est.

Cu această ocazie, au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează teritoriul României şi anume, coridoarele IV, VII şi IX.

Coridorul rutier IV se situează pe direcţia vest-est şi leagă Germania de Grecia şi Turcia, traversând Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria şi România pe următorul aliniament: Berlin, Nürenberg, Praga, Viena, Budapesta, Nădlac, Arad, Timişoara, Lugoj, Deva, Sibiu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, şi ramura sudică: Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Calafat, Sofia, Plovdiv, Salonic, Istanbul.

Calendarul de realizare al tronsonului Nădlac, Arad, Timişoara, Lugoj este următorul: tronsonul Nădlac-Arad are o lungime de 38 de km; proiectarea este în execuţie în anul acesta, se va finaliza în 2008; execuţia de lucrări va începe în 2008 şi se va finaliza în 2010.

Tronsonul Arad-Timişoara, pe o lungime de 44 de km, este sub proiectare, execuţia lucrărilor va începe în 2008 şi se va termina în 2010; tronsonul Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 44 de km, este, de asemenea, în proiectare. Se va finaliza proiectarea în 2008. Execuţia lucrărilor va începe în 2008 şi se va finaliza în 2011.

Traseul autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj a fost ales în urma elaborării studiului de fezabilitate, care a luat în considerare următoarele criterii: impactul social asupra dezvoltării zonei face legătura între graniţa cu Ungaria şi municipiile dens populate din vestul ţării; ocolirea zonelor protejate de lege privind mediul înconjurător; propunerile autorităţilor locale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat. Comentarii?

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru această prezentare şi vă mărturisesc că am făcut-o şi e binevenită pentru că s-au făcut extrem de multe speculaţii în urmă cu vreo trei-patru săptămâni, cu ocazia lansării la Timişoara a acestui culoar, şi cred că e bine să se ştie de către opinia publică din vestul ţării, mai ales că, în opinia mea, cred că acest culoar este cel puţin la fel de important ca şi cel pe Transilvania, dacă nu în faza iniţială ar fi fost chiar mai important, pentru că în principal România trebuie legată cu vestul, şi nu, poate, cu nordul sau cu estul, cum s-a lucrat de foarte multe ori.

În acelaşi timp, cred că este prima dacă când se dă o atenţie mai mare a ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rutiere în partea de vest a ţării, pentru că vreau să v-o spun, şi e de reţinut de către Ministerul Transporturilor, este una dintre zonele neglijate ani de zile în ceea ce înseamnă infrastructura rutieră. Or, eu cred că această relaţie şi această legătură pe autostrada care va constitui culoarul IV, va fi practic şi principala legătură a noastră cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, partenerii noştri europeni. repet, vă mulţumesc pentru răspunsul complet pe care mi l-aţi dat şi o să-l aducem în faţa opiniei publice din vestul ţării.

Încă o dată, vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Cindrea fiind în sală, rog reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să dea răspunsul la cele două întrebări privind restricţia comercializării produselor de brânză şi telemea, respectiv, organizarea şi autorizarea unor puncte locale de tăiere a mieilor.

Domnul Istvan Toke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În contextul integrării europene, România a avut obligaţia ca înainte de 1 ianuarie 2007 să elaboreze legislaţia privind vânzările directe şi cu amănuntul de produse de origine animală, în baza art.1 pct.(4) din Regulamentul 852/2004, transpus în legislaţia naţională prin H.G.925/2005.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.301/2006 implementează regulamentul Consiliului nr.852 şi creează cadrul legislativ pentru micii producători şi pentru unităţile de vânzare cu amănuntul care valorifică produsele de origine animală direct către consumatorul final.

În toate statele membre ale Uniunii Europene activităţile de vânzare directă de produse primare de către producători şi vânzare cu amănuntul de produse de origine animală obţinute din producţia primară sunt supuse principiilor comercializării restrânse, limitate şi localizate, fiecare stat membru având stabilite, în baza legislaţiei naţionale, definiţii pentru cele trei principii care sunt cuprinse în regulamentul Consiliului.

Ţinând cont de principiile regulilor generale de igienă pentru alimente care prevăd necesitatea asigurării siguranţei alimentare pe tot lanţul alimentar, începând cu producţia primară, precum şi riscul pe care-l reprezintă pentru sănătatea publică obţinerea şi expunerea la vânzare a unor produse de origine animală, fără posibilitatea identificării şi urmăririi tuturor etapelor de obţinere şi de distribuţie, adică trasabilitatea, A.N.S.V.S.A. a stabilit ca produsele obţinute din producţia primară, precum şi cele care sunt procesate în unităţi înregistrate în alte condiţii decât în unităţile autorizate, aflate sub supraveghere veterinară permanentă, trebuie să fie valorificate pe o arie limitată la nivelul localităţii sau judeţului.

Având în vedere propunerile asociaţiilor profesionale de profil, precum şi observaţiile direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti cu privire la vânzările direct de produse primare, lapte, ouă, peşte, şi produse procesate, brânzeturi, produse din carne, obţinute de către micii producători, vă comunicăm că în această perioadă, în cadrul grupului de lucru format din specialişti aparţinând A.N.S.V.S.A. şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.87, se analizează oportunitatea modificării şi completării prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare.

Modificările şi completările ulterioare ale prevederilor A.N.S.V.S.A. cu numărul 301/2006, înainte de a fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial al României, vor fi publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea analizării din partea celor interesaţi, şi vor fi supuse dezbaterilor publice în cadrul şedinţelor subcomisiei pentru dialog social din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare.

Legat de cealaltă întrebare, conform Regulamentului nr.21/2004 şi Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.171/2004 pentru Bulgaria şi România, ovinele în vârstă de până la 12 luni pot circula având destinaţia abator aflat pe teritoriul ţării, fiind identificate cu o singură crotalie şi însoţite de documente sanitar-veterinare corespunzătoare.

Sacrificarea mieilor şi iezilor trebuie să se realizeze în abatoare autorizate sanitar-veterinar, conform Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr.276 din 2006 pentru aprobarea normei sanitar-veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinară a unităţilor care produc alimente de origine animală şi care trebuie să îndeplinească cerinţele Regulamentului C.E. nr.852/2004.

Având în vedere că abatoarele actuale autorizate sanitar-veterinar nu satisfac în totalitate necesarul de abatoare, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a contactat Comisia Europeană privind posibilitatea înfiinţării unor spaţii special amenajate pentru o perioadă temporară de 10 zile, dotate cu toate facilităţile necesare, apă rece, caldă, posibilitatea colectării deşeurilor, în care sacrificarea animalelor identificate să se efectueze sub formă de prestări de servicii, cu respectarea condiţiilor sanitar-veterinare privind regulile de igienă şi asigurarea controlului oficial permanent din partea personalului sanitar-veterinar de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Cindrea, dacă aveţi comentarii.

Domnul Ioan Cindrea:

Eu vă mulţumesc mult, domnule preşedinte, şi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul la cele două interpelări.

La prima, legată de comercializarea produselor agro-alimentare, cred că ştie şi ministerul şi domnul secretar de stat şi ministrul, există o stare de tensiune prin Ordinul care a fost dat publicităţii. Acest ordin, practic, interzicea comercializarea produselor agro-alimentare din gospodării individuale, în special brânză, fiindcă la asta mă refeream, pentru Sibiu, Mărginimea Sibiului, şi eu cred că această dezbatere de care se vorbeşte trebuia făcută înainte.

Al doilea lucru: informarea şi consultarea cetăţenilor în zonă au fost inexistente înainte de publicarea Ordinului 301. Cred că trebuie făcută de urgenţă o consultare şi o informare a cetăţenilor acolo, la faţa locului. Doi: trebuie demarate acţiunile de accesare a fondurilor europene care-şi propun asigurarea condiţiilor de producţie şi comercializare a brânzei, fiindcă la asta mă refer eu în interpelare, şi oamenii trebuie să ştie unde trebuie să meargă şi pe cine să întrebe, şi cine le dă această consultanţă.

În al treilea rând, cred că termenul de aplicare a Ordinului trebuie dus undeva la 4-5 ani, nu la 6 luni, cum s-a amânat, fiindcă altfel punem căruţa înaintea boilor, banii n-au venit, oamenii nu ştiu, Ordinul intră în funcţiune şi-i distrugem pe aceşti producători care au circa 4-500.000 de oi, care produc brânză pentru toată ţara.

Şi a treia întrebare, dacă brânza o pot vinde la Sibiu, nu înţeleg de ce n-o pot vinde la Bucureşti, fiindcă localul înseamnă naţionalul.

Eu acest răspuns o să-l fac public în presă, dar eu rog să ţină cont ministerul şi să amâne aplicarea acestui ordin, pe măsură ce fondurile rezolvă problema producţiei şi comercializării, în condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Cu privire la a doua întrebare, am propus, aşa cum s-a înţeles, abatoare autorizate pentru tăierea mieilor, fiindcă în judeţul Sibiu există un singur abator. În această perioadă nu există capacitate de tăiere. Există alte abatoare care sunt în curs de modernizare, şi în anii anteriori ele erau puse la dispoziţia proprietarilor de oi, să sacrifice mieii, şi ofereau condiţii aproximativ igienice de sacrificarea mieilor.

Trebuie urgent rezolvată această problemă, fiindcă dacă se rezolvă după Paşte, n-are nici un sens pentru anul acesta şi creează mari prejudicii proprietarilor de oi.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai avem trei întrebări, două adresate de domnul Andrian Mihei, Grupul P.N.L., una adresată Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la cei patru marinari români arestaţi în Portugalia. Se solicită amânarea răspunsului oral şi consider că trebuie să acordăm amânarea pentru termenul la şedinţa corespunzătoare.

A doua este adresată tot de domnul Andrian Mihei Ministerului Finanţelor Publice, scutirea de t.v.a. pentru servicii la export la navele maritime. Nu s-a confirmat participarea din partea Ministerului Finanţelor Publice. Rog să se comunice că prezenţa la lucrări şi obligaţia de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau senatori, în condiţiile prevăzute de Regulamentele celor două Camere, este un articol din Constituţie şi este obligatoriu şi pentru miniştri şi aş dori să se consemneze şi în procesul-verbal că respectivii miniştri trebuie să se supună acestei obligaţii.

Mai este o întrebare, adresată de domnul Cristian Valeriu Buzea, P.R.M., Ministerului Economiei şi Comerţului, cu privire la decizia ministerului de a opri activitatea S.C. "Cuprumin" Abrud. Aici se solicită o amânare şi este firesc s-o acordăm până la termenul următor de la şedinţa corespunzătoare.

Acestea fiind spuse, am epuizat ordinea de zi pentru şedinţa pe care o avem astăzi.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.