Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Am primit raportul Comisiei juridice şi revenim la punctul 20 al ordinii de zi, unde avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală împotriva domnului deputat Daniel Chiţoiu, fost ministru al finanţelor publice.

Mai întâi voi da citire solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În temeiul art.119 alin.(2) din Constituţia României şi a art.12 şi 19 din Legea nr.115/1999 art.305 alin.(4) Cod de procedură penală şi al Deciziei Curţii Constituţionale nr.270/10 martie 2008, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice şi membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută la art.248 din Codul penal din 1968, raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 şi constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută la art.377 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al finanţelor publice,

Vă transmitem alăturat referatul nr.327/2013/25 februarie 2014, întocmit de procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu fotocopiile înscrisurilor considerate relevante de acesta, certificate pentru conformitate cu originalul, 18 volume.

Faptele cu care Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată constau în aceea că, în cursul lunii octombrie 2013, domnul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asigurări SA în lipsa unei urgenţe reale şi cu erodarea procedurilor prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr.561/2009.

Prin faptele descrise au fost aduse vătămări ale intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi numitului Tudor Daniel George, care a fost nevoit să demisioneze în funcţia ocupată.

Ataşăm în referat şi ordonanţa de începere a urmăririi penale din 25 februarie 2014, întocmită de procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care efectuează cercetări în cauză, precum şi copii ale materialului probator din dosarul nr.237/P/2013.

Semnează: procuror general Tiberiu-Mihail Niţu."

În continuare, voi da cuvântul din partea Comisiei juridice domnului Ciprian Nica pentru a prezenta un proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor care va vota... nu, raportul, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa din 26 februarie, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor i-a fost prezentată scrisoarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Chiţoiu Daniel, fost ministru.

"În temeiul art.109 alin.(2) din Constituţia României şi al art.12 şi 19 din Legea nr.155/1999 privind responsabilitatea ministerială art.305 alin.(4) din Codul de procedură penală şi al Deciziei Curţii Constituţionale nr.270/10 martie 2008, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva ministru al finanţelor publice Chiţoiu Daniel, care în prezent este membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută la art.248 din Codul penal din 1968, raportat la art.13˛ din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, şi constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art.377 alin.(1) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al finanţelor publice,

A fost transmis referatul nr.327/P/2013/25 februarie 2014, întocmit de procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu fotocopiile înscrisurilor considerate relevante de acesta, certificate pentru conformitate cu originalul, 18 volume.

Avându-se în vedere dispoziţia art.305 alin.(4) din Codul de procedură penală, s-a considerat că se impune ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Camera Deputaţilor în conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituţia României."

Din referat rezultă că faptele reţinute în sarcina lui Chiţoiu Daniel, deputat, fost ministru, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, având în vedere că iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup, şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru.

În temeiul dispoziţiilor art.109 alin.(2) din Constituţia României şi al art.12 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.

Conform art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

În conformitate cu dispoziţiile art.157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dezbaterea cererii prevăzute la art.156 se efectuează pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art.71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministru are şi calitate de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de începere a urmării penale a domnului Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice, în şedinţa din 11 martie 2014.

La dezbateri au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei.

În urma studierii dosarului şi a opiniilor exprimate cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât că nu sunt elemente care să ducă la conturarea unei opinii în sensul formulării cererii privind începerea urmăririi penale a domnului deputat Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice.

Rezultatul votului a fost următorul: 16 voturi împotriva cererii de urmărire penală, cinci voturi pentru, patru buletine de vot anulate ca urmare a neexercitării votului şi a unui vot nul.

Faţă de cele prezentate mai sus, în situaţia în care plenul Camerei Deputaţilor va decide să ceară urmărirea penală a domnului Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi înaintează plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice, membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul de caz în dosarul nr.327/P/2013 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, citiţi şi proiectul de hotărâre.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc.

Dau citire proiectului de hotărâre.

"Articol unic. Camera Deputaţilor cerere urmărirea penală a domnului Chiţoiu Daniel, fost ministru al finanţelor publice, membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr.327/P/2013 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de azi, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat.

Semnează: preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea."

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul în continuare domnul Daniel Chiţoiu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a se proceda la un vot cerut de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul meu.

Nu vă ascund faptul că sunt într-o situaţie jenantă în faţa dumneavoastră, eu, care mi-am îndeplinit atribuţiile de ministru aproape timp de doi ani de zile la Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice şi am luptat contra grupurilor de interese şi nu numai că am luptat, dar am întreprins toate demersurile necesare pentru întărirea instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea şi eradicarea evaziunii şi fraudei fiscale, am reorganizat instituţia ANAF-ului, instituţia Gărzii financiare, să fiu acuzat că tocmai eu protejez sau sprijin grupuri infracţionale organizate.

În cazul de faţă, sunt acuzat că am iniţiat şi am promovat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Sunt acuzat că nu am respectat procedurile legale privind promovarea acestui act normativ şi, de asemenea, sunt acuzat de celeritatea promovării acestui act normativ.

Vreau să vă spun de la început că acest act normativ - Ordonanţa de urgenţă nr.94/2013 - a fost promovat în Guvern ca urmare a angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Crearea acestei instituţii care are rolul de a supraveghea domeniul pieţelor financiare nonbancare, Autoritatea de Supraveghere Financiară, a făcut obiectul atenţiei instituţiilor financiare internaţionale, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială încă de la naşterea acestei instituţii, respectiv din decembrie 2012.

Vreau să vă spun că la fiecare misiune de evaluare a celor trei instituţii financiare internaţionale, de fiecare dată în discuţiile purtate atât la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară, s-a pus în discuţie modul cum este organizat managementul la această autoritate de supraveghere financiară.

De fiecare dată, în urma misiunilor de evaluare, în documentele încheiate şi aprobate de Guvern, de preşedintele ţării şi apoi ulterior de dumneavoastră, în Parlament, au fost stipulate în mod clar măsurile care trebuie luate în privinţa îmbunătăţirii managementului la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Vă dau exemplu că în luna iunie 2013, odată cu semnarea Scrisorii de intenţie privind încheierea celui de-al doilea program economic privind Acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, s-a prevăzut ca acel număr de membri ai Consiliului la ASF să fie redus de la 17 la 11 şi, de asemenea, să introducem criterii minime profesionale. Acest lucru s-a realizat în luna iunie prin Ordonanţa nr.55/2013, lucru care nu a fost pe placul organismelor financiare internaţionale. Astfel că, în luna iulie, la mai puţin de o lună este zile, cu ocazia misiunii de evaluare desfăşurată în perioada 17 iulie-31 iulie, instituţiile financiare internaţionale ne-au impus şi am prevăzut atât în Memorandumul economic-financiar cu Uniunea Europeană, cât şi Memorandumul de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional reducerea numărului membrilor Consiliului ASF de la 11 la nouă şi, de asemenea, introducerea unor criterii mai clare minime profesionale pentru ocuparea acestor posturi în Consiliul de conducere al ASF-ului.

Termenul prevăzut pentru îndeplinirea acestui angajament a fost 30 septembrie 2013.

De ce am promovat această ordonanţă de urgenţă? Pentru că până la sfârşitul lunii septembrie 2013 în Parlament nu a putut să fie adoptată o modificare la ordonanţa care exista în programul legislativ, a trebuit să ne îndeplinim angajamentul faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru că atunci urma să încheiem cel de-al treilea Acord stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi, de asemenea, urma să încheiem un Memorandum de înţelegere cu Comisia Europeană.

Faptul dat de urgenţă se referă... pentru că în data de 22 octombrie începea misiunea de evaluare a instituţiilor financiare internaţionale şi nu mai exista timpul necesar pentru adoptarea în Parlament a unui proiect de lege sau a aduce amendamente la un alt act normativ care exista pe filiera de aprobare în Parlament.

Vreau să precizez faptul că, în data de 16 octombrie, când am adoptat această ordonanţă de urgenţă, eu, ca ministru, mi-am asumat acest proiect de act normativ nefiind elaborat de mine personal ca ministru. Acest act normativ a fost iniţiat încă din 30 septembrie 2013, când era termenul limită pentru îndeplinirea angajamentului, a obţinut toate avizele de la direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, de asemenea, a obţinut avizele de la celelalte instituţii ale statului care trebuiau să avizeze acest act normativ.

Sunt acuzat că nu am respectat şi nu am motivat observaţiile aduse de Ministerul Justiţiei la acest proiect de ordonanţă de urgenţă.

Vreau să precizez faptul că toate observaţiile pe care le-a făcut Ministerul de Justiţie au fost luate în considerare. Unele din aspectele semnalate au fost eliminate din textul ordonanţei, altele... s-a justificat de ce sunt necesare acele prevederi.

Există aceste avize şi răspunsuri date prin Secretariatul General al Ministerului Finanţelor Publice atât către Ministerul Justiţiei, cât şi către Secretariatul General al Guvernului.

Vreau să menţionez faptul că un act normativ, fie el şi ordonanţă de urgenţă, nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dacă observaţiile aduse de ministerele avizatoare sau observaţiile făcute în cadrul şedinţei de Guvern nu sunt soluţionate, rezolvate.

Deci actul normativ poate să fie aprobat în Guvern, dar nu poate să fie publicat în Monitorul Oficial până nu se pot clarifica toate observaţiile aduse atât înaintea şedinţei de Guvern, cât şi în timpul şedinţei de Guvern.

Legat de promovarea cu celeritate, acest act normativ a fost aprobat de Guvern pentru a fi introdus pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului. Motivat şi de faptul că în data de 22 octombrie începea misiunea de evaluare a instituţiilor financiare internaţionale, iar în acea perioadă premierul nu era în ţară - era plecat într-o vizită în străinătate - deci nu mai aveam timpul material ca la data venirii în ţară a reprezentanţilor instituţiilor internaţionale să arătăm că acest angajament a fost îndeplinit.

Vreau să atrag atenţia asupra faptului că dacă nu realizam şi nu îndeplineam acest angajament, nu puteam să încheiem acordul cu Uniunea Europeană, şi neîncheind acordul cu Uniunea Europeană aveam problema că nu mai puteam să beneficiem de top-up. Ştiţi că România beneficiază de un top-up, respectiv beneficiază de rambursarea a 95% din valoarea proiectelor finanţate din fonduri europene, faţă de 85%, cât erau finanţate în cazul în care nu aveam acest acord încheiat cu Uniunea Europeană.

De aceea, urgenţa, oportunitatea, celeritatea sunt justificate, aşa cum vă spuneam, de angajamentele asumate cu instituţiile financiare internaţionale.

Legat de acuza la adresa mea că am coordonat, am sprijinit un grup infracţional organizat, care să reprezinte interesele unei societăţi de asigurare, vreau să vă spun că nu există nicio dovadă şi nicio legătură a mea cu niciun reprezentant care face obiectul acestui dosar.

Nu am nicio interceptare, nu am nicio dovadă că am fost implicat în acest grup aşa-zis grup infracţional organizat.

De fapt, din dosar, nici nu rezultă vreun element că este constituit acest grup infracţional organizat sau că are vreun obiectiv.

De aceea, eu consider că acuzele care mi se aduc de abuz în serviciu pentru promovarea unui act normativ care - atenţie! - a fost înaintat Parlamentului, iar Camera Deputaţilor, în mai puţin de o lună de zile l-a aprobat fără niciun amendament, deci inclusiv dumneavoastră şi inclusiv comisiile de fond şi comisiile avizatoare, inclusiv Comisia juridică, nu au adus niciun amendament legat de această ordonanţă de urgenţă.

De asemenea, vreau să mai precizez faptul că nu am nicio legătură şi nu aveam nicio cunoştinţă legat de dosarul profesional al membrilor Consiliului ASF. Ştiţi foarte bine că propunerile pentru ocuparea acestor posturi se fac de către grupurile parlamentare, dosarele profesionale, conform ordonanţei de urgenţă, sunt analizate de comisiile reunite, în număr de patru sau şase.

Deci cum pot să fiu eu acuzat că am susţinut sau că n-am susţinut un membru sau că aş fi avut cunoştinţă dacă îndeplinea sau nu îndeplinea cineva criteriile minime profesionale?

Vreau să vă mai aduc în atenţie faptul că aceste criterii minime profesionale, introduse în ordonanţa de urgenţă, sunt similare cu ale altor instituţii ale statului român, de supraveghere, de control, profesii liberale.

Vedeţi şi dumneavoastră, atât la Curtea de Conturi, la Consiliul Concurenţei, în profesia de avocat, de notar, de procuror, de judecător, există cerinţe minime obligatorii profesionale.

Deci, de ce pot fi eu acuzat că, la o instituţie de asemenea anvergură, am prevăzut criterii minime profesionale asumate şi angajate cu organismele financiare internaţionale.

Încă o dată, vreau să vă spun clar: nu am nicio legătură, nu există nicio dovadă că aş fi implicat şi nu recunosc nicio vinovăţie din cele care mi se aduc de către procurorul general.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor? Domnul Preda, vă rog.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidul Democrat Liberal va vota în favoarea solicitării procurorului general.

Aş vrea însă, dacă-mi permiteţi câteva minute, să vă spun că eu, cel puţin, m-am simţit jignit de alocuţiunea colegului nostru, care, cu o nonşalanţă arhicunoscută, a venit şi a invocat aici ca motiv al apariţiei acestui act normativ Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Placa asta, dragii mei, e bine s-o spunem în faţa organelor de anchetă, dar nu să invocăm trei instituţii europene că ele sunt vinovate de graba cu care noi am modificat ceea ce a fost făcut în 2005. Am făcut repede în 2012 ca să-i schimbăm pe toţi şi să-i punem pe ai noştri, iar pe urmă ne-am certat între noi şi am început să îi dăm p-ai noştri şi să-i punem p-ai voştri.

Deci sunt lucruri care e bine să fie probate în altă parte, iar chestiunea legată că până la urmă noi suntem vinovaţi aici, în Parlament, membrii Camerei Deputaţilor, c-am votat aşa ceva - de fapt PNL şi PSD au votat aşa ceva - eu cred că iarăşi este dezonorant.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mi s-a părut că cele trei instituţii au fost învinovăţite. S-a vorbim doar de negocieri - cel puţin asta am auzit eu.

Vă rog, cine mai doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Noi am susţinut de fiecare dată că nimeni nu este mai presus de lege, aşa că vom lăsa şi în acest caz justiţia să-şi facă datoria.

Am votat şi împotriva superimunităţii şi vom vota oricând şi împotriva Legii amnistiei.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Guran:

Din partea Partidului Naţional Liberal.

Noi considerăm că Daniel Chiţoiu, colegul nostru, nu este vinovat. Dar, pentru că suntem consecvenţi, pentru că nu vrem să inoportunăm Justiţia cu ceva, grupul nostru va vota pentru a permite începerea urmăririi penale.

Nu înţelegem totuşi un lucru: de ce un act semnat de mai mulţi este... în acest act este încriminat doar un membru al Partidului Naţional Liberal, şi nu toţi ceilalţi.

În acelaşi timp, nu înţelegem un lucru. Dacă, aşa cum cred că se va dovedi - colegul nostru este nevinovat - de ce n-ar fi nevinovaţi şi ceilalţi.

Deci, după părerea noastră, este o acţiune politică, dar, repetăm, nu inoportunăm Justiţia cu nimic şi suntem convinşi că, prin faptul că vom vota aşa cum am spus, colegul nostru îşi va putea demonstra nevinovăţia în timp foarte scurt şi se va demonstra încă o dată că, de fapt, de multe ori, Justiţia nu-şi face aşa cum trebuie datoria şi sunt imixtiuni din partea altora care, de-a lungul timpului, au condus Justiţia română.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva?

Dacă nu, o să vă supun aprobării proiectul de hotărâre în cazul în care se va aproba cererea de urmărire penală.

Dacă aveţi obiecţiuni la titlul hotărârii? A fost citită. Acum vă supun dacă aveţi observaţii la fiecare punct, domnul Tinel. Fiţi mai atent, vă rog frumos!

Deci dacă la titlul hotărârii aveţi obiecţii? Nu sunt.

La preambul? Nu sunt obiecţii.

La articolul unic, aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă mulţumesc.

Dezbaterile fiind încheiate, cererea procurorului general trece la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă acord zece minute de pauză, după care trecem la votul final.

Vă mulţumesc.