Parliamentary debates

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Pentru domnul deputat Valentin Iliescu, de la P.D., referitor la insuficienţa locuinţelor din mediul urban, domnul ministru delegat Borbély László.

Domnul Borbély László (ministru delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului):

Pentru domnul Valentin Iliescu. Aveţi două, de fapt. Şi, dacă-mi daţi voie, domnule preşedinte de şedinţă, pot să răspund la amândouă?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog, ca să fim operativi.

Domnul Borbély László:

Vă mulţumesc.

În legătură cu fondul locativ şi ceea ce aţi cerut în legătură cu mansardarea actualelor blocuri de locuinţe.

Domnule deputat, fondul locativ în ţara noastră este în proporţie de circa 97% proprietate privată şi numai 3% se află în proprietatea statului.

Pentru blocurile de locuinţe aflate în proprietate privată, realizarea unor lucrări de mansardare poate fi hotărâtă şi pusă în practică numai de către proprietarii apartamentelor din blocurile respective, cu aprobarea lor.

Pentru locuinţele aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot hotărî promovarea şi finanţarea unor astfel de investiţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Mansardarea blocurilor de locuinţe existente în vederea obţinerii de noi locuinţe o considerăm oportună şi benefică, cu următoarele precizări: mansardarea se face pe bază de proiect autorizat în conformitate cu Legea nr.50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi, de asemenea, art.18 al Legii nr.10/2005 privind calitatea în construcţii precizează necesitatea expertizării imobilului de către un expert abilitat al Ministerului Transporturilor, care stabileşte condiţiile şi stabilitatea şi rezistenţa structurii în situaţia mansardării. Evident, se impune respectarea regulamentelor urbanistice existente şi, totodată, vreau să vă informez că pentru prevenirea unor procese ulterioare este obligatorie încheierea unor înţelegeri notariale cu toţi locatarii, cu următoarele precizări: reîmpărţirea cotei-indivize, numărul final al noilor locatari, stabilirea repartizării cheltuielilor de proiectare, avizare şi execuţie pentru mansardare, având în vedere necesitatea refacerii interioare a instalaţiilor existente, insuficient calibrate în unele cazuri pentru noile consumuri şi este o dispoziţie la blocurile P+4, prin mansardare devin P+5/6, conform legislaţiei în vigoare, trebuie asigurarea unui ascensor de persoane.

Aici vreau să vă spun că vrem să intervenim la legislaţie. Eu cred că, chiar dacă este o clădire de 5 etaje, poate să funcţioneze şi fără ascensor, pentru că atunci într-adevăr trebuie să intervii la structura clădirii şi probabil că aceste costuri sunt foarte ridicate.

Vă mulţumesc.

Aş răspunde şi la a doua întrebare, în legătură cu reabilitarea termică a unor categorii de clădiri multietajate.

Vreau să vă informez că peste 50% din clădirile de locuit se află în mediul urban. Cele care se află în mediul rural sunt construite în perioada 50'-'85 şi necesită expertiză termo-energetică, în vederea asigurării unui confort tehnic corespunzător.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a iniţiat şi elaborat cadrul legal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit. În acest sens, a fost promovată Hotărârea de Guvern nr.805/2005 privind aprobarea programului pe acţiuni pe anul 2005 pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit. Din păcate, sunt numai 26 de clădiri în momentul actual, din varii motive. În principal, pentru că relaţia directă de fapt este între primării şi asociaţiile de proprietari. Asociaţiile de proprietari trebuie să ipotecheze. Conform legislaţiei actuale, nu prea vor ca să facă ipotecă pe clădire şi, evident, sunt facilităţile care sunt în legislaţia actuală, 25% plăteşte statul şi execuţia şi 75% trebuie să plătească asociaţia de proprietari, cu un credit pe termen lung, cu dobândă zero.

Vrem să modificăm legislaţia în acest sens şi vom avea consultări. Deja am început consultările şi cu Asociaţia asociaţiilor de proprietari.

Totodată, o veste bună: Uniunea Europeană, după 2007, va finanţa o parte din aceste proiecte. Noi o să pornim cu o campanie mediatică, pentru a sensibiliza atât asociaţiile de proprietari, cât şi, mai ales, autorităţile publice locale. Probabil că încercăm să schimbăm legislaţia să fie mai atractivă pentru locatari, pentru că, în momentul actual, au unele reţineri în ceea ce priveşte acest program, dar pe termen mediu şi lung - şi aici avem cu toţii responsabilitatea. Nu numai că este benefic pentru ei, dar se întoarce costul pe care-l alocă pentru reabilitare, pentru că consumul este mult mai mic şi, în timp de 8-10 ani, deja îşi recuperează cheltuielile pe care le-au avut cu reabilitarea termică.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Rămâneţi acolo, domnule ministru, că mai aveţi.

Pentru domnul Adrian Iliescu aţi răspuns.

Pentru domnul Valeriu Zgonea - administrarea fondurilor alocate pentru reconstrucţia zonelor calamitate din judeţul Dolj. Nu este domnul Zgonea aici; răspunsul în scris.

Doamna Manuela Mitrea nu este; răspuns în scris.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Virgil Păunescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună seara!

Domnule preşedinte, sunt secretarul de stat de la Ministerul Sănătăţii. Virgil Păunescu mă numesc.

Referitor la interpelarea domnului deputat legată de datoriile imense ale sistemului de sănătate din România către furnizorii de medicamente şi aparatură, fapt care ar determina creşterile de costuri în sistemul sanitar, doresc să vă informez că în legătură cu aparatura şi dispozitivele medicale, acestea nu sunt supuse nici unor reglementări de preţ. Practic, preţul este liber pe piaţă, achiziţia lor se face prin licitaţie sau selecţie de ofertă şi niciunde în Uniunea Europeană, după datele noastre, ele nu sunt îngrădite. Se presupune că libera competiţie aduce preţul cel mai mic.

Cât priveşte problema medicamentelor, aici avem două categorii de medicamente. Avem medicamente numite o.T.C-uri, care se eliberează fără reţetă medicală şi sunt în general medicamente de largă folosinţă, de genul: aspirină, paracetamol, algocalmin, şi aşa mai departe, vitamine, antireumatice. Aceste medicamente, de asemenea, nu sunt reglementate, după informaţiile mele, niciunde în Europa - mă refer la preţ. Aşa încât, preţul se formează pe piaţă în mod liber.

Din informaţiile pe care le avem, într-adevăr există ţări în care aceste preparate sunt la un preţ mai mic - nu toate, dar o parte sunt la un preţ mai mic, altele sunt la un preţ ceva mai mare. Ca să iau ca exemplu, Ungaria, care este mai aproape de noi. Dar, repet, în Uniunea Europeană nu există, cel puţin din informaţiile pe care le am la dispoziţie, o practică ca preţul acestor o.t.C. să fie fixat sau controlat de stat.

Cât priveşte medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, aici, din anul 2002, Ministerul Sănătăţii a intervenit împreună cu Casa de asigurări printr-un ordin şi au început să controleze preţurile.

Şi în prezent se poartă discuţii la Ministerul Sănătăţii, pentru că şi în acest domeniu al medicamentelor care se eliberează pe bază de reţetă, într-adevăr există produse în România la un preţ mai mic decât în Uniunea Europeană, sau în ţările din jurul nostru, dar există şi produse cu preţ ceva mai mare.

În prezent, la nivelul Ministerului Sănătăţii se poartă discuţii între factorii responsabili din minister şi cei din Casa de asigurări, pentru a aduce acest medicament pe bază de reţetă, dacă este posibil, la cel mai mic preţ, prin preţul de referinţă, la cel mai mic preţ din Uniunea Europeană.

Mai am o interpelare, de la domnul Giurgiu Mircia.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

În 2006.

Domnul Garda Dezideriu. U.D.M.R., este? Nu este.