Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.40/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2002
![]() |
16. | Expunerea orală a întrebărilor şi primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului. | ![]() |
||
| ................................................ |
|
În continuare, trecem la întrebări şi interpelări şi îl invit pe domnul vicepreşedinte Ciontu să preia conducerea lucrărilor. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Vă propun să începem. Îl întreb pe domnul deputat Damian Brudaşca dacă în legătură cu măsurile legislative pentru delimitarea bunurilor imobiliare aparţinând domeniului public de componentele bazei materiale a unităţilor de învăţământ are ceva de completat? Dacă nu, să ascultăm răspunsul. Domnul Vasile Molan, secretar de stat, este pregătit să vă răspundă. |
|
Ascult răspunsul. |
|
Bine. Vă rog, domnule secretar de stat, răspundeţi dumneavoastră şi, apoi, dacă deputatul mai are ceva de adăugat, să spună. |
|
Domnul Vasile Molan: Am trei răspunsuri, domnule preşedinte. |
|
Sunt tot pentru domnul Brudaşca, prezentaţi-le pe toate trei. De acord, domnule deputat? |
|
De acord. |
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Răspund interpelărilor domnului deputat Damian Brudaşca. 1) Referitor la faptul că unele calculatoare puse la dispoziţia elevilor participanţi la concursurile şcolare erau defecte, precizăm că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că acest aspect nu a fost adevărat. S-a înregistrat o singură contestaţie, după 2 zile, deci, în afara prevederilor prevăzute de regulament. În ceea ce priveşte modul de stabilire a subiectelor pentru olimpiadă, precizăm următoarele. În acest an şcolar, organizarea olimpiadelor judeţene a suferit unele modificări, în sensul că subiectele pentru faza judeţeană s-au elaborat de Ministerul Învăţământului sau de inspectoratele şcolare, în funcţie de hotărârile care s-au luat de specialiştii în domeniu. La începutul lunii ianuarie, s-a anunţat că în acest an judeţul Cluj este organizatorul prestigiosului concurs interjudeţean "Grigore Moisil", iar singura dată posibilă pentru organizarea acestuia era 3 februarie 2002. La acest concurs urma să participe lotul judeţului, pentru a se antrena în vederea olimpiadei naţionale. În aceste condiţii, inspectorul de specialitate a decis, împreună cu consiliul consultativ al inspectorilor de informatică, să se organizeze olimpiada ca şi până în prezent, cu o săptămână înaintea Concursului "Grigore Moisil", primindu-se în acest sens acordul inspectorului de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ulterior, acesta a transmis un mesaj urgent, pentru a anunţa despre obligativitatea desfăşurării olimpiadei în data de 9 martie 2002. Doamna inspector de specialitate a judeţului Cluj nu a putut lua cunoştinţă de acest fapt decât cu o zi înaintea desfăşurării probei din 26 februarie, întrucât în această perioadă se desfăşura evaluarea directorilor. Acesta este motivul pentru care olimipiada de informatică s-a desfăşurat anticipat. În data de 9 martie, au fost folosite subiectele naţionale pentru departajarea unor elevi, care au avut punctaje egale în faza anterioară. Precizăm totodată că această situaţie a fost adusă la cunoştinţa inspectorului şcolar general al Inspectoratului şcolar general Cluj. Menţionăm, de asemenea, că reorganizarea olimpiadei de informatică la nivelul judeţului Cluj este imposibilă în acest moment, datorită timpului foarte scurt rămas până la desfăşurarea fazei naţionale a olimpiadei de matematică. Cu deosebită consideraţie. 2) Un alt răspuns. Generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 clase urmează să se facă începând din anul şcolar 2003-2004 şi nu din 2002-2003, generaţia care se află acum în clasa a VII-a urmând să fie prima care va urma 9 clase obligatorii. Având în vedere includerea clasei a IX-a în învăţământul obligatoriu, programele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru clasa a IX-a au fost gândite încă de la început pe o aceeaşi structură şi în corelaţie, la nivelul profilului de formare al obiectivelor cadru şi obiectivelor de referinţă. Descongestionarea programelor şcolare a fost o preocupare constantă a ministerului, ultima descongestionare a programelor pentru clasele I-II a fost făcută prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. În vederea corelării planurilor cadru şi a programelor şcolare pe structura de 9 ani a învăţământului obligatoriu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a declanşat o consultare a cadrelor didactice şi a părinţilor şi a primit mai multe propuneri din teritoriu cu privire la modalitatea optimă de includere a clasei a IX-a în învăţământul obligatoriu. La mijlocul lunii ianaurie 2002, la Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti, a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru pentru modificarea planurilor cadru şi a programelor şcolare, în vederea generalizării învăţământului obligatoriu. Modificările avute în vedere pentru programele şcolare se referă la cele pentru întreg ciclul gimnazial, dar şi liceal, inclusiv la descongestionarea conţinutului lor. Grupurile de lucru sunt pe cale de a finaliza propunerile referitoare la planurile cadru de învăţământ, urmând ca, după adoptarea acestora, să fie elaborată forma finală a programelor şcolare, adaptate unui învăţământ obligatoriu de 9 clase. Ministerul Educaţiei şi Cercetării are intenţia de a păstra examenul de capacitate prevăzut în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu aceeaşi structură ca şi până acum. În situaţia în care se va decide susţinerea sa după clasa a VIII-a, ministerul va înainta Parlamentului propunerea corespunzătoare, în vederea modificării Legii învăţământului. 3) Şi a treia interpelare. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat sunt de drept proprietatea acestora. Prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul a înţeles să denumească toate bunurile mobile, toate obiectele de inventar din unitatea de învăţământ respectivă. Deci, prin "terenuri şi clădiri" se înţelege totalitatea bunurilor imobile afectate procesului de învăţământ, iar prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul s-a referit la totalitatea bunurilor imobile din unitatea de învăţământ. Referitor la veniturile provenite din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publică, regula este cea consacrată la art. 16 pct. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 184/2001 a fost instituită o excepţie de la această regulă, şi anume: "Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii realizate în condiţiile legii din: activitatea de producţie, ateliere-şcoală, ferme agricole etc., prestări de servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii, donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ; activităţi cultural-educative, ale internatelor şi cantinelor pentru preşcolari şi elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de către aceste unităţi", am încheiat citatul. Cu deosebită consideraţie, ministrul învăţământului. |
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Dacă domnul deputat Damian Brudaşca are ceva de adăugat? |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnul ministru, Eu vă mulţumesc pentru efortul făcut de către minister în vederea întocmirii răspunsurilor la cele trei întrebări pe care le-am adresat Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În cazul primul răspuns, la întrebarea nr. 419A din 11 martie a.c., ţin să-l informez pe domnul secretar de stat că documentarea făcută nu este decât parţial adevărată. Un grup de elevi, participanţi la faza judeţeană a olimpiadei de informatică Cluj, au depus la inspectoratul şcolar, personal, domnului inspector şcolar general Constantin Corega, o listă cu probleme care rezultau din modul defectuos în care a fost organizată faza judeţeană a acestei olimpiade. Între altele, pentru cunoştinţa domnului ministru şi a ministerului pe care dânsul îl reprezintă, trebuie să se cunoască faptul că la Cluj-Napoca unele dintre calculatoarele puse la dispoziţia elevilor erau defecte, iar în momentul în care acest lucru a fost adus la cunoştinţa profesorilor supraveghetori, aceştia au ridicat pur şi simplu din umeri, fără să creeze premisele ca acest concurs important să fie desfăşurat în condiţii adecvate. La întrebarea nr. 420A, legată de organizarea prelungirii învăţământului general obligatoriu, în parte, sunt satisfăcut de măsurile care se vede că vor fi luate şi mă bucură faptul că se are în vedere o descongestionare a programei de învăţământ pentru o perioadă mai amplă, nu doar cea menţionată de mine, respectiv, perioada claselor V-VIII. Este de dorit, însă, ca aceasta să se facă în condiţii de competenţă, propunându-se soluţii şi manuale care să-i înveţe cu adevărat pe elevi valorile importante ale culturii, literaturii şi istoriei naţionale. În legătură, însă, că răspunsul pe care l-a formulat domnul ministru pe marginea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001, daţi-mi voie să-mi exprim câteva puncte de vedere, pe care, de altfel, le-am şi adus la cunoştinţa ministerului şi la care, din păcate, nu s-a răspuns. Eu am sesizat faptul că în Legea învăţământului art. 166 alin. 1 şi 2 se menţionează: "Baza materială a învăţământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior". La alin. 2, în înţelesul prevederilor alin. 1: "Baza materială a învăţământului cuprinde spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, mijloace de învăţământ şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri, tipografii, staţiuni didactice şi de cercetare, unităţi de micro-producţie, ateliere şcolare...", nu mai fac înşiruirea. Eu am insistat să se clarifice câteva aspecte care nu rezultă din răspunsul pe care l-am primit. Între altele, consider că este esenţial a fi stabilit cu exactitate domniul public, mai ales bunurile imobiliare aparţinând acestuia, în condiţii în care există Legea nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, ce stabileşte cu claritate modul de administrare, regimul juridic al acesteia şi asigură protejarea domeniului public. Mai mult, art. 135 al Constituţiei alin. 5 prevede că: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile". Or, cum să asiguri respectarea tuturor acestor prevederi legislative, dacă nu ştii sau în baza căror acte legislative în vigoare nu poţi determina ce face parte din domeniul public al unui municipiu, spre exemplu, sau al oricărei localităţi? În cazul în care se consideră că tot ceea ce este îngrădit, curtea unităţii de învăţământ, este domeniu public, cum, de altfel, ar fi înţelesul în această ordonanţă, în administrarea consiliilor locale, apare o contradicţie cu prevederile art. 2 al ordonanţei, unde se precizează că: unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii realizate în condiţii legii din venituri din închirieri de spaţii. Contradicţia rezultată din aceasta, potrivit Legii nr. 213/1998 art. 16 alin. 1, este următoarea: "Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale" şi, deci, în nici un caz, al unităţilor de învăţământ. În acest sens, închirierea bunurilor imobiliare ce intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei se poate face exclusiv de către consiliul local, prin adoptarea unor hotărâri. În cazul în care se consideră că doar terenul pe care este realizată unitatea de învăţământ preuniversitar de stat, adică, terenul de sub construcţie este domeniu public, ce se întâmplă cu restul terenului? Adică, cine este proprietarul de drept al acestuia? În acest caz, de asemenea, veniturile sunt exclusive ale bugetelor locale. O altă problemă care se pune este modul cum se delimitează domeniul public, conform ordonanţei. Astfel, este notat că: "Celelalte componente ale bazei materiale sunt în proprietatea şcolilor". Dacă, dacă, de exemplu, biblioteca şcolii sau sala de sport sau chiar sala de mese, dacă nu există cantină, care, mai întotdeauna, este în acelaşi corp de clădire cu unitatea de învăţământ, cu clasele de învăţământ, nu se consideră ca făcând parte din domeniul public, cum se face notarea acestuia în cazul respectiv? Se notează că din totalul de 2 mii de metri, să luăm aleatoriu, câţi sunt ai unităţii de învăţământ, un număr de metri pătraţi, ce corespund bibliotecii, sunt în proprietatea şcolii şi, deci, spaţiul poate fi închiriat? Sunt doar câteva aspecte, ar mai fi şi altele, pe care mi le-am notat aici, pe care le supun din nou atenţiei ministerului, pentru că nici ordonanţa nici răspunsul care a fost formulat, nu dau soluţii corespunzătoare pentru evitarea hăţişului şi încurcătorilor la care vor fi supuse în viitor, atât unităţile şcolare, respectiv, inspectoratele şi unităţile administrativ-teritoriale. Şi este de dorit o claritate mai "de cristal" din acest punct de vedere, pentru mai buna funcţionare a raporturilor între instituţii şi unităţile administrativ-teritoriale. Mulţumesc. |
|
Domnule deputat, solicitaţi răspuns acum la punctele nevralgice sau aşteptaţi în scris completarea? |
|
În scris. |
|
În scris. Vă mulţumesc. Domnul deputat Eugen Lucian Pleşa a solicitat un răspuns în legătură cu problema restituirii caselor naţionalizate atribuite ilegal..., nu mai spun cui, ce scrie aici. Vreţi să mai completaţi sau ascultaţi întâi răspunsul? Ascultaţi răspunsul. Îl rog pe domnul Ioan Călin, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice, să vă dea răspunsul. |
|
Domnul Ioan Călin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Prezint răspunsul la întrebarea domnului deputat Lucian Eugen Pleşa, adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Întrebarea domnului deputat constă, în esenţă, în mai multe acuzaţii aduse domnului Traian Băsescu şi organelor de justiţie, are "îi evacuează în mod ilegal şi brutal din locuinţe pe cetăţenii simpli, prin manevre derulate în justiţie". Pentru acuzaţiile aduse domnului Traian Băsescu, îl rugăm pe domnul deputat să se adreseze acestuia. Iar pentru cele formulate împotriva organelor de justiţie îl informăm că Ministerul Administraţiei Publice nu este în măsură să răspundă. Ministerul Administraţiei Publice nu este în măsură să răspundă nici la problema privitoare la "modul în care se va soluţiona nevoia de locuinţe a cetăţenilor nevinovaţi, evacuaţi din locuinţe în urma unor sentinţe judecătoreşti abuzive şi ilegale, la care unii primari, şi în special domnul Traian Băsescu, din Bucureşti, au anchiesat, chiar cu entuziasm, încurajând impostorii şi vânătorii de averi nemeritate", întrucât ministerului nostru nu îi intră în competenţe asemenea probleme. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc domnului secretar de stat. Problema e următoarea. Eu vă spun că sunt nemulţumit de modul cum s-a înţeles să mi se răspundă, pentru că relaţia primărie-Guvern-prefectură şi toate acestea, eu le urmăresc, aceste relaţii, de prin 90, iar din 1991 chiar documentat. Când am sesizat ceea ce am sesizat, m-am gândit că rolul prefectului este acela de a veghea la aplicarea legii. Or, ceea ce se întâmplă în Bucureşti şi se întâmplă şi în alte municipii în legătură cu aceste dispoziţii, să spun eu, aşa, nelegale, în primul rând (dar sunt nişte dispoziţii care îi trec prin cap lui Băsescu, aşa cum crede el), această acţiune trebuie stopată. Stopată, de cine? De prefectul care urmăreşte sau veghează la aplicarea legii. Or, prefecţii sunt, cum să spun, tentaculele Guvernului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti. La nivelul Capitalei, oricine merge şi-i face o notificare lui Băsescu, spune: "Casa aia e a mea!", fără prea multe dovezi, acest domn primar general se grăbeşte şi dă verdicte. Cine vreţi să-l acuze? Cine vreţi să-l ducă în faţa instanţei, pentru abuz în serviciu? Eu, deputat? Deci, închei: doream şi de aceea am făcut apelul către domnul ministru Cozmâncă, ca domnia sa, prin prefecţi, să verifice cele reclamate de mine şi să ia măsuri în consecinţă pentru aceasta. În legătură cu cealaltă problemă, cu care dumneavoastră mă cam trimiteţi la plimbare, ca şi cum eu aş fi un naiv, dar sunt un băiat cu educaţie şi mă abţin, deşi vreau să vă spun că mă pricep: hotărârile judecătoreşti de restituire sunt date pe alte criterii decât pe legile în vigoare. Vreau să vă spun că nu există temei legal pentru restituiri din astea, unor persoane care depăşesc un anume grad de rudenie. Moştenitorii acceptaţi sunt până la gradul II de rudenie şi asta este scris în Legea nr. 112, lucru neabrogat. Or, la nivelul primăriilor, la nivelul judecătoriilor se dau astfel de sentinţe! Chiar domnul coleg al dumneavoastră, domnul Fleşariu, în cadrul comisiei noastre, la administraţie, s-a revoltat o dată, spunând: "Domnule, păi, cum, o dispoziţie e mai tare decât legea?" Şi eu l-am întrebat: "Dar o sentinţă judecătorească e mai tare decât legea?" Pentru că aceşti preşedinţi, judecători, pe baza unor, ştiute de ei, interese, nu ştiu care (ori nu se pricep şi n-au ce căuta, ori iau bani şi n-au ce căuta acolo), dau sentinţe paralele şi, în final, oamenii sunt azvârliţi în stradă! Şi culmea e că semnează documente, respectiv, sentinţe judecătoreşti, în care se acuză! Oricine, care ştie puţină carte, vede că totul este tratat paralel cu legea! Şi cu aceasta închei, cine să vină să-i pună pe oamenii ăia să-şi facă datoria? Repet, judecătorii să-şi facă datoria după lege! Pentru că nu cred că legea trebuie să facă ceea ce crede că e bine să facă, ceea ce consideră judecătorul respectiv. Deci, trebuie să existe cineva care să verifice cum îşi face datoria fiecare cetăţean, dacă vreţi, de la 1 la 23 de milioane! Vă mulţumesc. |
|
Să înţeleg că nu mai aşteptaţi un alt răspuns, acum? |
|
Nu, aştept să-mi spună dacă înţeleg greşit, ca, prin instituţia prefecturii, să verifice aceste dispoziţii, date de primarul Traian Băsescu! Dispoziţii de restituire! S-a făcut vreo anchetă? Să vadă cât e de subţire, domnule ministru, dosarul prin care se hotărăsc restituiri din astea, de imobile, în dreptul unor persoane, care, mulţi, nu mai sunt de mult în ţară, iar alţii nici măcar nu mai vin pe aici! Am cazuri concrete, în care reşedinţa Ambasadorului Coreeii de Sud, de pe Pangratti... Vă dau eu actele, să vedeţi că o revedică cineva de prin Anglia, de la o cutie poştală! Rog, prin intermediul domnului ministru Cozmâncă, să se dispună o verificare, ceva, din partea prefecturii. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnule ministru, puteţi să-i răspundeţi domnului deputat? |
|
Domnul Ioan Călin: Îmi pare rău că domnul deputat s-a declarat nemulţumit de răspuns, dar aceasta este competenţa Ministerului Administraţiei Publice. Şi îmi pare rău că trebuie să o şi spun, dânsul are dreptate, noi cunoaştem asemenea situaţiuni, prefecţii, nu numai cel de Bucureşti, dar şi din ţară, atacă unele hotărâri ale primarilor, numai că cea care soluţionează, în final, este tot instanţa judecătorească. Şi eu spuneam foarte clar că nu are atribuţiuni Ministerul Administraţiei Publice în a aprecia legalitatea hotărârilor instanţelor judecătoreşti. Cred că aici este neînţelegerea. Ministerul Administraţiei Publice nu poate acţiona, deşi prefecţii, ca reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, acţionează chiar în instanţă hotărârile pe care le consideră nelegale, dar, în final, se aplică hotărârea pe care a adoptat-o instanţa. |
|
Da, vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă un răspuns în legătură cu măsurile legale de întrajutorare a familiei Moldovan din Cluj. Tot domnul ministru este rugat să dea răspuns la această solicitare. |
|
Domnul Ioan Călin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca fac următoarele precizări. Întrebarea formulată de domnul deputat este privitoare la rezolvarea situaţiei financiare precare a doamnei Moldovan Letiţia, domiciliată în localitatea Gherla, judeţul Cluj, care aduce la cunoştinţa domnului deputat, printr-un memoriu, faptul că aplicarea prevederilor Legii nr.412/2001 este un atribut exclusiv al autorităţilor administraţiei publice locale. Dumneaei trebuie să se adreseze primăriei din oraşul Gherla, care are obligaţia să facă cercetarea şi ancheta socială şi să primească ajutorul minim garantat. Referitor la faptul că, în ceea ce o priveşte pe doamna Moldovan, aplicarea prevederilor acestei legi s-a făcut defectuos în oraşul Gherla din judeţul Cluj, Ministerul Administraţiei Publice a solicitat, prin prefectul judeţului Cluj, reexaminarea acestui caz şi va urmări aplicarea în mod riguros a prevederilor legale. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Brudaşca, v-aş ruga să ascultăm şi răspunsul la aceeaşi întrebare din partea Ministerului Muncii, în persoana domnului secretar de stat Ion Giurescu, şi, apoi, dacă aveţi dumneavoastră ceva de prezentat, vă rog să o faceţi. |
|
Domnul Ion Giurescu: Vă mulţumesc. Domnule deputat, eu pot să răspund în două moduri: 1) să citesc exact ceea ce Legea nr.416 privind venitul minim garantat prevede în rezolvarea acestor situaţii, şi probabil că acest lucru este foarte cunoscut de dumneavoastră, sau pot să vă spun că memoriul pe care noi l-am primit de la dumneavoastră a fost trimis la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială din judeţul Cluj pentru a efectua o anchetă socială. Pe baza acestei anchete, se va propune acordarea unui ajutor financiar în vederea depăşirii acestei situaţii, ajutor ce urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Deci acest lucru poate să facă Ministerul Muncii la ora aceasta. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
Eu doresc să mulţumesc celor doi domni secretari de stat pentru faptul că au luat în analiză problema ridicată de doamna Moldovan Letiţia. Sunt convins că, cu acest prilej, chiar dacă competenţele sunt dispuse la nivelul judeţului, se vor constata unele disfuncţionalităţi, pentru că, din câte sunt informat, înainte de a se ajunge la biroul meu parlamentar, au fost parcurse unele etape, dar s-a trezit petenta că vorbeşte la pereţi goi. Sunt de asemenea bucuros de promisiunea făcută de către domnul ministru privind posibilitatea ajutorării printr-o hotărâre de Guvern, având în vedere situaţia cu totul şi cu totul deosebit de gravă din punct de vedere pecuniar şi material pe care această familie o are. M-aş bucura dacă, cu acelaşi prilej, s-ar revedea şi un caz anterior pe care l-am semnalat ministerului domniei sale, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, având în vedere că până la această dată, din câte sunt informat, ajutorul promis încă nu a parvenit. Mulţumesc oricum pentru luarea în discuţie şi analiză a problemelor sociale de importanţa şi gravitatea celui pe care vi l-am semnalat. |
|
Vă mulţumesc şi eu. Tot domnul deputat Damian Brudaşca a solicitat clarificarea poziţiei Ministerului Culturii faţă de abuzurile şi ilegalităţile comise de directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca. Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să formuleze răspunsul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, domnul deputat Brudaşca ne-a solicitat cu cinci interogaţii pe această temă, şi voi încerca să îi răspund, după ce l-aş ruga respectuos să nu se mai gândească la posibilitatea ca secretarul de stat, colegul meu, domnul Dumitru Pâslaru, să fie pasibil de închisoare pentru favorizarea infractorului. Ştiu că de multe ori imaginaţia poate fi debordantă, dar, fără îndoială, ea are şi limite. În ceea ce priveşte întrebările, aceste întrebări pornesc de la un comunicat pe care unii dintre cei de la Opera Maghiară din Cluj l-au dat, încercând să arate că nu l-au acuzat pe director. Domnul deputat, la prima întrebare, consideră că noi am dat dovadă de gravă superficialitate, neverificând toate semnăturile celor care sunt membrii corului. Noi nu facem poliţie sindicală şi, în nici un caz, nu vom face niciodată asemenea verificări. O instituţie sau o parte a unei instituţii a dat un răspuns, el a apărut şi în presa clujană, şi noi ne-am referit la el şi atâta tot. A doua întrebare priveşte pe un fost economist al Operei Maghiare, domnul Csulok Sandor, care s-a pensionat şi locuieşte în Ungaria, dar, cu toate acestea, este şi folosit ca director economic. Interesându-ne, am aflat că domnul Csulok Sandor locuieşte şi în Cluj şi nu este vorba de nici o inginerie financiară. El primeşte bani pentru acele trei ore de muncă pe zi, întrucât, se pare, până în momentul de faţă, postul fiind liber, el având o mare experienţă, nu a fost găsită o altă persoană. A treia întrebare priveşte o anumită afirmaţie publică a actualului director, cum că l-a concediat pe unul din foştii lideri sindicali, de asemenea, un cetăţean maghiar, la presiunea Ministerului Culturii şi Cultelor. Din ceea ce am analizat noi, reiese că nu a fost vorba niciodată că acest cetăţean român de origine maghiară este alături de încă un fost lider, persoana care a stârnit, în colaborare cu Biroul Cartelului ALFA din Cluj, un întreg scandal faţă de care toţi ceilalţi membri ai Operei sunt potrivnici. În ceea ce priveşte datele care sunt deţinute, conform cărora "Ministerul Culturii din Ungaria ar aloca 50.000.000 de forinţi pentru a sprijini activitatea cultural iredentistă a Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca", am citat pe domnul deputat, cercetarea noastră arată următorul lucru: aceşti bani au venit prin intermediul Fundaţiei "Corvineum" numai pentru un sprijin ocazional turnee, festivaluri, artişti, invitaţii, producţii. Cum noi avem o lege a fundaţiilor care ne permite şi nouă să acţionăm într-un anumit fel, noi nu putem să controlăm decât chipul în care banii au venit şi cum au fost cheltuiţi. Dacă banii sunt daţi pentru scopurile fundaţiei, conform legii, noi nu ne putem amesteca. Vă amintesc că în acelaşi fel procedăm şi noi prin unele fundaţii - mă gândesc la "Ginta Latină" de la Chişinău - cu românii de peste hotare. În ceea ce priveşte ultima întrebare, referitoare la dubla cetăţenie, domnule deputat, noi ne-am interesat. Sigur, aici nu pot să pun mâna în foc; poate informaţiile dumneavoastră sunt mai precise. Domnul director general Simon Gabor este cetăţean român şi locuieşte la Cluj. Dacă după numirea sa în funcţie a devenit şi cetăţean maghiar, ceea ce el nu ne-a comunicat în momentul în care i-am cerut datele, el nu s-a referit la această situaţie. Dar, dacă informaţia dumneavoastră este exactă, evident, vom analiza situaţia nou creată. În momentul în care a fost numit nu era şi cetăţean maghiar. Vreau, de asemenea, să cer scuze pentru faptul că în 4 martie nici eu, nici secretarul de stat nu eram în Bucureşti ca să vă putem da răspunsul în legătură cu Roşia Montană. Vreau să întreb dacă aţi primit răspunsul scris şi dată sunteţi mulţumit, domnule deputat. |
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Este prima dată când avem bucuria şi onoarea să participaţi la interpelări şi răspunsuri la întrebări pe probleme care privesc ministerul dumneavoastră. Eu am apreciat abilităţile dumneavoastră, fac parte din calităţile pe care vi le admir de om de cultură. Răspunsurile pe care mi le-aţi dat au fost foarte frumoase, au fost convingătoare pentru cei care cunosc mai puţin problema. Pe mine însă nu m-au convins decât în foarte mică măsură. Eu doar am menţionat posibilitatea ca un membru al ministerului pe care îl conduceţi să facă obiectul prevederilor art.264 din Codul Penal. Nu am ameninţat pe nimeni. Am atenţionat. Pentru că din atitudinea pe care a avut-o domnul secretar de stat al relaţiei cu Parlamentul din partea ministerului dumneavoastră până acum, din răspunsurile pe care mi le-a dat, este evident, şi stenogramele o vor confirma, că domnia sa nu s-a postat în interesul ministerului, ci a luat partea celui care ar fi trebuit să fie verificat. Inclusiv folosirea acelui comunicat la care şi dumneavoastră aţi făcut referire, în care mi se aduc, ca deputat al României, direct de către directorul acestei instituţii a statului român, desigur, o serie de elemente de descalificare, eu nu pot să apreciez şi să susţin când un secretar de stat al Guvernului României îşi însuşeşte asemenea puncte de vedere în care un deputat al României este descalificat de către Guvernul ţării mele. În legătură cu formulările dumneavoastră potrivit cărora domnul Csulok Sandor este un economist de neînlocuit, vreau să vă informez că prezenţa domniei sale în România este sporadică şi nu motivează faptul că, lună de lună, domnia sa primeşte bani ai bugetului României pentru o activitate pe care nu o desfăşoară. Dacă de la Ministerul Culturii se vede că aceasta este o legalitate, eu nu am decât să vă felicit pentru o asemenea interpretare a legilor ţării. În legătură cu afirmaţia referitoare de concedierea domnului Laszlo Robert, aş vrea să vă spun că aceasta a fost făcută în prezenţa preşedintelui Cartelului ALFA al filialei Cluj, deci nu a fost făcută nici la crâşmă, unde este foarte frecvent întâlnit domnul Simon Gabor, un beţiv notoriu din păcate, care face de ruşine o instituţie de cultură, nu a fost făcut nici pe stradă nici în parc, ci într-o discuţie oficială, pe baza căreia a fost întocmită o scrisoare la care nici până în momentul de faţă ministerul dumneavoastră nu a dat un răspuns. Vă reamintesc scrisoarea: nr.189 din 6 august 2001. Conform legilor României în vigoare, răspunsul ar fi trebuit să fie dat în termen de 30 de zile. De asemenea, am apreciat abilitatea cu care aţi trecut peste răspunsul la întrebarea numărul 4, ca şi peste cea de la numărul 5. Vă informez concret, domnule ministru, că numitul Simon Gabor este cu dublă cetăţenie, are maşină cu număr de Ungaria. Se ştie foarte clar că în România orice persoană care şi-a adus o maşină din străinătate, într-un termen prevăzut de lege, trebuie să o înscrie în circulaţie cu un număr de înregistrare românesc. Având doar calitatea dublă de cetăţean român şi maghiar, domnia sa poate să folosească o maşină cu numere de înregistrare din Ungaria pe teritoriul României, fără să încalce legile româneşti. În altă ordine de idei, eu aş vrea să vă spun în acest context, şi mă bucur că am această ocazie, că, de altfel, domnul Simon Gabor a afirmat în repetate rânduri că la Opera Maghiară din Cluj nu sunt valabile legile româneşti, ci se aplică numai legile maghiare în vigoare pe timpul Ungariei dualiste. Am în acest sens martori oculari, dacă vreţi, sau auditivi care au fost şi sunt dispuşi să vă informeze şi personal în legătură cu asemenea informaţii. Dacă pentru dumneavoastră nu este important ce se întâmplă la această operă care este finanţată de la bugetul României, dacă este indiferent faptul că se dau spectacole şi se fac turnee gratuit, dacă vă este indiferent faptul că într-un document oficial pe care mi l-aţi trimis dumneavoastră, ministerul, se afirmă că în contul acestei instituţii s-au adus beneficii de 2.800 de dolari, pentru ca într-un răspuns ulterior al domnului secretar de stat să se pluseze la 8.500 de dolari, când datele sunt clare, că pentru fiecare turneu s-au luat minimum 2.000 de dolari, dacă nu vă interesează aceste sume, eu daţi-mi voie să am anumite îndoieli cu privire la obiectivitatea abordării şi tratării cazului Simon Gabor. Nu am nimic cu cetăţeanul de origine maghiară Simon Gabor; am însă o atitudine critică, în calitate de deputat de Cluj, cu infractorul Simon Gabor, care dovedeşte, prin comportamentul său, că nu se circumscrie prevederilor legilor româneşti în vigoare. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Răzvan Theodorescu. |
|
Domnule deputat, Vă mulţumesc pentru informaţia în legătură cu dubla cetăţenie. În mod normal, ar trebui să fiu vineri la Cluj. Nu ştiu dacă voi putea să vin pentru o anumită ceremonie, dar vă promit că la proxima ocazie mă voi întâlni şi cu domnul Gabor, pe care l-am întâlnit o singură dată până acum, şi voi discuta foarte limpede cu domnia sa. Dacă se încalcă Constituţia şi are dublă cetăţenie, vom discuta în această nouă grilă care nu exista când a dat concursul. În ceea ce priveşte favorizarea cuiva, vă asigur că nu este vorba de aşa ceva. Noi ne implicăm deopotrivă în discuţia foarte dificilă de la Teatrul Maghiar privindu-l pe Tompa Gabor, şi ne implicăm şi în aceste lucruri. Am trimis şi o parte a corpului de control acolo. Din raportul Corpului de control în legătură cu cei doi salariaţi la care v-aţi referit şi dumneavoastră, şi este un raport care nu îl exonerează pe domnul Simon Gabor de o serie întreagă de vini care, mă rog, nu sunt majore, se spune însă şi vă citez: "S-a constatat că cei doi salariaţi, şi este vorba de cei la care v-aţi referit dumneavoastră, sunt vinovaţi, ei reuşind să compromită instituţia prin procedeele şi comportamentul neadecvat manifestat în cadrul ansamblului coral. Toţi cei care au fost chemaţi la discuţii, colegi ai celor doi, s-au disociat şi au afirmat că sindicatul din care au făcut parte este în curs de desfiinţare juridică." Şi această chestiune vă promit, domnule deputat, că o vom verifica. Mă voi opri mai mult asupra acestui caz şi, repet, fiţi siguri că la Ministerul Culturii şi Cultelor nu există o atitudine părtinitoare. În ceea ce priveşte suma, ea pare a fi cea care a fost cuprinsă prima oară în documentul nostru. Domnul secretar de stat a vorbit despre o sumă care ne-a fost comunicată ulterior. Vom vedea care este diferenţa. În orice caz, este cert că vin nişte bani, dar ne interesează, evident, şi cum vin aceşti bani. Deci sesizarea dumneavoastră nu va face decât să continue o analiză pe care o voi face direct la Cluj, şi vă mulţumesc din acest punct de vedere. |
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. O rog pe doamna secretar de stat Manolescu Maria, de la Ministerul Finanţelor, să dea răspuns solicitării făcute de deputatul Ilie Merce în legătură cu datoriile la buget ale companiilor de presă, radio şi televiziune. |
|
Doamna Maria Manolescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Ministerul Finanţelor a formulat proiectul de răspuns, în conformitate cu prevederile art.111 din Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, în care sunt foarte clar precizate limitele Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte furnizarea anumitor elemente care vizează datoriile unor agenţi economici. Am prezentat răspunsul general domnului deputat. Urmează ca datele concrete cu privire la societăţile în cauză care au caracter confidenţial să-i fie transmise domnului deputat în scris în zilele următoare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule Merce, aveţi ceva de spus în legătură cu răspunsul dat? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, am avut o discuţie cu doamna secretar de stat vis-a-vis de acest răspuns la interpelarea mea. Într-adevăr, răspunsul este incomplet, şi urmează ca într-un timp de o săptămână să primesc răspunsul pe care l-am cerut de fapt, cu precizările făcute de doamna ministru. Pe mine mă interesa cuantumul datoriilor pe care îl au la bugetul statului companiile de televiziune, radio şi mass-media şi modul în care Ministerul Finanţelor înţelege să recupereze aceste datorii care trenează de foarte multă vreme, cu o toleranţă de-a dreptul suspectă. Deci, aştept de la Ministerul Finanţelor un răspuns lămuritor şi, mai ales, modul în care înţelege să recupereze aceste datorii imense, după câte ştiu eu. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Adrian Moisoiu aşteaptă un răspuns în legătură cu reeşalonarea datoriilor de către actualul Guvern. O rog pe doamna ministru să dea acest răspuns. |
|
Doamna Maria Manolescu: Referitor la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Ministerul Finanţelor informează următoarele: în conformitate cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în semestrul I 2001, Ministerul Finanţelor Publice a avut sarcina elaborării unui proiect de act normativ privind îmbunătăţirea cadrului legal referitor la acordarea de înlesniri la plată a obligaţiilor bugetare restante. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice a elaborat iar Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, ordonanţă care a fost aprobată şi de către cele două Camere ale Parlamentului. Aplicarea măsurilor prevăzute în această ordonanţă de urgenţă reprezintă o alternativă de recuperare a obligaţiilor bugetare restante atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, cu scopul ameliorării încasării veniturilor bugetare, a diminuării costului gestiunii arieratelor din punct de vedere material şi a resurselor umane, permiţând contribuabililor cu potenţial economic să depăşească dificultăţile de conjunctură care au generat incapacitatea temporară de plată. Volumul mare al obligaţiilor restante este consecinţa climatului economic în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici, a accesului greoi la creditele comerciale, precum şi a faptului că o parte din creanţe se sting prin compensări între agenţii economici, ceea ce conduce la lipsa lichidităţilor necesare achitării obligaţiilor bugetare. Înlesnirile la plată se pot acorda numai pentru creanţele fiscale neplătite în termenul legal sau parţial plătite la scandenţa legală, cu excepţia taxelor de timbru plătite anticipat prestării serviciului taxabil. Aranjamentele la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat sunt o practică internaţională, reprezintă o etapă premergătoare executării silite, în scopul recuperării arieratelor. Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a arieratelor bugetare, o garanţie a încasărilor ritmice la bugetul de stat atât a ratelor eşalonate şi a majorărilor datorate pe perioada eşalonării, cât şi a obligaţiile curente. Stingerea arieratelor prin acordarea înlesnirilor la plată reprezintă o metodă de recuperare care evită falimentul agenţilor economici în cauză, împiedicând astfel apariţia unor fenomene, cum ar fi blocajul economic-financiar, fenomene sociale generate de disponibilizări masive de personal, precum şi scăderea numărului de contribuabili. Practica a demonstrat că recuperarea creanţelor prin modalităţi de executare silită este o procedură de durată, cu costuri ridicate, prin care nu s-au obţinut venituri importante la bugetul de stat. Modalitatea de recuperare a arieratelor prin procedura de executare silită şi, mai ales, prin sechestru imobiliar conduce efectiv la desfiinţarea acestor societăţi, cu efecte grave pentru întreaga economie, pentru că refacerea fiecărui sector de activitate în viitor se va face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menţinerea acestora cu ajutorul statului, prin acordarea unor înlesniri la plată a obligaţiilor restante la bugetul statului. Menţionăm că la data de 30 septembrie 2001, din analiza datelor transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, încasările la bugetul de stat nu mai vin. Înlesniri acordate în anii anteriori aflate în derulare la această dată au fost în sumă de circa 5.000 de miliarde de lei. Aşa cum cunoaşteţi foarte bine, până la această dată, Ministerul Finanţelor nu a acordat reeşalonări la plată. Au fost acordate într-un număr restrâns de cazuri, circa 12 societăţi, reeşalonări pe bază de hotărâre de Guvern. Cea mai mare parte dintre aceştia funcţionează în domeniul energiei şi utilităţilor, însă, ca urmare a nerespectării graficelor de plată, aceştia şi-au pierdut facilităţile respective, astfel încât, din totalul de 12, la această dată, circa trei agenţi economici îşi păstrează graficele şi respectiv beneficiază de aceste reeşalonări. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu. |
|
Şi eu mulţumesc doamnei ministru pentru răspunsul pe care domnia sa l-a dat. Părerea mea este că este uşor incomplet, pentru că chiar la afirmaţia făcută în finalul celor spuse, când se referea la faptul că sunt agenţi economici care nu respectă această reeşalonare, nu am mai auzit ce se întâmplă şi ce face Ministerul Finanţelor în acest caz şi, cum am înţeles că numai trei au respectat graficul şi nouă nu au respectat, atunci înseamnă că pierderile pentru economia statului sunt teribile. Deci, în asemenea condiţii, vine întrebarea, şi aş aştepta răspunsul, să văd cu ce se garantează această respectare a reeşalonării, ce măsuri ia Ministerul Finanţelor - efective, nu teoretice - privind plata acestor datorii către bugetul statului. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Doamna ministru, puteţi să îi răspundeţi acum domnului deputat? |
|
Doamna Maria Manolescu: Bineînţeles că următorul pas, în cazul în care un grafic de reeşalonare nu a fost respectat, îl reprezintă executarea silită. În acest sens, Ministerul Finanţelor are numeroase sechestre puse pe diverse active ale societăţilor în cauză, procesul de executare însă, aşa cum rezulta şi din materialul prezentat, din răspunsul la interpelarea formulată, nu este foarte uşor. De ce? Tocmai datorită faptului că solicitarea pentru anumite categorii de active, deci ţinând seama de profilul acestora, nu este foarte mare. În al doilea rând, ele reprezintă componente din anumite capacităţi de producţie care, în multe situaţii, este greu să funcţioneze independent. În al treilea rând, preţurile de valorificare a acestor active, în multe situaţii, sunt nesemnificative, deci preţurile oferite în acest proces de executare sunt foarte mici comparativ cu valoarea reală a acestora. Acesta era şi motivul pentru care arătam că, în anumite situaţii, executarea silită nu este cea mai bună posibilitate de executare a unor creanţe bugetare, iar, în multe cazuri, agenţii economici respectivi au un număr de personal destul de mare şi o procedură de faliment, de asemenea, nu este indicată, tocmai datorită efectelor financiare pe care le are prin procesul de disponibilizare a personalului şi prin toate celelalte fenomene adiacente acestor măsuri. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, şi eu, doamnă ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă două răspunsuri. Primul răspuns în legătură cu stoparea ilegalităţilor comise la Fundaţia "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca şi al doilea răspuns în legătură cu posibilităţile legale de recuperare a sumei depuse la Banca Populară Minerva, de către cetăţeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca. O rog tot pe doamna ministru Manolescu Maria să ne dea răspunsurile. |
|
Doamna Maria Manolescu: În ceea ce priveşte întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca referitoare la Fundaţia "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.422-A/2002, vă comunicăm următoarele. Activităţile desfăşurate de Fundaţia "Corvineum" din Cluj-Napoca au făcut obiectul unor verificări din partea Gărzii Financiare şi Poliţiei, în cursul lunii februarie a.c. Până în prezent, Garda Financiară nu a constatat nereguli din punct de vedere fiscal. O situaţie, însă, concretă privind gestionarea fondurilor băneşti urmează să fie stabilită în perioada 18 24 martie a.c., când se vor relua verificările la această fundaţie, asupra aspectelor respective. De altfel, pe problema interpelată, în termen de 15 zile, se va formula şi un răspuns scris, în care vor fi prezentate, în detaliu, concluziile controlului ce va continua la această fundaţie. Asigurându-vă de colaborarea noastră, domnul ministru vă roagă să primiţi expresia sentimentelor de respect şi consideraţie, dânsul a semnat răspunsul. Referitor la cea de-a doua interpelare a domnului deputat, răspunsul, de această dată, a fost formulat de către Banca Naţională a României, care supraveghează activitatea bancară şi care a avut preocupări în ceea ce priveşte intrarea în legalitate a unor cooperative de credit, organizaţii de credit care au trebuit să se reorganizeze. Iată ce ne comunică Banca Naţională la solicitarea noastră. Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.272/2000, organizaţiile cooperaţiei de credit, care sunt organizate şi funcţionează în baza prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de credit, au avut dreptul de a opta pentru reorganizarea ca organizaţii cooperatiste de credit, conform dispoziţiilor ordonanţei şi autorizarea de către Banca Naţională a României sau pentru schimbarea formei juridice în socităţi comerciale pe acţiuni şi autorizarea lor ca bănci, potrivit prevederilor Legii nr.58/1998, respectiv potrivit Legii bancare. Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, cu sediul în Galaţi, Str.Navelor, Bloc Siret nr.1, parter, din judeţul Galaţi, au optat pentru reorganizarea ca organizaţie cooperatistă de credit, în acest sens fiind înregistrată la Banca Naţională a României, în data de 13 februarie 2001, cererea privind avizarea prealabilă a constituirii reţelei cooperatiste de credit formată din Casa Centrală Minerva şi cooperativele de credit asociate la aceasta. Banca Naţională precizează că nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei bănci populare-cooperativă de credit cu denumirea Banca Populară Minerva, având sediul în Cluj-Napoca, Bd.21 Decembrie 1989, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o unitate teritorială fără personalitate juridică a cooperativei de credit sus-menţionate. Cererea adresată de reprezentanţii reţelei nu a fost aprobată de Banca Naţională a României, întrucât nu au fost respectate prevederile Ordonanţei nr.97/2000 modificată, din următoarele motive, ne spune Banca Naţională. Documentaţia prezentată este incompletă şi nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile ordonanţei şi ale reglementărilor date în aplicarea acesteia; documentaţia este insuficientă, din evaluarea soldului de fezabilitate s-a considerat că reţeaua cooperatistă nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse; nu au fost respectate o serie de prevederi ale ordonanţei, pe care Banca Naţională le enumeră în mod explicit. Totodată, arată că, în baza Ordonanţei nr.97/2000, modificată, reprezentanţii reţelei cooperatiste de credit Minerva au contestat hotărârea Băncii Naţionale a României, contestaţie care, de asemenea, a fost respinsă de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, prin Hotărârea nr.245/28 iunie 2001. Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei nr.97, modificată, organizaţiile cooperaţiei de credit care au fost respinse, în oricare dintre etapele procesului de autorizare, se dizolvă prin efectul legii şi intră în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit. În conformitate cu prevederile art.202 din Ordonanţa nr.97 modificată, hotărârile Consiliului de administraţie pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicarea primită de la Banca Naţională. Banca Naţională a României nu deţine informaţii din care să rezulte că, în cazul reţelei cooperatiste "Minerva", s-ar fi apelat la această cale de atac. În ceea ce priveşte depozitele constituite de deponenţi la Cooperativa de credit Banca Populară "Minerva", precizăm că, pentru recuperarea acestora, deponenţii trebuie să se adreseze instanţelor judecătoreşti competente, iar, în cazul în care, în baza art.262 din Ordonanţa nr.97, procesul de lichidare deja s-a declanşat, aceştia pot să se înscrie la masa credală, urmând să-şi recupereze depunerile pe această cale. Deosebit de cele de mai sus, Banca Naţională a României, potrivit legislaţiei în vigoare, menţionează că nu are responsabilităţi pe linia supravegherii băncilor populare şi nici în ceea ce priveşte recuperarea de către deponenţi a depozitelor constituite la acestea, depozitele respective nefiind garantate aşa cum se întâmplă în cazul băncilor. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, şi eu, doamnă ministru. Poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnă ministru, Eu vă mulţumesc pentru răspunsuri. În legătură cu primul răspuns legat de Fundaţia "Corvineum", aş vrea să vă informez, să vă supun atenţiei faptul că ceva pute în această chestiune, de vreme ce parlamentari ai UDMR de Cluj au intervenit, din datele pe care le deţin, la Poliţia Economică a judeţului Cluj şi la celelalte organe financiare, pentru a se stopa verificările în materie şi pentru a-i scoate basma curată pe cei care sunt implicaţi în deturnări de sume impresionante care vin prin această filieră. Probabil că acea verificare pe care o promite domnul ministru, pentru care-i mulţumesc, va avea în vedere şi aspectul respectiv. Acum, în legătură cu cel de al doilea răspuns, care este un pic mai complex şi am sentimentul că, în Guvernul României, şi o rog pe doamna ministru, faţă de care am o consideraţie sinceră, cu totul deosebită, apreciind profesionalismul domniei sale, de excepţie, am impresia, totuşi, că în Guvernul României, nu ştie stânga ce face dreapta. Să vă demonstrez de ce spun acest lucru, dar mi se pare că este destul de grav, în datele sale, dar este confirmat de două răspunsuri primite de la două departamente importante ale Guvernului Năstase. Prin răspunsul pe care l-a dat Banca Naţională a României, însuşit de către Ministerul Finanţelor, se spune că această bancă aproape nu ar exista. Prin răspunsul dat de către Ministerul de Interne, sub semnătura domnului Ioan Rus, pe care-l am aici, în faţă, se spun următoarele: "la data de 24.04.2001, prin încheierea nr.1348, judecătorul delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerţului Cluj a dispus autorizarea constituirii şi înmatriculării S.C. Minerva Cooperativa de credit Cluj, cu număr de înmatriculare J-12/655/2001 şi sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str.General Traian Moşoiu nr.18, Cluj". Evident că eu nu mă pricep la toate hăţişurile care au fost menţionate în răspuns, foarte multe dintre ele de competenţa economiştilor, însă atrag atenţia că această bancă, totuşi, există. Că există este faptul că, la 25.10.1999, deci cu mult înainte ca ea să fie autorizată, şi aici Banca Naţională ar fi trebuit să-şi spună cuvântul, a încheiat, cu cetăţeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, contractul de depunere, de depozit nr.56, pentru suma de 10 milioane, cu o dobândă de 67%, pe o perioadă de 6 luni. Acum, când încearcă acest om în vârstă şi bolnav să-şi recupereze banii, este purtat de la Ana la Caiafa: banca există, dar nu există, i se recomandă să se adreseze la Galaţi, celui care este preşedintele Consiliului de administraţie, numitul Harabagiu Romeo Aurelian, iar de la Galaţi nu i se răspunde la nici una dintre scrisorile, dintre solicitările pe care le-a făcut. După părerea mea, ceva pute în Danemarca, dar probabil şi la această bancă. Cineva are interesul să acopere o inginerie financiară importantă, căreia i-au căzut victimă persoane în vârstă, care şi-au depus, atraşi de dobânda destul de tentantă, şi-au depus veniturile la această bancă. Eu rog Ministerul Finanţelor, în cadrul competenţelor sale legale, având în vedere acest caz, care s-ar putea să nu fie singular, nici la Cluj-Napoca şi nici în alte centre unde funcţionează filiale ale acestei cooperative de credit, să analizeze cu toată seriozitatea şi responsabilitatea cazuri de acest fel şi să încerce să intervină pentru ca escrocheriile de o asemenea amploare să nu continue, întrucât ele atrag un oprobiu şi o imagine defavorabilă asupra activităţii financiar-bancare a întregii ţări. De asemenea, recomandarea pe care mi-o face, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul de Interne, ca cetăţeanul în cauză să se adreseze justiţiei este un fel de injecţie la picior de lemn. De ce? Este persoană în vârstă, este fără venituri... Adică, după ce a mai pierdut 10 milioane de lei, reactualizaţi ar fi, undeva, la cel puţin 20 de milioane de lei, acum să-şi mai cheltuie banii prin instanţele de judecată, care ştim foarte bine cum acţionează, mai ales în situaţii în care proştii se adresează justiţiei, în speranţa să li se facă dreptate. Deci, doamnă ministru, repet ceea ce am spus: am, faţă de dumneavoastră, chiar dacă am văzut că aveţi anumite reţineri şi aţi şi punctat că semnătura este a ministrului, iar sentimentele nu le însuşiţi, eu vă preţuiesc, în mod deosebit, profesionalismul şi competenţa şi am încredere că nu veţi lăsa această problemă doar la răspunsul pe care l-aţi formulat, răspuns prin care ministerul dumneavoastră se spală pe mâini de o asemenea responsabilitate. E adevărat, sunt oameni mărunţi, oameni nesemnificativi, privit la ansamblul activităţilor dumneavoastră, dar, din asemenea oameni mărunţi şi care sunt batjocoriţi de asemenea şacali financiari, din aceştia este format poporul român. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu. Înţeleg că mai aşteptaţi o completare la răspuns? Nu? |
|
Nu, aştept acţiuni! |
|
Doamnă ministru, dacă, totuşi, consideraţi că... |
|
Doamna Maria Manolescu: O foarte scurtă precizare aş vrea să fac. De fapt, ce ne-a spus Banca Naţională: la Banca Naţională a României, nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei Bănci Populare Cooperativă de Credit cu denumirea Banca Populară "Minerva", având sediul în Cluj-Napoca, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o entitate teritorială fără personalitate juridică a Cooperativei de Credit din Galaţi şi probabil că aşa este. Avem acelaşi punct de vedere în ceea ce priveşte existenţa Băncii. Singura problemă este că, de fapt, autoritatea este cea de la Galaţi, cea de la Cluj este numai o filială. |
|
Vă mulţumim, doamnă ministru. Vă mulţumim pentru participare. Am înţeles că domnul ministru este bolnav, îi urăm multă sănătate şi îl aşteptăm la următoarele interpelări. |


