Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În continuare, trecem la partea a doua.

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări cu o întrebare pe care a adresat-o domnul Mircea Toader, Ministerului Administraţiei şi Internelor, referitor la Statutul funcţionarilor publici.

Domnule Alexandru Mircea, aveţi cuvântul.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Corneliu Ciontu)

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi să vi se precizeze dacă anumite funcţii sunt considerate funcţii publice şi în ce categorie de funcţionari publici se încadrează potrivit legii, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit art.2 alin.1 şi 2 din Legea nr.188, în forma modificată, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală, iar funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.

Dumneavoastră cereţi concret mai multe funcţii dacă sunt de funcţie publică. Eu fac precizarea că este un răspuns amplu, întrucât aşa a solicitat întrebarea.

Nu ştiu dacă am timpul necesar să răspund la toate, dar am răspunsul scris şi l-aş putea prezenta, dar v-am transmis, oricum, răspunsul scris. Aveţi un exemplar pe care vi l-am transmis?

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu am primit.

Domnul Mircea Alexandru:

Vi-l las pe acesta acum, dacă sunteţi de acord cu această variantă.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Numai să văd şi să vă pot da un răspuns.

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur. E un răspuns amplu, întrucât vă referiţi la multe... (Domnul deputat Mircea Nicu Toader citeşte răspunsul.)

Domnul Corneliu Ciontu:

Doriţi să luaţi cuvântul, domnule deputat?

Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

În primul rând, mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Este chiar ceea ce doream, pentru fiecare funcţie se dă şi explicaţia, dacă au calitatea sau nu au calitatea de funcţionari publici. Dar, acum, vreau, totuşi, să-l întreb: în condiţia în care aceşti funcţionari publici care sunt trecuţi conform Legii nr.161 au şi calitatea de funcţii de conducere în partidele politice, ce trebuie să facă: să-şi dea demisia din funcţia politică sau din funcţia de funcţionar public? Aici este nodul gordian. Eu am ridicat această problemă la Galaţi şi mi s-a spus că nu sunt funcţionari publici şi ei bineînţeles că pot să-şi desfăşoare aceste funcţii politice, sunt preşedinţi, vicepreşedinţi, sunt secretari executivi în diferite foruri de conducere.

Întrebarea, pentru mine este ce trebuie să facă, cine ia măsura clară de a-i demite din funcţia publică, pentru că aia politică nu poate s-o ia administraţia. Dacă puteţi să-mi răspundeţi.

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Având în vedere calitatea de funcţionar public şi calitatea de om politic, cred că trebuie să opteze pentru una din ele.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dacă nu optează, cine trebuie să ia măsuri?

Domnul Mircea Alexandru:

Trebuie să opteze, în mod normal.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu optează, este aşa de 6 luni!

Domnul Mircea Alexandru:

Rămâne de văzut, de analizat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Să consider încheiat dialogul între dumneavoastră sau mai aveţi ceva de completat?

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu mai avem. Am înţeles că nu pote să dea răspunsul.

Domnul Corneliu Ciontu:

E în ordine.

Bine, vă mulţumim.

Doamna deputat Liana Naum s-a adresat Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Am să rog pe domnul ministru Dan Nica să formuleze răspunsul la întrebarea doamnei deputat. Şi, de asemenea, domnul Dan Brudaşcu a avut o întrebare, să-i răspundeţi şi domnului deputat şi, pe urmă, dacă dânşii au ceva de completat, le dăm cuvântul.

Domnul Dan Nica (ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea care a fost adresată de către doamna deputat Liana Naum se referă la modalitatea de funcţionare a noului Cod poştal.

Această apariţie a noului Cod poştal era o necesitate pe care noi am adoptat-o la nivelul României, pentru că modificările care au apărut atât în structura administrativă, cât şi în cea urbanistică, au necesitat o nouă numerotare care să permită un flux mai rapid şi coerent al corespondenţei poştale, al mesageriei, al mandatelor poştale şi sigur că acest lucru era necesar, pentru că vechiul Cod poştal deja era depăşit de noua situaţie economică şi socială a României.

Costurile generate de implementarea noului Cod poştal se ridică la 2,267 de miliarde de lei, deci 2,2 miliarde de lei, aferente celor 15 mii de seturi complete de volume puse la dispoziţia cetăţenilor României şi a salariaţilor poştali. O mare parte din aceste cheltuieli au fost deja amortizate, prin vânzarea de seturi tipărite şi 4.500 de CD-uri, astfel încât, din acest punct de vedere, considerăm că introducerea noului Cod poştal a fost un succes deosebit.

Ca avantaje, aş dori să menţionez crearea perspectivelor pentru sortarea automată a trimiterilor poştale, dezvoltarea de noi produse şi servicii pe suport informatic, sortarea trimiterilor poştale prezentate de marii clienţi - Romtelecom, Metro, Connex, Orange, precum şi o facilitate a activităţii salariaţilor din poştă, care, în acest fel, nu vor mai fi nevoiţi să accepte apariţia unor erori care, la un moment dat, puteau apare datorită modalităţilor vechi şi depăşite.

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi să răspund şi la cea de a doua întrebare, adresată de domnul deputat Dan Brudaşcu din Circumscripţia electorală Cluj, închirierea Canalului Satelit, singura instituţie în măsură să dea un răspuns, domnule deputat, la această întrebare este Societatea Română de Televiziune, contractul, de altfel, existent între Societatea Română de Televiziune şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii cuprinde şi serviciul de difuzare prin satelit a programului de televiziune România Internaţional, pentru care se foloseşte staţia de sol de satelit de la Cheia, care asigură recepţia acestuia în Statele Unite ale Americii şi Canada prin instalaţii de recepţie şi satelit comerciale.

Precizăm că acest semnal nu este codat. Pentru difuzarea programelor Societăţii Române de Televiziune în străinătate sunt încheiate contracte de difuzare cu societăţi străine de difuzare cu privire la care nu avem detalii şi care se încadrează în politica de difuzare a respectivelor societăţi. Deci, singura instituţie în măsură să răspundă la absolut toate aceste detalii este Societatea Română de Televiziune, România 1, România Internaţional sau TVR 2 în destinaţiile pe care le-aţi solicitat dumneavoastră: Europa, Africa, Orientul Mijlociu etc.

Deci, singurul contract la ora actuală se referă la transmiterea acestor programe în Statele Unite şi Canada şi aceste transmiteri nu sunt codate, ele pot fi codate doar dacă societăţile de televiziune prin cablu din ţările respective codează semnalul respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule ministru, pentru răspuns, dar eu aş dori să-i spun domniei sale că, întâmplător, românii din Canada şi din Statele Unite ale Americii care doresc să urmărească programele România Internaţional trebuie să cumpere o cartelă, o cartelă care este folosită ca mijloc de decodare a programelor transmise prin satelit. Am stat în cursul acestei veri la nişte prieteni în Canada, în zona Toronto şi obţineau transmisia TVR Internaţional numai în această manieră.

Conţinutul întrebării pe care v-am adresat-o se referea însă la nişte observaţii care au fost cuprinse în "închiriere - Canal Satelit" din Legea bugetului de stat pe anul 2004 şi pe mine mă nelămureau nişte aspecte care ţin de valorile care sunt prevăzute. Deci, nu scade suma de închiriere pe 2004, dar lipseşte din referirile textului respectiv orice trimitere spre TVR 1 şi TVR 2 şi atunci, nedumerirea mea pe care am supus-o atenţiei dumneavoastră se referea la ce se va întâmpla cu aceste două posturi. Pe de altă parte, un alt element pe care dumneavoastră îl susţineţi, este vorba de acea problemă a necodării. Eu trebuie să vă spun că, din informaţiile pe care mi le-au pus la dispoziţie specialiştii care m-au solicitat să fac o asemenea interpelare, rezultă că este codat în sistemul power-view şi că, în consecinţă, aceste programe nu pot fi decodate pentru recepţia pe teritoriul României, spre exemplu. Ele nu pot fi decodate de către beneficiarii interni. În felul acesta, dacă s-ar realiza această decodare, ar fi existat posibilitatea renunţării la sistemele terestre de transmisie şi s-ar asigura evident şi o economie substanţială la buget. Aceasta este opinia pe care v-o transmit cu respect din partea celor care m-au solicitat să vă supun atenţiei problemele din întrebarea adresată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Dan Nica:

Deci, repet. Transmisia pe satelit pentru Statele Unite şi Canada se realizează necodat. Preluarea respectivului program de către societăţile de distribuţie din Statele Unite şi Canada se poate face codat sau necodat. Codat înseamnă că respectiva societate cere o taxă de la cel care vrea să vadă respectivul program. Aceasta este o opţiune pe care o au societăţile din oraşele respective din Statele Unite sau din Canada, deşi există situaţii în care aceste societăţi de distribuţie prin cablu preiau semnalul necodat şi îl transmit necodat mai departe şi atunci intră pachetul de programe normal oferit de către societăţile din Statele Unite şi Canada, iar pe de altă parte, alţii vor să se ceară bani şi atunci, evident că trebuie să plăteşti această sumă de bani. Este cam cum este cu HBO la noi.

Al doilea aspect, am spus că în România există programe transmise prin satelit care sunt codate, foarte probabil să fie aşa, asta am spus şi eu. Societatea Română de Televiziune nu are cu televiziunea română contract decât pentru transmiterea pe satelit în Statele Unite şi Canada. Pentru alte transmisii prin satelit nu utilizează serviciile acestei societăţi, iar acestea pot fi codate sau necodate în funcţie de politica pe care o are Societatea Română de Televiziune. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mai aveţi vreo problemă, domnule deputat?

Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Constat că domnii deputaţi Tiberiu Csaba Kovács şi Metin Cerchez nu sunt prezenţi, deci, o să primească din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor răspunsul în scris, îl rog pe domnul Alexandru Mircea, secretar de stat la acest minister să-i dea răspuns domnului deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la unele sesizări ale unui grup de consilieri din cadrul Consiliului local al comunei Mica, judeţul Cluj privind abuzurile săvârşite de primarul acestei comune, am onoarea să vă comunic următoarele. La Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj a fost înregistrată sub nr.423/2001 o sesizare a mai multor consilieri prin care se semnalează abuzuri săvârşite de primarul comunei Mica, judeţul Cluj, domnul Guţă Ovidiu.

Aspectele semnalate de către consilieri au fost verificate de către organele abilitate ale statului cu privire la toate acuzaţiile aduse primarului. Astfel, în privinţa reclamaţiei referitoare la modul în care a fost folosită suma de 90 de milioane de lei, colectată pentru introducerea telefoanelor, cu privire la intabularea abuzivă a unei magazii de cereale şi a unei suprafeţe de circa un hectar de teren şi cu privire la organizarea unei licitaţii legale, Poliţia municipiului Dej a stabilit, în urma cercetărilor, că faptele sesizate nu se confirmă, motiv pentru care dosarul 1817/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, soluţie validată de către această instituţie.

În urma reluării reclamaţiilor aceloraşi consilieri, cauza a fost examinată din oficiu de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj care, prin rezoluţia 355/2 din 30.IX.2002, a procedat la infirmarea soluţiei, dispunând reluarea cercetărilor. Totodată, prin Ordonanţa 780/P/2001 din 13.XII.2002 s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, care a stabilit neimplicarea primarului în nici una dintre activităţile ilegale ce i-au fost imputate. Faţă de această situaţie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, investit cu recercetarea cauzei, a dispus neînceperea urmăririi penale pentru majoritatea faptelor sesizate în ceea ce-l priveşte pe primarul Guţă Ovidiu, iar prin disjungerea cauzei a fost reţinut în sarcina primarului modul defectuos în care acesta, alături de consilierii locali, 4 dintre ei, a organizat licitaţie pentru introducerea gazului metan în comună. Această disjungere s-a materializat în Dosarul penal 87.031 din 27.X.2003, aflat în lucru la Poliţia municipiului Dej, care urmează a fi înaintat din nou Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, acesta fiind singurul în măsură să stabilească dacă în sarcina domnului Guţă Ovidiu poate fi reţinută vreo faptă care să întrunească elementele constituite ale vreuni infracţiuni.

Vă anexăm, urmează să vă remitem odată cu răspunsul oficial o notă cu aspectele principale care rezultă din raportul de expertiză financiar-contabilă, dispus prin ordonanţa invocată anterior de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Aş dori însă să fac câteva precizări. Eu nu mă îndoiesc că verificările au ajuns la concluziile pe care domnia sa le-a menţionat aici. Este însă un lucru foarte grav, pentru că presa din judeţul Cluj, atât cea scrisă cât şi cea audiovizuală, continuă să se refere la activitatea infracţională a acestui primar.

În aceste condiţii, nu vă revine decât, domnule secretar de stat, ori să împingeţi lucrurile până la descoperirea adevărului, mai presus de orice fel de ingerinţe politice, ori să-i arestaţi pe cei care atentează la renumele acestui primar.

Declaraţiile din ultima perioadă ale acestui primar sunt următoarele, domnule secretar de stat. V-aş ruga să le reţineţi: "Atâta vreme cât eu sunt primar aici, eu fac legea, eu sunt legea. Toate denunţurile pe care le faceţi, sunt fără nici un efect. Nu se poate atinge nimeni de mine, pentru că eu am dat mâna cu preşedintele Iliescu şi cu preşedintele Bush." Acestea sunt lucrurile.

Pe de altă parte, eu v-am pus la dispoziţie documente oficiale. Este vorba de un extras din cartea funciară din care rezultă că acest domn primar, împreună cu soţia sa, şi-a intabulat unul dintre grajdurile CAP-ului. În ce condiţii a intrat el în această posesie? Deci, aceste chestiuni care sunt elemente concrete, palpabile. Or, mai este cealaltă problemă. Aceşti consilieri locali inventează, nu spun adevărul. Nu se poate ca ei să revină mereu şi mereu şi inclusiv să vină în audienţă la noi, parlamentarii de Cluj, indiferent de culoarea politică a consilierilor respectivi in corpore să ne sesizeze cu aceste materiale, să ne depună aceste memorii pe care le-au mai înaintat altor autorităţi şi de acest primar să nu se poată atinge nimeni, numai şi numai pentru că el se bucură de protecţie politică.

Eu cred că ministerul din care faceţi parte, trebuie să facă justiţie şi adevăr, indiferent de culoarea politică a celui care este în cauză. Până nu se va ajunge la această situaţie, există serioase semne de întrebare în legătură cu modul în care ministerul dumneavoastră rezolvă problemele. Mai vreau să vă mai spun un lucru. El se laudă că atâta vreme cât ministrul de Interne este domnul Rus, vecin acolo cu domnia sa, putem noi să strigăm în pustiu, pentru că nu i se va mişca un fir de păr.

V-aş ruga să confirmaţi dacă acest lucru reprezintă şi angajamentul domnului ministru pentru protejarea corupţilor care, întâmplător, deţin funcţii pe linie de partid şi administraţie în PDSR.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, poftiţi, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Eu nu pot să comentez acuma afirmaţiile pe care le face un primar. Este până la urmă, treaba lui cu ce se laudă, însă în legătură cu toate aspectele pe care dumneavoastră le-aţi precizat, eu am o notă, extras din procesul-verbal de verificare, răspunde punctual la 8 puncte, rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă vreţi să vă citesc acum pe puncte toate acuzaţiile care sunt formulate şi care este motivarea sau care este rezultatul concret al acestora. Dacă nu, eu, oricum vă transmit, deci, Ministerul Administraţiei şi Internelor vă transmite Nota de constatare cu privire la toate aspectele care sunt semnalate. Fără discuţie că, dacă un primar locuieşte într-o comună învecinată sau într-un judeţ învecinat sau într-o regiune administrativ-teritorială învecinată cu un demnitar public şi invocă prin aceasta că este vecin cu acel demnitar, noi care suntem oameni responsabili şi serioşi, cred că nu trebuie să luăm în calcul aceste afirmaţii şi să socotim că pe această cauză el ar fi protejat. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Mai aveţi ceva probleme? Ar mai fi, dar continuăm dialogul. Bine, mulţumesc frumos.

Tot domnul deputat Dan Brudaşcu s-a adresat Autorităţii Naţionale de Control, domnul Marin Popescu, secretar de stat v-a încerca să dea un răspuns acestei solicitări şi pentru domnul Brudaşcu. Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman nu este prezent, însă o să primească în scris răspunsul.

Domnul Marin Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La interpelarea nr.1637/2003 a domnului deputat Dan Brudaşcu care solicită precizări privind măsurile luate pentru recuperarea datoriilor la buget de circa 11 miliarde lei, înregistrate la Clujana, vă precizez următoarele:

Datoriile lui Clujana, la un moment dat, au reprezentat 9.693.540 de dolari, aceasta de fapt reprezenta un credit pe care Societatea Clujana l-a luat de la Bancorex, dar până la această dată, din această sumă, s-au achitat 5.377.514 dolari.

În luna august 1999, să fac un mic istoric, Adunarea generală a acţionarilor a decis închiderea operaţională a societăţii. În perioada 1999 - 30.VI.2000, în baza Hotărârii de Guvern 563/1999 şi Hotărârii de Guvern 798/2000, AVAB-ul a suspendat executarea silită a garanţiilor constituite în favoarea sa, APAPS-ul, urmând a analiza posibilităţile de privatizare a societăţii. Nefiind identificat nici un investitor strategic care să preia societatea, după 30.VI.2000, AVAB a reluat procedura de executare silită a S.C.Clujeana S.A., prin comunicarea titlului executoriu şi aplicarea sechestrului asigurator asupra activelor societăţii. În procesul de executare silită, AVAB-ul a urmărit vânzarea activelor neproductive ale societăţii şi valorificarea în bloc a nucleului productiv în vederea menţinerii specificului de activitate şi implicit a mărcii Clujeana. În perioada 8.IV.2002-10.V.2003, AVAB-ul a valorificat prin licitaţii publice, conform Ordonanţei de Urgenţă nr.51/1998, 19 active din patrimoniul Societăţii Clujeana, încasând suma de 1.719.663 dolari. În baza Hotărârii Guvernului nr.339/2002, AVAB a valorificat clădirea administrativă din Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai în valoare de 495.000 de dolari prin trecerea din patrimoniul S.C.Clujana în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Conform Hotărârii Guvernului nr. 47/2003, pachetul de acţiuni deţinut la S.C.Clujana de APAPS, care reprezenta 63,79 acţiuni cu capitalul social a fost transferat în proprietatea privată şi administrarea Consiliului judeţean Cluj, urmând ca în urma solicitării acestora, AVAB să procedeze la conversia de acţiuni a soldului creanţei rămasă de recuperat, conform prevederilor Legii nr.137/2002.

S.C.Clujana avea o datorie la Ministerul de Finanţe în sumă de 2.256.151 lei, stabilită prin procesul-verbal de verificare nr.1500 din 2001 din care s-a achitat 58 de milioane de lei. Pentru diferenţa de 2,197 miliarde a fost emis titlu executoriu şi evitată poprirea bancară pe conturile societăţii la Banca Română de Dezvoltare, Sucursala Cluj. Această sumă a fost însă exonerată la plată în urma contestaţiei depuse de societate prin Sentinţa Civilă nr.140 din 25.IV.2002 a Curţii de Apel Cluj, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.2338 din 2003 a Curţii Supreme de Justiţie.

Motivaţia: s-a plătit suma de bază, diferenţa reprezentând dobânzi şi penalităţi la impozitul pe salariu. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

În marea majoritate a informaţiilor pe care domnul secretar de stat ni le-a comunicat ne erau cunoscute şi nu mă refeream la ele, mă refeream la o iniţiativă de la sfârşitul lunii noiembrie prin care se anunţa organizarea de către AVAB a unei licitaţii pentru vânzarea unor active în valoare de 700.000 de dolari, din câte am reţinut eu, într-o primă etapă cele în valoare de 11 miliarde de lei. Existau chiar o serie de loviri cu cărămida în piept a preşedintelui Consiliului judeţean Cluj prin care acesta avertiza că nu va permite AVAB să-şi realizeze competenţele în materie, lucru care se pare că s-a confirmat. Nu am reuşit să înţeleg din răspunsul primit dacă aceşti bani sunt trecuţi la datoria publică. Ce modalităţi vor avea în continuare domniile lor pentru recuperarea acestor sume datorate de o societate comercială. Formula găsită nu ni se pare deloc a fi fezabilă, cu atât mai mult cu cât ea este însoţită deja de o serie de abuzuri din partea administraţiei publice judeţene şi din motivul că nu sunt asigurate nici prin buget, bugetul central, nici prin bugetul vreunui minister sumele necesare reluării şi relansării activităţii respective, pentru ca marca de care se poartă atâta grijă în momentul de faţă să producă şi efecte economice favorabile.

Deci, eu nu am înţeles până la urmă care este modalitatea. Aceşti bani când se vor recupera? Ei reprezintă o datorie clară către bugetul de stat, iar eu ştiu că AVAB a fost gândit şi conceput şi realizat tocmai pentru recuperarea acestor sume spre a nu se îngreuna în mod nejustificat datoria publică cu aceste sume rezultate din proasta conducere managerială a acestor unităţi economice.

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Marin Popescu:

În finalul precizării am menţionat că, conform Ordonanţei de Urgenţă nr.47/2003, pachetul de acţiuni, 891, deţinut de Clujana la APAPS a fost transferat în proprietatea privată şi administrarea Consiliului judeţean Cluj. Acesta trebuie să ceară AVAB-ului să procedeze la conversia în acţiuni la soldul creanţei rămasă de recuperat. Până la această dată nu a solicitat. Deci, acesta este răspunsul pe care l-am primit de la AVAB şi acestea sunt modalităţile. Ei sunt proprietari şi numai ei au dreptul să solicite aceasta.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Ei nu au interes să ceară să se rezolve problema.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mai dialogaţi dumneavoastră dacă mai este ceva neclar.

Domnul Marin Popescu:

La interpelarea formulată de domnul deputat Dezo, am onoarea să vă informez următoarele. O echipă compusă din membri ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Gărzii Financiare şi Inspectoratului General de Poliţie au efectuat un control în zona Ocolului silvic Gheorgheni, cu această ocazie constatându-se numeroase încălcări de lege, respectiv: şeful Ocolului silvic Gheorgheni a eliberat autorizaţiile de exploatare şi a dispus întocmirea foilor de însoţire a materialului lemnos către Asociaţia proprietarilor de păduri Lazarea fără ca aceasta să fie proprietara pădurii respective.

În felul acesta, până la data controlului au fost expediaţi 16.262 mc în baza foilor de însoţire care aveau înscrise în fals datele privind beneficiarul mărfii şi numele delegatului asociaţiei de proprietari. Aceste nereguli au avut ca scop de a favoriza persoane fizice care au dobândit ilegal pădurea şi au comercializat masa lemnoasă fără a deţine autorizaţie în acest sens.

Datele primare evidenţiate de reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au fost preluate de comisarii Gărzii Financiare care, până la data actuală, au stabilit un prejudiciu care se cifrează la peste 17 miliarde de lei constând îndeosebi din taxa pe valoarea adăugată, impozit pe profit sau venit ce trebuia achitat de persoanele fizice care au desfăşurat nelegal operaţiunea de exploatare şi comercială a masei lemnoase din pădurea proprietate privată aflată pe raza comunei Lazarea. Controlul a scos în relief de asemenea, că punerea în posesie a pădurilor de către persoane fizice nu s-a făcut în urma unui control de fond, aşa cum ar fi fost legal, şi numai scriptic prin semnarea documentelor la birou. A fost încălcată Legea nr.1/2000, iar vinovăţia aparţine şefului Ocolului silvic Gheorgheni şi membrilor Comisiei locale Gheorgheni de aplicare a legilor fondului funciar.

S-au constatat abateri şi în fondul forestier de stat gestionat de Ocolul silvic Gheorgheni referitor la punerea în valoare a masei lemnoase din doborâturile de vânt, licitarea şi valorificarea acesteia, iar vinovăţia aparţine de asemenea, şefului ocolului silvic. Ca urmare a abaterilor menţionate au fost stabilite următoarele: prin adresa nr.3496 din 2 decembrie 2003, actul de control a fost transmis la parchet pentru a se stabili faptele cauzatoare de prejudiciu şi abateri cu caracter financiar şi a se lua măsurile care se impun.

De asemenea, prin adresa nr.4181 din 17.XI.2003 s-a solicitat Regiei Naţionale a Pădurilor luarea de măsuri, respectiv schimbarea din funcţie a şefului Direcţiei silvice Harghita, a şefului Biroului fondului forestier pentru ocolul silvic şi a altor persoane care sunt stabilite vinovate prin procesul-verbal de control.

De asemenea, pentru constatările efectuate de Garda de Mediu au fost anunţate organele de cercetare penală prin adresa 4841 din 2.XII.2003. La această dată, am luat legătura cu directorul general al Regiei pădurilor care mi-a transmis că efectuează un control pentru a stabili şi alte fapte cauzatoare de prejudiciu, a stabili mărimea prejudiciului şi bineînţeles a lua măsuri, în afara celor dispuse de către noi, şi a altor măsuri dacă se constată răspunderi şi la alte persoane decât cele care au fost precizate în actele de control.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman, aveţi cuvântul.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să mulţumesc pentru conştiinciozitatea celor de la Garda de Mediu şi de la Garda Financiară, dar, din păcate, am presimţirea şi m-am obişnuit cu aceste lucruri că aceste cazuri vor fi muşamalizate de funcţionarii Regiei Naţionale a Pădurilor şi de către organele abilitate ale statului. Chiar astă seară am fost avertizat prin telefon să nu mă ocup de această problemă că mă vor lichida fizic.

Se întâmplă asemenea cazuri şi eu cred că aceste cercetări trebuiesc continuate şi aprofundate, dar totuşi s-a făcut o cercetare corectă din partea Autorităţii Naţionale de Control. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Aveţi vreo completare, domnule ministru?

Domnul Marin Popescu:

Până la sfârşitul lunii decembrie, noi am solicitat prin adresă Regiei Naţionale a Pădurilor să ne dea un răspuns la aplicarea măsurilor solicitate de către noi prin procesul-verbal de control şi dacă domnul deputat o să-mi permită, o să le prezint dânsului în scris măsurile care au fost luate de Regia Naţională a Pădurilor. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul George Pavelescu:

Mulţumesc. Referitor la întrebarea domnului deputat Brudaşcu în ceea ce priveşte controlul gestiunii farmaceutice în spitale şi în general în sistemul de sănătate.

După cum vă este cunoscut, de aproximativ 60 de zile au început să se desfăşoare controale în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Control şi Ministerul Sănătăţii în unităţile sanitare vizavi de gestionarea fondurilor destinate asigurărilor sociale de sănătate. În speţa pe care dumneavoastră aţi formulat-o ca şi interpelare, trebuie să recunoaştem că există deseori situaţii în care fondurile destinate achiziţionării de medicamente sau calitatea medicamentelor achiziţionate de către unele spitale, intrate în gestiunea spitalelor, sunt uneori folosite neeficient.

După 1990 când a avut loc privatizarea centrelor farmaceutice zonale, cele 19 centre farmaceutice, acestea s-au privatizat şi s-au organizat ca şi societăţi comerciale farmaceutice şi ulterior s-au înfiinţat şi funcţionează în prezent peste 6.500 de farmacii. Acestea sunt societăţi comerciale sau societăţi cu răspundere limitată pe Legea 31, achiziţionează şi vând materiale farmaceutice de uz uman pe baza unor relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Orice farmacie poate intra într-o relaţie contractuală dacă are autorizaţie de funcţionare şi dacă îndeplineşte unele criterii stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este singura care poate să controleze modul în care banii prevăzuţi în contractul de furnizare de produse medicamentoase sunt folosiţi pentru medicamentele compensate sau cele gratuite. Şi presa a mediatizat o serie de aspecte negative derulate în această relaţie contractuală şi chiar unele măsuri luate în ultimul timp în judeţul Bacău, Dolj şi Mehedinţi.

Cele sesizate de dumneavoastră sunt reale şi ne bucurăm că, şi din mass-media şi din ceea ce dumneavoastră ne aduceţi la cunoştinţă în urma întâlnirii cu alegătorii în cabinetele senatoriale sau în cabinetele dumneavoastră din teritoriu, avem datele necesare pentru a face astfel de verificări.

Vis-a-vis de gestiunea produselor farmaceutice în spitalele din teritoriu, aproximativ 450 de spitale şi aproximativ 100 de centre de diagnostic, respectiv fostele policlinici, sunt farmacii cu circuit închis. Aici, evidenţa gestionării acestor medicamente este mai simplă - sunt programe de gestiune cantitativ-valorică, medicamentele au un circuit foarte clar şi Curtea de Conturi, sau auditul intern al direcţiilor de sănătate publică au posibilitatea să controleze.

Este adevărat, vă daţi seama, la această imensitate de farmacii, de lucrători în sistemul farmaceutic, este foarte adevărat că pot exista anumite interese între farmaciile private, anumiţi medici din sistemul sanitar în ceea ce priveşte prescripţia şi eliberarea medicamentelor.

Este foarte greu să putem realiza un control la un asemenea număr de agenţi comerciali.

Totuşi, ne propunem ca farmaciştii din spitale să-şi declare, pe proprie răspundere, interesele pe care le au în domeniu într-o eventuală relaţie cu alte farmacii din teritoriu.

Recomandarea şi sugestia de a deschide linii telefonice directe cu asiguraţii o considerăm de bun augur şi o vom analiza împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Direcţia de Sănătate Publică, pentru ca ea să funcţioneze.

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Brudaşcu mai are o interpelare referitoare la relaţiile către care există între România şi Republica Populară Chineză în ceea ce priveşte existenţa unui acord sau înţelegeri în baza cărora medicii chinezi de medicină tradiţională să poată avea drept de liberă practică în România.

Între România şi Republica Populară Chineză există Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, între Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Populare Chineze. A fost semnat la Beijing în 4 iulie 1995. În aplicarea acestuia a fost semnat, tot la Beijing, la 20 decembrie 2002, un plan de cooperare între Ministerul Sănătăţii din România şi Ministerul Sănătăţii din Republica Chineză, pentru anii 2002-2006. Acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.417 din 10 aprilie 2003, care este publicată în Monitorul Oficial nr.265 din 16 aprilie 2003.

Printre domeniile de cooperare prevăzute în plan, se numără şi medicina tradiţională, iar ca formă de cooperare sunt prevăzute schimburi de specialişti pentru vizite de studiu, precum şi colaborarea directă şi schimburile între instituţiile medicale şi unităţile sanitare din cele două ţări.

De altfel, există medici în baza acestui plan de cooperare, care au urmat studii de medicină tradiţională chineză, studii de acupunctură şi care au revenit în ţară şi-şi desfăşoară activitatea în diferite structuri sanitare.

Menţionăm, însă, că aceste aspecte nu vizează dreptul de liberă practică în exercitarea profesiei de medic în România, care cade sun incidenţa Legii nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.1 din legea pe care v-am menţionat-o, exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricărei persoane fizice, cetăţean român, sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, posesoare a diplomei de medic, eliberată de o unitate de învăţământ universitar din România, ori din străinătate, echivalată potrivit legii.

Exercitarea profesiei este avizată de Colegiul Medicilor şi autorizată de Ministerul Sănătăţii.

În acest sens, medicii care nu îndeplinesc condiţia de cetăţenie stipulată de lege, pot exercita profesia în România după dobândirea cetăţeniei române şi echivalarea diplomei de medic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, sau pe bază de reciprocitate stabilită prin convenţii la care România este parte, în conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.74/1995.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu m-aş referi numai la prima intervenţie. Pentru cea de a doua nu am nici un fel de nelămuriri.

O singură nelămurire pe care o exprim aici este aceea că fostul ministru al sănătăţii, doamna Daniela Bartoş, spunea la o interpelare anterioară, încă din anul 2002, că problemele vor fi soluţionate definitiv în baza contactelor şi acordurilor directe între cele două ministere de profil.

Văd că nici până în momentul de faţă problema nu este soluţionată, ea fiindu-mi ridicată de o Asociaţie de prietenie româno-chineză, care şi-a propus, printre altele, şi stimularea schimburilor concrete de specialişti în medicină tradiţională chinezească, pentru a se deservi pacienţii interesaţi din zona Transilvaniei.

În ce priveşte al doilea aspect, domnule secretar de stat, eu nu m-am referit la farmaciile care sunt societăţi comerciale, le recunosc dreptul de a stabili acea politică financiară care să le asigure beneficii conform statutului lor de societăţi comerciale.

Eu m-am referit la farmaciile cu circuit închis, care se găsesc în cadrul spitalelor, unde se practică aceste lucruri, care sunt total ilegale.

Şi aş vrea să vă spun că există cazuri atât pe razele judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Maramureş, în care şefi ai unor secţii de spitale şi şefi ai unor asemenea farmacii au relaţii cu producătorii şi distribuitorii mandataţi de aceştia, pentru a introduce şi folosi în general medicamente scumpe şi foarte scumpe, în detrimentul producţiei indigene, sau pentru afecţiuni care pot fi tratate şi la un nivel mult mai scăzut.

Şefii de secţie, de asemenea din aceste spitale, sunt cei care manipulează aceste sume uriaşe şi solicitarea pe care am făcut-o eu a fost aceea de se încerca verificarea aceasta a condicilor, pentru că de aici rezultă oglinda clară a malversaţiunilor financiare care se fac, în detrimentul fondurilor per ansamblu, care diminuează capacităţile instituţiilor sanitare de a-şi asigura funcţionalitatea pe parcursul unui întreg an şi creează, evident, probleme şi ministerului pe care domnul secretar de stat îl reprezintă.

Achiziţiile de aparatură, de echipamente, de medicamente, în ultima perioadă se fac - dovezile concrete sunt vizitele, excursiile plătite de către diverşii furnizori pentru medici sau farmacişti din diverse zone pentru chiar concedii care au fost plătite, cazuri concrete la Spitalul din Tg.-Mureş, puteţi să verificaţi acest lucru, care sunt plătite tocmai ca un fel de comisioane pentru ceea ce se achiziţionează şi se plăteşte în mod absolut neprofesional de către cei care au putere de decizie în materie.

Deci, sunt aspecte care vor să vină în sprijinul curăţeniei pe care ministerul dumneavoastră şi-a propus s-o facă, curăţenie începută pozitiv, dar care ne temem să nu se fractureze înainte de a-şi fi văzut victoria terminată.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Aveţi ceva de completat?

Domnul George Pavelescu:

Sigur că multe dintre aspectele prezentate de către domnul deputat sunt reale, dar măsura pe care o va lua Ministerul Sănătăţii, pe lângă acest control, este foarte greu acum, pentru că aici trebuie verificată fişa de observaţie, ce tratament s-a prescris, care a fost evoluţia la 72 de ore, dacă a fost diagnosticul bine stabilit, dacă tratamentul a fost corect stabilit. Sunt astfel de situaţii şi noi am găsit astfel de situaţii pe care dumneavoastră le-aţi ridicat aici.

Este adevărat că se lucrează într-un sistem organizat cu medicul de familie, dar nu cu farmacia spitalului.

Ministerul Sănătăţii, având nişte concluzii în urma controalelor care s-au făcut, intenţionăm - şi avem un proiect de hotărâre care deja a fost în prima citire în şedinţa de Guvern - să organizăm achiziţii prin licitaţii publice centralizate zonale, pe 6 centre zonale.

Se lucrează, sunt deja identificate 2.499 de medicamente cu frecvenţă mai mare în tratamentul spitalicesc, şi acestea vor face obiectul unor achiziţii centralizate prin licitaţie de grup.

Se va stabili preţul maximal, după care se vor comunica celor 6 centre universitare care coordonează această activitate de licitaţie, astfel încât să eliminăm din circuitul ăsta medicii de spital, farmaciştii din spital. Ei nu vor face altceva decât semnează contractele pe cantitatea şi la preţul pe care-l transmitem noi în urma licitaţiei.

Vă mulţumesc.