Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Aşadar, voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă şi vă reamintesc că pot prezenta o singură interpelare; timpul alocat nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Dorel Acatrinei?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu este.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu este.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Laurenţiu Leoreanu?

Doriţi să susţineţi interpelarea? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Mircia Chelaru?

Domnul Mircia Chelaru (din sală):

Prezent!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, aveţi 3 minute, maximum.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii.

Pe scurt, există, hai să folosim termenul - pe surse, intenţia domniei-sale de a desfiinţa absolut tot ce înseamnă agenţie.

România este una dintre ţările al cărei relief are 40% teren muntos. Muntele este o problemă de strategie naţională şi de securitate naţională.

Există o lege a muntelui care obligă guvernele, indiferent de natura lor, să presteze acele activităţi prevăzute în Legea muntelui, dar mai ales să pună în operă acele hotărâri şi recomandări, atât ale Consiliului Europei, cât şi ale Parlamentului European, din 2016.

Interpelarea mea abruptă - probabil că dumnealui va dezvolta pe mai departe:

- Are cumva domnia-sa în intenţie să desfiinţeze Agenţia Naţională a Muntelui, înfiinţată în baza Legii muntelui nr. 127/2018?

Iar dacă da, pun întrebarea:

- Ce anume are în vedere să pună în loc, astfel încât să evităm această demolare instituţională şi să evităm un regres care a fost cu foarte multă greutate eliminat, pe parcursul a cel puţin 20 de ani de muncă, atât al organelor guvernamentale, dar mai ales al societăţii civile, astfel încât muntele să fie o sursă permanentă de dezvoltare durabilă a întregului areal montanologic?

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Filip Havârneanu? Nu.

Ana-Loredana Predescu? Nu.

Daniel-Florin Ghiţă? Nu.

Iulian Bulai? Nu.

Doamna Raisa Enachi este.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată domnului ministru al sănătăţii, domnul Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării - "Fenomenul de combatere a drogurilor în rândul tinerilor".

Stimate domnule ministru,

Părinţii şi profesorii se confruntă din ce în ce mai mult cu incidenţa acestui fenomen în rândul tinerilor, în special al adolescenţilor, care au cele mai dese tangenţe cu lumea drogurilor. Fie că este vorba despre medicamente sau droguri puternice precum heroina sau cocaina, mulţi tineri care nu au împlinit majoratul şi-au sacrificat viaţa, visurile, adolescenţa din cauza inconştienţei sau a lipsei de informare.

În ultimul deceniu, România, din cauza consumului de droguri, a devenit, pe lângă o piaţă de desfacere, o zonă de tranzit, prin care trec cantităţi uriaşe de droguri spre alte ţări. Conform statisticilor, la noi în ţară 70% din consumatorii de droguri sunt elevi şi studenţi.

Pentru a aborda această problemă, trebuie să luăm măsuri imediate şi să investim în educaţie şi prevenţie. Trebuie să furnizăm tinerilor informaţii corecte şi accesibile despre riscurile consumului de droguri şi să promovăm dezvoltarea de strategii sănătoase de gestionare a stresului şi a presiunilor sociale.

Agenţia Naţională Antidrog, deşi numele sugerează o instituţie de anvergură, este, de fapt, o direcţie în cadrul Ministerului de Interne, cel mai probabil ignorată cu graţie. În plus, numărul de procurori specializaţi este redus. La Secţia de combatere a traficului de droguri, la DIICOT, sunt doar 14 procurori specializaţi pe droguri, iar numărul poliţiştilor se ridică la aproximativ 250, la nivel naţional.

În curând, se împlinesc două luni de la tragedia din 2 Mai. Multe declaraţii, multe întâlniri, multă frustrare publică, dar nimic concret din partea autorităţilor.

Domnule ministru, în această ordine de idei, permiteţi-mi să vă adresez câteva întrebări:

1. Câte centre pentru tratarea consumatorilor de droguri există în ţară?

2. Este România pregătită să îşi asume responsabilitatea pentru tinerii care se consideră, deja, o cauză pierdută pentru societate?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns sub formă scrisă.

Deputat AUR de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o interpelare pe care o adresez ministrului mediului, apelor şi pădurilor.

Politica de mediu europeană este în centrul eforturilor Uniunii Europene, de a promova o dezvoltare sustenabilă şi de a proteja mediul într-un mod integrat şi coerent. Aceasta se bazează pe principiile precauţiei, prevenirii şi corectării poluării la sursă şi pe principiul "poluatorul plăteşte".

Avem programe multianuale de acţiune pentru mediu; sunt instrumente-cheie în stabilirea cadrului pentru viitoarele acţiuni în toate domeniile politicii de mediu şi sunt concepute pentru a aborda provocările şi priorităţile mediului într-un mod coerent şi sistematic.

În ultimii ani, politica de mediu a câştigat o importanţă tot mai mare în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene. Comisia Europeană a lansat Pactul verde european, de exemplu, care reprezintă principalul motor al strategiei sale de creştere economică şi are ca scop transformarea Uniunii Europene într-o societate modernă cu emisii zero de gaze cu efect de seră până în 2050 şi totodată se promovează şi dezvoltarea durabilă, inovarea verde şi protecţia mediului ca elemente-cheie ale creşterii economice.

Uniunea Europeană urmăreşte să promoveze o tranziţie justă şi durabilă către o economie circulară, să reducă poluarea, să protejeze biodiversitatea şi să îmbunătăţească calitatea aerului şi a apei, iar aceasta implică adoptarea unor politici şi măsuri concrete în domeniul energiei, transportului, agriculturii, industriei şi altele, în conformitate cu principiile şi obiectivele politicii Uniunii Europene.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care sunt principalele directive şi regulamente europene în domeniul protecţiei mediului, pe care România este obligată să le implementeze?;

- Cum se asigură Ministerul Mediului că legislaţia europeană privind mediul este transpusă corect şi eficient în legislaţia naţională?;

- Există un mecanism de monitorizare şi raportare a progresului în implementarea acestor directive şi regulamente?;

- Cum se asigură Ministerul Mediului că România îşi îndeplineşte angajamentele internaţionale în domeniul protecţiei mediului, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea energiei regenerabile?; şi

- Cum se elaborează şi se coordonează în Ministerul Mediului strategiile cu alte ministere şi instituţii relevante în implementarea legislaţiei europene privind poluarea mediului?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea are ca obiect "Măsurile fiscale propuse de Guvern pentru sportul românesc".

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă preşedinte Lipă,

Guvernul României a lansat în consultare publică un proiect legislativ de modificare a legislaţiei fiscale. Acesta propune măsuri de creştere a taxelor şi impozitelor în diferite sectoare ale economiei, iar iniţiativa apare în contextul în care România se află în pericolul de a depăşi ţinta de deficit bugetar, Guvernul anunţând că intenţionează să adopte proiectul legislativ prin intermediul mecanismului de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului.

Printre măsurile propuse, se află o serie de modificări referitoare la sectorul sportiv.

Pe de o parte, Guvernul propune creşterea impozitării contractelor de activitate sportivă, prin majorarea cotei de contribuţie la bugetul asigurărilor de sănătate. Impactul estimat este o creştere de la 11% la 30% a impozitelor din venitul brut prevăzut în contract.

Această propunere ridică preocupări semnificative în ceea ce priveşte impactul asupra sectorului sportiv din România. Măsura propusă ar putea duce la o redistribuire a resurselor disponibile pentru sportivi şi infrastructură, ceea ce ar putea diminua calitatea pregătirii şi performanţelor sportivilor. Totodată, ele pot afecta atractivitatea ţării pentru sportivii străini, ceea ce ar avea consecinţe asupra nivelului competiţiilor sportive naţionale. De asemenea, ar putea descuraja dezvoltarea sportivilor şi a cluburilor sportive şi ar putea determina un exod al sportivilor talentaţi, în căutarea veniturilor mai mari în străinătate.

Impactul negativ asupra economiei este o altă preocupare, deoarece taxele mai mari şi restricţiile salariale pot descuraja investitorii şi sponsorii în industria sportivă, având un efect nedorit asupra veniturilor generate de această industrie.

În plus, aceste măsuri pot reduce motivaţia tinerilor de a se implica în sport şi de a urmări o carieră în acest domeniu, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea viitoare a sportului românesc.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este numărul estimat de sportivi care au contracte de activitate sportivă în România şi care vor fi afectaţi de aceste măsuri?;

2. Care este numărul estimat de sportivi care au contracte de activitate sportivă în România şi care sunt plătiţi din fonduri publice, care vor suferi în urma propunerilor Guvernului?;

3. Cum vor afecta măsurile propuse de Guvern contractele de activitate sportivă aflate în desfăşurare, prin prisma securităţii actelor în circuitul civil?;

4. Ce procent din veniturile suplimentare, obţinute de statul român prin propunerile propuse de Guvern, vor fi redirecţionate înapoi către industria sportului?;

5. Cum gestionează Agenţia valul de critici şi îngrijorări venite dinspre industria sportului, referitoare la măsurile propuse de Guvern?;

6. Cum se pregăteşte Agenţia pentru Sport să combată problema exodului sportivilor, care este posibil să apară în urma propunerilor Guvernului?;

7. Cum va gestiona Agenţia situaţia în care investitorii şi sponsorii privaţi vor decide să părăsească industria sportului din cauza propunerilor Guvernului; şi

8. Dacă Agenţia Naţională pentru Sport susţine aceste modificări fiscale privind sportul românesc?

Vă rog să-mi răspundeţi în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Adrian Veştea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării - "Stadiul obiectivului de investiţii «Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava»".

Stimate domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că, în ţara noastră, datorită programelor naţionale de dezvoltare rurală, s-au implementat numeroase proiecte extrem de importante pentru comunităţile rurale, cu impact pozitiv asupra mediului local.

Un caz pe care vi-l supun atenţiei este cel al construirii Sălii de sport din comuna Brodina, judeţul Suceava. Această localitate vastă, alcătuită din 10 sate, a cărei populaţie este majoritar ucraineană, este situată într-o zonă montană, dispunând de un cadru natural desprins din poveşti şi o infrastructură îmbunătăţită în ultimii ani, însă în drumul său către emancipare, totuşi, are parte de diverse oprelişti.

Bunăoară, obiectivul de investiţii "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava" figurează pe lista de investiţii finanţate de Compania Naţională de Investiţii.

Finanţarea obiectivului solicitat se va realiza în corelare cu alocaţiile bugetare destinate subprogramelor din cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social derulat de CNI în baza O.G. nr. 25/2001.

După atâta vreme, lucrurile tot tergiversează.

Acest proiect este vital pentru comunitatea etnicilor ucraineni din această zonă a ţării, este o investiţie de care comuna Brodina are nevoie şi se încadrează în Programul naţional de modernizare şi extindere a infrastructurii sportive pentru a dezvolta practicarea sportului. Prin construirea sălii de sport în această comună atât de vastă, se aduce o contribuţie extrem de importantă pentru creşterea sănătoasă a generaţiilor viitoare.

Având în vedere cele menţionate mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi comunicaţi, atât oral, cât şi în scris, stadiul Proiectului "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul coleg pe care îl văd în sală, domnul Andrei Daniel Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al infrastructurii şi transporturilor şi vizează "Situaţia întârzierilor frecvente ale trenurilor din România".

Domnule ministru,

Trenurile de călători operate de către Căile Ferate Române adună fără justificare ore de întârziere, devenind în ultima vreme aproape o regulă.

Domnule ministru, în data de 13 septembrie, Trenul Intercity 552, în direcţia Suceava - Bucureşti Nord, a acumulat pe această rută 48 de minute întârziere, în condiţiile în care de-a lungul traseului nu au fost desfăşurate lucrări majore la linia ferată. Acest exemplu nu reprezintă un caz singular sau minor în ceea ce priveşte întârzierile trenurilor CFR, ci unul recurent şi vizibil deranjant pentru călătorii care în fiecare zi sau măcar o dată pe săptămână apelează la aceste servicii. Astfel de întârzieri nu pot fi justificate nici de condiţiile meteo, care pentru exemplul folosit au fost favorabile.

De asemenea, ar trebui menţionate majorările preţurilor biletelor de tren CFR, care nu sunt justificate, ţinând cont de condiţiile oferite călătorilor de-a lungul traseelor naţionale. Lipsa de cele mai multe ori a curentului electric pe durata călătoriei, supraaglomerarea vagoanelor, lipsa aerului condiţionat sau condiţiile insalubre ale toaletelor sunt doar câteva dintre exemplele care denotă lipsa unui management corect şi transparent al trenurilor din România.

Pe lângă aceste aspecte, astfel de întârzieri duc la perturbarea legăturilor cu alte rute, necesare călătorilor pentru a ajunge la serviciu, şcoală sau pentru deplasări în străinătate. Este absolut deranjant ca în anul 2023 trenurile din România să nu poată ajunge la timp!

De asemenea, este o lipsă totală de respect faţă de pasageri şi faţă de timpul şi banii investiţi în Căile Ferate Române.

Vă cer să luaţi act de urgenţă de această situaţie şi să rezolvaţi cât mai repede această problemă, pentru ca întârzierile trenurilor de călători operate de către CFR să nu mai reprezinte o obişnuinţă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Au mai depus interpelări următorii colegi - Dumitru Coarnă, Vasilică Toma, Rodica-Luminiţa Barcari, Claudiu-Gavril Năsui, Marius-Andrei Miftode, Alexandru Muraru, Adrian Alda, Alexandra Huţu, Adrian Wiener, Dumitrina Mitrea, Dănuţ Aelenei, Anda Buzoianu, Ciprian-Titi Stoica şi Anamaria Gavrilă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.22.