Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul deputat Emanuel Duruş - o interpelare.

Vreţi să o prezentaţi?

Vă rog. Aveţi trei minute.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată ministrului economiei şi are ca obiect poluarea râului Săsar cu ape reziduale de mină.

Stimate domnule ministru,

Activitatea Remin S.A. se desfăşoară sub coordonarea Direcţiei resurse minerale din cadrul Ministerului Economiei şi constă în activităţi de conservare, închidere, monitorizare, care ar trebui să aibă la bază planul de încetare a activităţii, aprobat prin hotărâri ale Guvernului.

Fondurile necesare acestei activităţi au fost aprobate prin hotărâri de Guvern şi sunt alocate de S.C. Conversmin S.A. Bucureşti, în baza contractelor comerciale încheiate de acesta.

Principalele activităţi desfăşurate de Compania Remin sunt axate pe supravegherea şi diminuarea efectelor factorilor poluanţi, rezultaţi în urma exploatării zăcămintelor din subteran şi a anexelor şi dependinţelor tehnice la suprafaţă (iazuri, halde de steril), iar în subteran: galerii, puţuri şi suitori, a căror demolare poate periclita securitatea lucrărilor, aşa cum prevede art. 37 din Legea nr. 85/2003, respectiv Legea minelor.

Întreruperea sau sistarea pe o anumită perioadă a oricăreia dintre aceste două activităţi are efecte deosebit de grave, atât la nivel naţional, cât şi transfrontalier.

Din păcate, în judeţul Maramureş s-a ajuns tocmai în această situaţie. Din cauza nealocării în ultimii ani a unor fonduri suficiente pentru activităţile de conservare, închidere şi ecologizare, se produc tot mai multe accidente de mediu, cu impact pe termen lung.

Asistăm periodic la deversări în râul Săsar, de ape de mină încărcate cu metale grele, provenite de la fostele exploatări miniere sau spălări ale solului contaminat, de la depozitele de deşeuri miniere: iazul de decantare Bozânta, depozitul de pirită arsenioasă şi perimetrele flotaţiilor Baia-Sprie şi Săsar.

Ultimul eveniment care a stârnit importante reacţii publice a fost în 8 ianuarie anul curent. Din galeria Minei Şuior, care are o lungime de 6,3 kilometri, s-au scurs ape de mină care au antrenat precipitatul depus pe galerie.

Mina Şuior prezintă o particularitate faţă de alte perimetre miniere, reliefată printr-o exploatare mixtă a zăcământului, în carieră şi în subteran, şi având o mineralizaţie puternic reactivă şi alterabilă. Acestea conduc la riscuri de acumulări de ape acide, încărcate cu suspensii sub formă de pungi, sub presiune şi surpări pe tunelul minei.

Apa Săsarului, acolo unde au ajuns deversările, a avut timp de mai multe ori o culoare ruginie. Îngrijorător este faptul că reprezentanţii Guvernului în teritoriu continuă să minimalizeze astfel de evenimente.

În bazinul minier Baia Mare nu au fost realizate studii prin care să se estimeze şi să se evalueze riscurile privind acumulările de ape în spaţiile subterane, timpii de acumulare, căile de evacuare şi scenariile de intervenţie.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Imediat, domnule preşedinte.

Neglijarea efectelor produse de aceste deversări şi continuarea politicii de indiferenţă faţă de starea în care se găsesc cea mai mare parte a acestor perimetre miniere închise creează premise pentru producerea unor dezastre ecologice cu efecte greu de cuantificat, nu doar asupra mediului sau a sănătăţii, ci şi în plan internaţional.

Vă rugăm să ne comunicaţi care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru reducerea şi stoparea poluării râurilor Săsar şi Someş, cauzate de exploatările miniere, flotaţiile şi haldele de steril şi calendarul de aplicare a acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.